1,221 matches
-
ele însele, și numai după aceea pentru națiune. Ridicîndu-li-se nivelul social, națiunea este "săltată" indirect. Revoluțiile se fac de jos în sus. Convoiul maselor este un aspect dintre cele mai dramatice, din câte le oferă istoria. Capetele palide de foame, transfigurate de mizerie, cu aspect de sfințenie criminală, sânt bazele pe care, de când e lumea, s-a construit o ordine nouă. Răsturnările s-au făcut în numele mizeriei și împotriva ei. O viziune a constanțelor vieții susține că mizeria este strâns legată
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
distrus pentru a-și afirma instinctele și o idee, care au pătimit pentru sensul lor în lume și au sacrificat totul unei glorii ce le-a accelerat agonia? Este un suflu generos în pornirea de afirmare și de distrugere, care transfigurează demonia vieții isorice și încunună culturile cu un nimb pe cât de fatal, pe atât de fermecător. Va fi o pată de neșters pe conștiința modernă iluzia înșelătoare a progresului. Ce experiență superficială de viață va fi făcut omul modern, de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
percep răspunsul ca pe un adevăr absolut, dar nu prin raționament, nici prin calcul, ci din străfundurile intuiției lor; el le aduce drept ofrandă o lume nouă, promisiunea unei alte vieți. Spunînd da conducătorului, masa exaltată se convertește și se transfigurează în sensul propriu al cuvîntului. Energia ei afectivă o propulsează și îi dă curajul de a suporta martiriul și brutalitatea, inerente folosirii violenței. Dovadă stau armatele Revoluției care-au urmat, ca vrăjite, vulturii lui Napoleon prin zăpezile nesfîrșitei Rusii. Liderii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
economic, adică în imanența istoriei. În Dumnezeu, patosul Vieții este trăit ca naștere veșnică a Fiului din Tatăl; în creație el se împlinește prin efortul de afiliere la procesul autoafectării trinitare, urmând calea revelată de Hristos. Autoafectarea Vieții care poate transfigura lumea prin fiecare om renăscut în Fiul de către Tatăl nu amenință libertatea (falsă) a unui posibil refuz. Măsura participării la procesul propriei regenerări coincide strict cu depășirea definiției clasice a antropologiei grecești (zoon logon echon), captată cu entuziasm de spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dacă versurile primei etape avangardiste surprind mai degrabă spectacolul sărbătoresc al evului mașinist, decît Îl provoacă În Colomba poezia e deja aproape integral rodul permanentei puneri În relație, cu efecte de dinamizare / metamorfozare a energiilor afective, cu peisajul exterior. Erosul transfigurează deopotrivă cuplul și lumea, prezența femeii iubite generează acea stare de liberă comuniune și euforie specifică sărbătorii: „pleoapa mea de tine se umple ca o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pe care aroganța cuceritorilor și supușenia celor învinși au sufocat-o, el ne poartă în miezul filosofiei și istoriei lui Campanella cu ușurință, știind să expună pe înțelesul tuturor gândirea lui Tommaso fără s-o deformeze, fără s-o mutileze, transfigurând-o în narațiune captivantă. Scrie limpede, esențial, fără a-și împovăra cititorul cu întortocheri care ar putea întuneca expresivitatea. Are darul natural al limpezimii și al sintezei, ceea ce i-a îngăduit să pătrundă în universul campanellian cu rigoare și, totodată
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lumină nu este lumina naturală a intelectului, ci lumina necreată, dumnezeiască, a Sfintei Treimi; ea este imaterială și este perceptibilă mai ales prin ochii duhovnicești ai intelectului (νοῦς); ea este formă, fiind cu totul dincolo de categoria umană de formă; ea transfigurează persoana umană, incluzând intelectul, sufletul și trupul; fața lui Dumnezeu este văzută în lumină, dar într-un mod spiritual, mai degrabă decât într-o formă vizibilă<footnote Hilarion Alfeyev, op. cit., p. 238. footnote>. Această lumină sau iluminare care depășește inteligența
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
sufletul umplându-se de ea până la saturație. Fiind imaterială ea are efect, mai întâi, asupra intelectului (νοῦς), strălucind în el, iluminându-l, purificându-l, prinzându-l în extaz după Dumnezeu. Însă, toate mădularele trupului devin luminoase, și omul întreg este transfigurat. În manifestările ei de la început, lumina duce la pierderea cunoștinței, nu mai știi unde te afli nici dacă mai ești în trup sau nu<footnote Arhiepiscop B. Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 257. footnote>. Simeon vrea să o simtă
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Stăpâne, ci eram mai presus de patimi și de griji chiar și atunci când eram răsucit în lucruri și când mustram cele rele<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Erosurile imnelor dumnezeiești, 49, p. 256-257. footnote>. Sfântul Simeon Noul Teolog s-a transfigurat. Întreaga sa ființă a fost pătrunsă de lumina divină. Aceasta l-a cuprins încetul cu încetul, pătrunzându-i toate mădularele trupului și el se vedea în lumina divină, și un glas iată că-i zicea: așa vor fi trupurile după
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ci divină și necreată, se comunică omului întreg făcându-l viu în comuniune cu S f â n t a Treime. Această comuniune cu Dumnezeu, în care cei d r e p ț i vor fi în cele din urmă transfigurați de lumină și vor deveni ei î n ș i ș i strălucitori ca soarele, este cea care constituie fericirea veacului ce va să vină starea de îndumnezeire a făpturilor, când Dumnezeu va fi totul în toate, nu în ființa
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Dumnezeu va fi totul în toate, nu în ființa Sa, ci prin energia Sa, adică prin har sau lumină necreată<footnote Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, p. 140-141. footnote>. Tocmai această comuniune cu Sfânta Treime, în care drepții vor fi transfigurați și vor străluci ca soarele, este cea care constituie frumusețea veacului viitor. Starea îndumnezeită va vedea pe Dumnezeu care va fi totul în toate prin lucrările/energiile Sale. Vederea feței luminoase a lui Dumnezeu va fi vederea lui Hristos transfigurat
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
vorbea mai degajat și strecura G. Călinescu anume clișee din cercurile pe care le frecventa, ascultat cu amabilitate de tatăl său (aceasta era impresia, gândurile îi erau adesea aiurea). Acordul se strică brusc atunci când, într-o bună zi, Tudorel veni transfigurat la față, cu o mulțime de ziare în mână, și vesti gâfâind celorlalți: - Germanii au intrat în Praga!1 - Oo, se indignă doamna Ioanide, ce grozăvie!Fiica părea ea însăși emoționată ca și mamă-sa, dar privind cu coada ochiului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mulțumindu-se numai a se grima în cabina destul de mizerabilă. Actorul se farda singur și fiind slab și scobit în obraji, uza de ruj gras de buze, pe care-l întindea cu degetul. Acest mod de a se sublinia îl transfigura complet pe scenă. Agentul descoperi pe masă lângă tubul de ruj un jurnal mototolit, pe care în grabă Jack își ștersese degetele de roșeața grasă, lăsîndu-și amprentele digitale. Ia examenul de la Siguranță se constată că amprentele erau ale lui Carababă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un mit polynezian, lumea reală este și nu este În același timp și semnificații nebănuite dau un sens mai adânc vieții de toate zilele. Eugen Simion este de părere că: „istoria narată În La țigănci nu simbolizează nimic și nu transfigurează realitatea istorică. Esențială este doar manifestarea acestui omniprezent, statornic dincolo În lumea fenomenală a lui dincoace, un prezent nesigur, alunecos”(/138 139). Sorin Alexandrescu, care a studiat nuvela din punct de vedere structuralist, arăta că este vorba aici de un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o viziune a lumii, în parte prin intermediul teodiceei, care este o legitimare teoretică și simbolică a ordinii sociale. El distinge teodiceele fericirii și nefericirii, care își joacă rolurile respective: justifică privilegiile într-un caz și valorizează suferința sau măcar o transfigurează în câteva speranțe, în celălalt. Tot religia stă, în plan practic, la originea unei diviziuni sociale între "virtuoși" profesioniștii religiei și masele de credincioși, diviziune fondată, în parte, pe cunoașterea religioasă care determină repartiția inegală a calificării religioase. Weber insistă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în care se ascunde o forță latentă, o veghe lucidă, o exprimare a ceea ce este important. Pentru bărbat cea mai plăcută privire este cea strălucitoare de beatitudine a femeii iubite, care iubește la rându-i, privire care iradiază din interior, transfigurează toată făptura, înfrumuse-țând-o, și concentrează în luminozitatea intensă a ochilor măriți de uimire împlinită toată fericirea posibilă. Ți se pare că nu te privește o femeie, ci însuși eternul feminin. Orice femeie când iubește adânc este frumoasă. În general, femeilor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nu acționeze. De vreme ce riscul ascunde în el perspectiva eșecului, deci iremediabila mea răsturnare, regretul stă la pândă în preliminariile oricărui act. Fiecare gest poartă în sine negativul consecinței sale, și astfel nostalgia unui alt deznodământ. Pentru că nu este pregătit să transfigureze eșecul, pentru că nu este dispus să piardă nimic (cînd de fapt doar în felul acesta el ar avea ce dobîndi), cel nehotărât trăiește riscul doar în negativitatea sa și, o dată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
manifestare a libertății se soldează cu clintirea existenței din perimetrul limitelor interioare, și astfel cu o transfigurare a ei. Dacă destinul și maladiile de destin sânt situări echidistante față de idealul libertății, înseamnă că o existență poate fi în aceeași măsură transfigurată prin proporțiile reușitei sau prin cele ale eșecului. Spre deosebire de transfigurarea existenței prin eșec, transfigurarea prin reușită devine exemplară, iradiază asupra "celorlalți" și intră în depozitul memoriei colective. * Faptul că o comunitate în care prevalează capitalul de destin pare mai liberă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în cazul omului, libertatea a devenit natura sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întîlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât expresia mersului naturii între entropie și plenitudinea divină. În acest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sa. Libertatea e legea naturii în om, e felul nostru natural de a fi. Omul e locul de întîlnire al datului natural cu datul, tot natural, al libertății sale. Și dacă natura se transfigurează în noi (ca libertate), ea se transfigurează totuși ca natură. De aceea, secvența "de depășit-de atins", prin care se manifestă libertatea și prevalența ei asupra limitei interioare, nu reprezintă decât expresia mersului naturii între entropie și plenitudinea divină. În acest cadru de referință lărgit, destinul nu mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
recitaluri în transă. Lansarea cărții lui Teo Chiriac Critica irațiunii pure a fost cea mai reușită din cele organizate până acum. A avut un moderator bun - Arcadie Suceveanu, care știe să capteze atenția, iar unele accente solemn-patetice din discursul său „transfigurează” uneori asistența. E chiar ceea ce se așteaptă încă la noi din partea unui scriitor. Și totuși, capcana în care au căzut vorbitorii la lansarea cărții lui Teo Chiriac a fost lectura volumului printr-o grilă exclusiv filozofică, derutați probabil și de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T. Eagleton, 1994: 103), demers ce a permis revoluționarea modului de abordare a poeziei și narațiunii în primul rînd (celebra analiză "spectrală" fonologică, lexicală, semantică, ritmică a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
provocată de disputa celebră pe care o lansase Academia franceză, cunoscută în istoria literară sub denumirea de Querelle des Anciens et des Modernes. Reputatul irlandez uzează însă de abila tehnică a împrumutării și integrării bunului străin în cazul de față, transfigurat sub episodul luptei dintre oștile Anticilor și ale Modernilor pentru deținerea supremației "în jurul unei palme de pământ aflătoare pe unul din cele două piscuri ale dealului Parnas"275 pentru a-și schița propriile idei cu privire la parodie și la alte tipuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
datora aproape în totalitate creșterii numărului de rezidenți imigranți care, va număra "aproximativ 7 000 000 de persoane și vor constitui 11 % din totalul populației rezidente"16. Dar ar exista un nou Pelliza da Volpedo ce și-ar dori să transfigureze o nouă "Mare transformare" ar trebui să picteze cu precădere tineri: o armată de tinere și tineri de toate etniile și de naționalități diferite, încolonați, plini de speranțe, mărșăluind spre viitor. În acest tablou, demografic atât de mișcător și în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ori unui Dumnezeu care să fi condus lumea personal. Tentativa euhemerismului de a explica istoric originea credinței mitice în zei, interpretând reprezentările singulare ale zeilor ca personalități eminente ale trecutului cărora li s-au atribuit puțin câte puțin onoruri divine, transfigurându-i în amintire, contribuia la deprimarea ulterioară a sensului divin din lumea religioasă greacă. În mod cert, susținătorii unei asemenea idei se aflau inițial în cercurile clasei culte; succesiva lor divulgare prin disputa cinico-stoică a avut efecte distructive asupra credinței
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]