1,760 matches
-
tr. Aurel Jivi, pref. Pompiliu Teodor, București, 1996, 21-62, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 431-433; Aurel Papari, Andrei Șaguna, contemporanul nostru, Constanța, 2000; Justin Tambozi, Atena Tambozi, George Justinian Tambozi, Andrei Șaguna, Constanța, 2000; Mihai Sofronie, Mitropolitul Andrei Șaguna și Asociațiunea Transilvană (ASTRA), Constanța, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 432-433; In memoriam Andrei Șaguna, coordonator Mircea Păcurariu, Cluj-Napoca, 2003. F. F.
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
personajelor din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Livia Rebreanu-Hulea, Familia Herdelea, București, 1995; Popa, Convergențe, 153-162; Micu, Scurtă ist., II, 109; Borbély, Grădina, 20-37; Popa, Estuar, 123-128; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 298-357; Petrescu, Studii transilvane, 37-52, 101-122; Adrian Dinu Rachieru, Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Ion Simuț, Rebreanu. Dincolo de realism, Oradea, 1997; Dicț. analitic, I, 146-148, 185-187, II, 110-112, 180-182, 202-205, 302-305, III, 309-312, IV, 20-23; Glodeanu, Poetica, 93-121; Ludovica Rebreanu, Adio până la a
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
16-26; Val Condurache, „Recviem rustic”, CL, 1973, 8; Eugen Uricaru, „Recviem rustic”, ST, 1973, 19; Ion Lungu, „Școala Ardeleană” (masă rotundă), T, 1978, 13; Domițian Cesereanu, Exeget al Școlii Ardelene, TR, 1981, 24; Negoiță Irimie, Un ctitor al „Tribunei”, „Mesagerul transilvan”, 1996, 29-30 iunie; Ion Oarcăsu, Farmecul relatării directe, TR, 1996, 15; Mircea Popa, O carte eșuată, TR, 1996, 15; Dicț. scriit. rom., II, 789-790; Constantin Cubleșan, Ion Lungu - la 80 de ani, „Adevărul de Cluj”, 2001, 25 iunie. ***
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
La o piatră de hotar, București, 1968; ed. 2, București, 1978; De ce plânge mama?, Craiova, 1973; ed. 2, îngr. Elisabeta Sîrbu, Craiova, 1994; Povestiri petrilene, Iași, 1973; ed. 2, Craiova, 1994; Catrafusele, București, 1974; Teatru, Craiova, 1976; Hațeg ’77 (Rapsodie transilvană), București, 1977; Arca bunei speranțe, București, 1982; Șoarecele B și alte povestiri, București, 1983; Bieții comedianți, Craiova, 1985; Dansul ursului, București, 1988; Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, îngr. Marius Ghica, Craiova, 1991, vol. II, îngr. Elisabeta Sîrbu, postfață
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
umorismul parodic al viziunii. Postum, în 1981, apare microromanul Moara lui Veselin, replică și totodată prelungire în proză a ciclului baladesc Strada care urcă la cer, în care evoluează o galerie de personaje din toate stările sociale și etniile burgului transilvan de pe la 1900, în aceeași viziune carnavalescă asupra lumii, cultivând senzaționalul de factură populară. S. intenționa (prin 1969) să elaboreze un ciclu livresc în douăsprezece „cânturi”, Walderoda, de povestiri fantastico-ludice, pe urmele romanticilor germani, într-o proză poematică ritmată, din care
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
le aduce în pagină distinct ca într-un decupaj fotografic. Se perindă astfel prin copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate sau bătrînețe, cîteva din personajele cărții în decoruri de sfîrșit de secol care devin pe nesimțite tot mai actuale. Descoperim o lume transilvană amestecată, mai ales germanică, sobră, fixată în reguli și moșteniri de familie, o lume în care irump personaje pline de vitalitate, negînd constrîngerile chiar minime, pe marginea tragicului. Primul "ciclu", pe care îl construim legând personajele de la o proză la
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
Ceaușescu. Despre Deșliu nu se menționează că este și un fost proletcultist privilegiat în anii '50, într-o lume, binecunoscută de D. Schlesak, ca rămânând una a "minciunilor verosimile", cum o prezintă prozatoarea dictaturii din Est, Herta Müller. Întoarcerea exilatului transilvan nu devine sosire ori rămânere, ci o pură călătorie "acasă", încheiată cu o imposibilă regăsire. Autorul cărții trăiește un dublu eșec. Nu-și va regăsi nici meleagul natal, după care a tânjit, și nici sinele căzut, cioranian, în și din
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
VI, 125-128, VII, 203-207; Holban, Profiluri, 204-218; Ștefănescu, Prim-plan, 177-181; Cosma, Romanul, I, 136-141; Cristian Moraru, Proza lui Alexandru Ivasiuc, București, 1988; Leonte, Prozatori, II, 184-226; Lovinescu, Unde scurte, I, 395-398, 486-489; Micu, Scurtă ist., III, 159-165; Petrescu, Studii transilvane, 63-77; Perian, Pagini, 113-127; Dicț. analitic, I, 43-44, 234-235, 251-253, IV, 11-14; Dicț. esențial, 423-426; Sanda Cordoș, Alexandru Ivasiuc, Brașov, 2001; Manolescu, Lista, II, 170-186; Popa, Ist. lit., II, 743-745; Alex. Ștefănescu, Alexandru Ivasiuc, RL, 2003, 28. L.H.
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
I, 171-177; Ion Mateiu, Ion Al. Lăpedatu, Cluj, 1934; [I.Al. Lapedatu], în Omagiu fraților Alexandru și Ion Lăpădatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, București, 1936, VII-XXIII, 3-28, 149-180, 209-211, 675-685; Dimitrie Braharu, Nuvela istorică în literatura română transilvană. Ion Al. Lăpădatu, București, 1936; Cărturari brașoveni, 127; Nae Antonescu, „Încercări în literatură”, CRC, 1976, 48; Dicț. lit. 1900, 486-487; Dicț. scriit. rom., II, 714-716. G.D.
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]
-
de Istorie și Filosofie este doar profesorul Toader Nicoară) și propusă și celor foarte tineri. Al VII-lea volum al Centrului de Studiere a Populației al Universității „Babeș-Bolay” din Cluj-Napoca, scos împreună cu Institutul Cultural Român și cu Centrul de Studii Transilvane, este intitulat Populația României. Trecut, prezent, viitor (coordonatori: Traian Rotariu, Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2006. Dătător de nădejdi este faptul că această carte a apărut ca Supliment al Masteratului de socio-antropologie istorică. 25. Cu contribuții
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aflat, categoric, și Ștefana Mihailovna, rusoaică (N. Drăganu) ori circaziană (din nou o cercheză, frumoasă cu siguranță, cum a fost și acea Natalia ori Nedelea, roabă răscumpărată, care îl însoțesc întâi pe Mihnea al III-lea Radu în refugiul lui transilvan, pentru a trece apoi - după moartea lui Mihnea - în brațele lui Constantin Șerban, și el pribeag în acea vreme), persoană ce se aflase până atunci în suita Doamnei (căreia i-a fost, după toate probabilitățile, roabă). Ștefana devenea, după plecarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1489, sașii din Bistrița se plângeau regelui Ungariei de concurența pe care le-o făceau meșterii ce-și aduceau marfa din Moldova. Făceau același lucru, stârnind invidie, și prin 1569, dovedind continuitate și răspunzând astfel interesului arătat pe piața transilvană. Prin 1610, staroste al croitorilor ieșeni, profesioniști pricepuți și bogați, era un anume Dumitrache, iar breasla avea în capitala Moldovei o uliță a ei. între acești meșteșugari (din ce în ce mai specializați: „Nasturii de mătasă cari încheie unde nu se pune nasturele de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la rangul de văduvă - Ștefana Mihailovna, o circaziană (din nou o cercheză, frumoasă cu siguranță, cum trebuie să fi fost și acea Natalia sau Nedelea, roabă răcumpărată, care îl însoțise întâi pe Mihnea al III-lea Radu în refugiul lui transilvan, pentru a trece apoi - după moartea lui Mihnea - în patul lui Constantin Șerban, și el pribeag în acea vreme, sau ca acea Marie, care i-a luat locul Irinei Botezata - fosta concubină legitimată prin căsătorie ca Doamnă - în grațiile unui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
O ist., III (1996), 182-205; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 109-121; Valeriu Cristea, „Sunt solist și nu fac parte din cor”, CC, 1997, 5-7; Adriana Dumitrescu, Introducere în opera lui Ioan Slavici, București, 1997; Petrescu, Studii transilvane, 13-36; Vasile Popovici, Lumea personajului, București, 1997, 18-90; Ioan Slavici. Viața și opera în imagini, îngr. și pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Liviu Petrescu, Ioan Slavici 150, TR, 1998, 4-6; Dicț. analitic, I, 102-104, III, 29-32, 71-74, 156-159, 304-307, 397-400
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
studii serioase de indianistică În Occident. Din 2001, o expoziție permanentă la Amritsar (Panjab) e consacrată, cu concursul lui JeanMarie Lafont, maharajahului Ranjit Singh, din anturajul căruia a făcut parte intrepidul călător Honigberger. Cunoscut În Asia și În Europa, spițerul transilvan este Încă ignorat de farmaciștii români de astăzi, deși colegii lor istorici studiază rolul său În istoria epidemiologiei. Personajul suscită În zilele noastre interesul entuziast al tânărului Eugen Ciurtin, autor al unei teze de doctorat despre Imaginea și memoria Asiei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din oraș, după care va intra ca ucenic Într-o farmacie brașoveană, continuându-și apoi studiile și practica la o farmacie din Bistrița 1. Farmaciile În care Își descoperă vocația medicală sunt o instituție veche a civilizației germane din spațiul transilvan, iar originea lor coboară În Evul Mediu către Începutul mileniului trecut, când se organizează primele spitale, farmacii și rețele de asistență medicală ale unor ordine și congregații catolice 2. Nu știm În ce măsură a Întreținut relații, prin familia sa, cu sașii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
30; Diana Adamek, Plasa cu vorbe, TR, 1995, 32-34; Adrian Țion, Virtuțile naratorului dintotdeauna, TR, 1995, 32-34; Bogdan Popescu, O pasăre rară, CC, 1996, 3; Valeriu Cristea, Un cavaler al iubirii la Dunărea de Jos, CC, 1996, 8; Petrescu, Studii transilvane, 170-185; Glodeanu, Dimensiuni, 197-201; Simion, Fragmente, II, 134-137; Valeriu Stancu, Savu, CRC, 2000, 11; Cristea-Enache, Concert, 190-192; Popa, Ist. lit., II, 832; Bogdan Popescu, La Cantacuzina se poate orice, CC, 2002, 3-4; Dicț. scriit. rom., IV, 162-163; Dicț. analitic, IV
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
1996, 25; Lucian Vasiliu, Christian W. Schenk sau Pauza dintre cuvinte, CL, 1996, 8; Miruna Mureșanu, Interferențe culturale româno-germane, „Universul cărții”, 1996, 9, 1998, 1; Ion Cristofor, Mandala poeziei, TR, 1996, 45; Dan Brudașcu, Un neamț cu suflet românesc, „Mesagerul transilvan”, 1996, 1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk, PSS, 1997, 1-2; Cassian Maria Spiridon, „Mandala”, „Poezia”, 1997, 3; Mircea M. Pop, România și literatura română în Germania, „Arca”, 1997, 7-9; Al. Pintescu
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
a trece de la ortodoxie la catolicism. Cel de-al treilea episcop al Bisericii Unite cu Roma catolică, Ioan Inocențiu Micu-Klein - considerat de Lucian Blaga „cel mai de seamă om politic pe care l-a dat neamul românesc din această țară transilvană” -, întocmește planul de întemeiere la Blaj a mai multor școli, plan înfăptuit, din 1752, de succesorul său, Petru Pavel Aaron, dezvoltat de următorii episcopi, care extind rețeaua școlilor în limba română pe tot cuprinsul principatului. Elevii eminenți aveau să își
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
1944; Premiul Academiei Române). Mare iubitor de literatură, animator al vieții culturale locale (e unul din întemeietorii Asociației Scriitorilor din Ardeal), militant pe tărâm publicistic, pasionat scotocitor de documente, colecționar de cărți vechi, autor a numeroase contribuții de arheologie (vizând spațiul transilvan), muzeograf sârguincios și entuziast (a fost, între 1950 și 1970, director al Muzeului de Istorie din Mediaș), condeier relativ înzestrat al unor texte de istorie popularizată (și „romanțată”), T. a desfășurat o activitate notabilă, chiar dacă de plan secund. Mediaș este
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist și poet
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea în actualitate a personalității și operei lui Christian Schesäus, cărturar umanist și poet din secolul al XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
, revistă apărută la 1 ianuarie 1868, la Brașov, cu periodicitate variabilă, ca organ al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra); din 1881 revista se mută la Sibiu. Cu unele întreruperi (în 1879, când este sistată, în 1880-1881 și în 1907-1908, când este înlocuită cu „Analele Asociațiunii” sau suplinită de „Țara noastră”, „revistă
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
Momente din viața lui Avram Iancu), în scrisorile lui Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu, în actele și documentele din anii 1848-1849. În centrul interesului au stat însă momentele de afirmare națională din istoria Transilvaniei - G. Barițiu scrie Despre bellu civil transilvan din anii 1437 și 1438, studiul Cauzele pentru care s-au revoltat românii în anul 1784, Ioan V. Russu semnează Scurtă descriere a revoluției lui Horia și Cloșca -, precum și problema originii și vechimii românilor în Ardeal - I. V. Russu traduce
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
legarea „Vidmei”, CC, 1992, 5-6; Cristea, A scrie, 53-65; Corina Ciocârlie, Pragmatica personajului, București, 1992, 66-79; Negoițescu, Scriitori contemporani, 437-439; Petraș, Lit. rom., 54-58; Adrian Dinu Rachieru, Scriitorul și umbra. Eseu despre proza lui Sorin Titel, Reșița, 1995; Petrescu, Studii transilvane, 159-169; Ada D. Cruceanu, Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, 1997; Glodeanu, Dimensiuni, 145-154; Simion, Fragmente, I, 94-98, II, 322-325; Dicț. analitic, II, 65-66, 388-390, III, 277-279, IV, 267-269; Dicț. esențial, 825-829; Dimisianu, Lumea, 195-202, 569-580; Elisabeta
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]