4,862 matches
-
război mondial. Astfel, În momentul În care a contribuit la planul prin care producția de oțel și cărbune a Germaniei și Franței urma să fie administrată de un organism comun, el avea deja o experiență de câteva decenii În managementul transnațional. Vezi François Duchene, Jean Monnet: The First Statesman of Interdependence, Norton, New York, 1995. Nu voi continua această idee aici, Însă cred că nazismul poate fi Înțeles cel mai bine ca o formă reacționară de modernism. Asemenea stângii progresiste, elitele naziste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
putut s) schimbe mersul lucrurilor. Pe deasupra, nu numai pacea și r)zboiul, ci ins)și politica internațional) în general urma s) fie înțeleas) prin prisma studiului statelor și al oamenilor de stat, al elitelor și birocrațiilor, al actorilor subnaționali și transnaționali, ale c)ror comportamente și interacțiuni alc)tuiesc substanță afacerilor internaționale. Cercet)torii politicii, fie ei tradiționaliști sau moderni că orientare, isi reific) sistemele, reducându-le la p)rțile lor aflate în interacțiune. Pentru dou) motive, analizarea laolalt) a tradiționaliștilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mediul în care acționeaz), si datorit) faptului c) num)rul în creștere al corporațiilor multinaționale și a altor actori nonstatali este dificil de reglementat, ele putând s) rivalizeze cu unele state, în ceea ce privește influență. Importantă actorilor nonstatali, precum și extinderea activit)ților transnaționale, sunt evidente. Concluzia, conform c)reia concepția etatocentric) cu privire la relațiile internaționale ar fi dep)sit), nu urmeaz) de aici. Faptul c) economiștii și politologii orientați c)tre economie au crezut c) într-adev)r ar decurge este ironic. Ironia const) în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
opereaz) ceilalți actori. Într-adev)r, ar putea frapa abilitatea statelor slabe de a împiedica funcționarea corporațiilor internaționale puternice, sau atenția pe care ultimele o arăt) fâț) de dorințele celor dintâi. Este important s) lu)m în considerare natură mișc)rilor transnaționale, extinderea puterii lor de penetrare, și condițiile care fac ca statele s) le controleze mai greu sau mai usor (vezi capitolul 7). Ins) studierea adecvat) a acestor chestiuni, ca și a altora, implic) g)sirea sau dezvoltarea unei abord)ri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai usor (vezi capitolul 7). Ins) studierea adecvat) a acestor chestiuni, ca și a altora, implic) g)sirea sau dezvoltarea unei abord)ri corespunz)toare studierii politicii internaționale. Dou) remarci ar trebui f)cute în privința recentelor studii despre mișc)rile transnaționale. Mai întâi, cei care studiaz) fenomenele transnaționale nu au dezvoltat o teorie distinct) a obiectului lor de cercetare, sau a politicii internaționale în general. Ei au f)cut apel la teorii deja existente, fie ele economice sau politice. În al
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
adecvat) a acestor chestiuni, ca și a altora, implic) g)sirea sau dezvoltarea unei abord)ri corespunz)toare studierii politicii internaționale. Dou) remarci ar trebui f)cute în privința recentelor studii despre mișc)rile transnaționale. Mai întâi, cei care studiaz) fenomenele transnaționale nu au dezvoltat o teorie distinct) a obiectului lor de cercetare, sau a politicii internaționale în general. Ei au f)cut apel la teorii deja existente, fie ele economice sau politice. În al doilea rând, faptul c) nu au dezvoltat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dezvolt) pan) ajung în punctul de a rivaliza cu sau de a dep)și marile puteri, nu doar cu - sau pe - câteva din cele minore. Ele ins) nu dau nici un semn c) ar fi f)cut asta. Studiul mișc)rilor transnaționale se preocup) de importante chestiuni factuale, la înțelegerea c)rora pot contribui teoriile. Ins) nu va fi vorba de câștigarea nici unui ajutor, dac) se consider) c) actorii nonstatali pun sub semnul întreb)rii viziunea etatocentric) asupra lumii. A spune c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
întreb)rii viziunea etatocentric) asupra lumii. A spune c) statele importante își mențin importantă central), nu e totuna cu a spune c) alți actori, având o anumit) relevant), nu exist). Sintagma ,,etatocentric” sugereaz) ceva referitor la structura sistemului. Mișc)rile transnaționale se num)r) printre procesele care se petrec înl)untrul ei. Faptul c) perspectiva etatocentric) este atat de des pus) sub semnul întreb)rii nu face decât să reflecte dificultatea pe care o întâmpin) politologii în a reține, în mod
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în mod flagrant în eroare. Deciziile sunt luate cu privire la ansamblul corporațiilor, si nu doar cu referire la situația concret) și la interesul anumitor filiale. Imaginea care rezult) de obicei este aceea a unei lumi în care activitatea economic) a devenit transnațional), unde granițele naționale sunt extrem de permeabile, și unde oamenii de afaceri iau decizii, f)r) că m)car s)-și mai aminteasc) de ele. Ins) majoritatea celor mai mari corporații internaționale își au baza în America; în cea mai mare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și transpsihologic. Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă nonpsihologică. Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un alt tip de metodă. Clonarea este transpsihologică. În privința competitivității internaționale a textului, trebuie să fim foarte pragmatici, e nevoie de o strategie bine definită
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În orice caz, mai viabil, orice ar Însemna asta. Ovidiu Mircean: Mie mi se pare că exemplele pe care ni le-ați dat sunt dintr-un areal destul de limitat față de cel pe care Îl preconiza textul teoretic, un spațiu imaginar transnațional, transetnic, În care „locurile memoriei” Își pierd sensul spațial, fiind În esență toposuri. Dar oricum, tot demersul mi se pare extrem de riscant pentru o cercetare foarte amplă și foarte serioasă, chiar dacă e vorba de un serium ludere, În ultimă instanță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a trebălui mereu doar În propria noastră ogradă, fără a ne uita peste gard la ce anume fac vecinii. Generației ’60 i se poate imputa - În opinia mea - faptul că sentimentul nostru cultural nu a dezvoltat o dimensiune regională, transnațională. Marile noastre nume au preferat Întâlnirile aleatorii de la Paris, Havana sau Washington colaborării lucrative cu Belgradul, Sofia, Varșovia sau Budapesta. Efectul aveam să-l trăim doar peste trei decenii, atunci când - ajunși În pagul izbăvitor al Revoluției - ne-am Întrebat ingenuu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu au practic legături cu acesta. Regimuri diferite pot avea păreri diverse cu privire la tipul de grupare ce reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, trebuind culese informații. Serviciile de informații și aplicarea legii O problemă asociată este reprezentată de amenințările denumite „transnaționale”, care nu sunt generate în primul rând de un guvern străin, de exemplu, traficul de droguri, terorismul internațional sau anumite tipuri de crimă organizată. Acestea pot reprezenta amenințări serioase la adresa bunăstării unei națiuni, dar sunt mai degrabă responsabilitatea organismelor însărcinate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
obicei se așteaptă până când o infracțiune a fost sau este pe punctul de a fi săvârșită și de-abia atunci se încearcă rezolvarea cazului respectiv, precum și arestarea infractorilor. Aceasta ar putea să nu fie o abordare adecvată în ceea ce privește anumite amenințări transnaționale. Un singur incident, precum declanșarea unei bombe într-un avion de pasageri în timpul zborului, poate cauza pagube atât de mari, încât un guvern trebuie să încerce să prevină astfel de incidente, și nu să le rezolve după ce s-au produs
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se infiltrează în grupările implicate și operează asemenea spionilor. Este posibil, de asemenea, să fie interceptate comunicațiile sau să fie folosite alte metode tehnice pentru culegerea de informații. De aceea, serviciile de informații sunt deseori implicate în lupta împotriva grupărilor transnaționale. În funcție de regim, implicarea agențiilor poate fi limitată la caracteristicile externe ale activităților lor, în timp ce aspectele interne rămân în atribuțiile organismelor însărcinate cu aplicarea legii. Chiar și în abordarea problemei reprezentate de grupurile de crimă organizată care acționează exclusiv pe plan
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
o natură duală, indusă, pe de o parte, de faptul că se bazează pe informații, iar pe de altă parte, de faptul că este o componentă importantă în cadrul conflictului dintre națiuni (sau cu alți adversari, cum ar fi grupările teroriste transnaționale ori organizațiile criminale). Prima componentă definește informațiile secrete ca pe o știință socială cu caracter universal, care satisface nevoia de informare a factorilor politici despre alte țări. În plus, asemenea noțiunilor științifice, informațiile secrete de acest tip ar putea fi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
decizie sovietice. Subordonarea intereselor lor față de interesele statului sovietic, manifestată deja În situații precum războiul din Spania sau pactul Ribbentrop-Molotov, a fost reafirmata către sfârșitul celui de-al doilea război mondial, odată cu dizolvarea Internaționalei a III-a. Chiar dacă integrarea politică transnaționala a fost menținută după aceea - În special odată cu crearea Kominformului la Începutul războiului rece -, preeminenta interesului de stat asupra solidarității internaționaliste era deja un fapt Împlinit și diferența de tratament al diferitelor partide comuniste minoritare a stat la originea reacțiilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și politice ale țărilor implicate, manifestări de «toleranță» sau «indiferență», expresii ale concurenței sau ale competiției. În pofida programelor explicit orientate către limitarea fenomenului de brain drain, diversificarea resurselor și ajutorul pentru dezvoltarea structurilor academice naționale, suspiciunea apasă asupra acestor centre transnaționale de excelență de a participa la exportul sau la dezinserția elitelor, la creșterea inegalităților, pana chiar la excluderea socială care lovește În particular tinerele generații. Vom reține asupra acestui punct mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lovește În particular tinerele generații. Vom reține asupra acestui punct mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și a evita dezinserția. Integrarea transdisciplinară și transnaționala față cu procesul de profesionalizare a științelor sociale și umanistice. Raporturile dintre științele umanistice și științele sociale au fost redefinite În noul cadru instituțional. Poziția dominantă a științelor sociale s-a transformat, conservându-și În același timp o puternică legătură
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
științelor economice și a dreptului etc. E. Înscrierea Într-o lume internațională multipolara. Dincolo de diferențele naționale și regionale, acest spațiu este structurat pe axe internaționale precum cele care disting polii economici dezvoltați și subdezvoltați (Nord și Sud) sau entitățile politice transnaționale (Europa unificată, America de Nord, Rusia...). Alegerea limbilor de comunicare poate fi revelatoare pentru multiple probleme: includerea sau nu a unui spațiu cultural Într-un centru de cercetări (rusă la CMB, de pildă); participarea inegala la schimburile internaționale, În funcție de stăpânirea englezei; divergențele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
du Septentrion, Lille, pp. 346, 257. Gheorghiu, Mihai Dinu (1998a), „La mobilité universitaire internaționale, la formation et leș reconversions des élites des pays ex-socialistes”, În Donald Broady, Monique de Saint Martin și Natacha Chmatko (coord.), Formation des élites et culture transnaționale, Centre de Sociologie de l’Education et de la Culture, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Centre de sociologie franco-russe, Université d’Uppsala, Paris. Gheorghiu, Mihai Dinu (1999), Rapport d’évaluation de la section de sociologie de l’Université de Brașov
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității geografice. Creșterea spectaculoasă în rândul femeilor a nivelului de școlaritate, migrația rural-urban (incluzând-o și pe cea transnațională) vor democratiza substanțial și viața de familie. Sunt însă deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă mai puțin decât soția sau este șomer, el
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și pentru multe dintre țările În curs de dezvoltare, statul-națiune nu mai este singura platformă pentru a exprima părerile și convingerile personale și pentru a realiza aspirațiile personale. Visul european, așa cum vom vedea În paginile ce urmează, este primul vis transnațional care apare În epoca planetară. Dacă mândria națională este În scădere În Europa, nu este pentru că europenii sunt mai puțin Îndrăgostiți de țările lor, ci mai degrabă pentru că identitatea și loialitățile lor se extind dincolo de frontierele statului-națiune, pentru a forma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Când colegii și prietenii mei - de pe ambele țărmuri ale Atlanticului - au ocazia să aplaude sau să critice isprăvile și năzbâtiile companiilor globale, aproape sigur companiile americane sunt primele care le vin În minte. Asta nu Înseamnă că nu cunosc companii transnaționale ale căror sedii nu sunt În Statele Unite ale Americii. Toyota și Honda În Japonia, Samsung În Coreea, BMW, Vivendi și Nestlé În Europa, sunt nume bine-cunoscute. Dar ei cred că majoritatea marilor corporații, cele care domină comerțul și schimburile mondiale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uriașul producător de automobile german Daimler-Benz a cumpărat pe al treilea producător american, Chrysler, acum câțiva ani, a fost un șoc pentru majoritatea lucrătorilor americani, dar a fost tratat ca o excepție. Puțini americani Își dau seama de puterea companiilor transnaționale europene. șaizeci și una dintre cele mai mari 140 de companii din clasamentul global Fortune 500 sunt europene, În timp ce numai cincizeci sunt americane și douăzeci și nouă sunt originare din Asia20. Royal Dutch/Shell și British Petroleum sunt acum a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]