3,642 matches
-
pct. 75. Reclamanții și-au menținut poziția expusă supra, pct. 78. Reclamanții au susținut și că, din momentul în care au aflat despre achitări și despre conduita autorităților în legătură cu aceste achitări, au suferit sentimente de umilire, durere și traumă psihice, confirmarea suferinței din timpul Holocaustului fiindu-le reconsiderată și anulată. În opinia lor, achitarea autorilor istorici ai infracțiunilor în legătură cu Holocaustul a încurajat antisemitismul și pe cei care neagă Holocaustul și, astfel, le-a afectat viața privată și
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
sunt, prin natura lor, îndreptate împotriva unui întreg grup de persoane și având în vedere situația personală a reclamanților prezentată mai sus. Prin urmare, Curtea admite că reclamanții, evrei și supraviețuitori ai Holocaustului, pot susține că au suferit personal o traumă emoțională când au aflat despre redeschiderea procesului penal și despre achitările lui G.P. și R.D. ... 102. În ceea ce privește argumentul Guvernului că R.D. nu a fost achitat de crime de război, ci de o infracțiune diferită (supra, pct. 75
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
constată că principiile elaborate în cauzele sus-menționate (supra, pct. 109-113) pot fi utilizate ca referințe în cauza de față. Acestea fiind spuse, Curtea reține, de asemenea, caracterul unic al speței în care deja a stabilit că reclamanții au suferit o traumă emoțională când au aflat despre redeschiderea procesului penal și despre achitările lui G.P. și R.D. (supra, pct. 101). Această constatare deosebește în mod clar prezenta cauză de Cauza L.Z. împotriva Slovaciei [(dec.), nr. 27.753/06, pct. 74 și 75, 27 septembrie
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de a permite reclamanților accesul la dosare) au fost percepute de reclamanți, din momentul în care au aflat despre acestea, ca reprezentând o negare a existenței Holocaustului din România și a adevărului istoric despre acesta și au reînviat în ei trauma Holocaustului, ale cărui victime directe erau. Cu privire la acest punct, Curtea reține, în continuare, că achitările au avut loc la un moment marcat de chestionarea rolului autorităților române în Holocaust în România și de onorarea criminalilor de război de
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
14 din Convenție. Au susținut că, atunci când au descoperit din întâmplare (supra, pct. 23) că autoritățile i-au reabilitat pe G.P. și R.D., au trăit sentimente de umilire, vulnerabilitate, neajutorare, durere și traume psihice. Au simțit că persecutarea și trauma la care au fost supuși în timpul Holocaustului au fost revizuite și negate de autorități. Redeschiderea secretă a proceselor privind Holocaustul printr-un recurs extraordinar în anulare care a fost exclusiv la discreția autorităților, achitările ulterioare în absența de probe
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
cu privire la rezultatul acelor procese. Astfel de informații ar fi fost de mare importanță pentru viața lor privată, pentru istoria lor personală, pentru experiența lor privind Holocaustul și ulterioarele procese pentru crime de război din anii 1950, pentru procesarea traumei lor psihice suferite în legătură cu evenimentele din iunie 1941, precum și pentru simpla aflare a adevărului despre trecutul lor. ... 134. Reclamanții s-au plâns că dosarele judiciare ale cauzelor privind rejudecările conțineau informații care erau de mare importanță pentru
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
aș exemplifica unele care pentru copilul meu nu ar fi o problemă. Dacă eu, spre exemplu, am avut dificultăți în a-mi face prieteni la școală sau am primit bătaie de la copiii, atunci eu practic îi vorbesc despre propriile mele traume și i le-aș transmite și lui! Iar copilul meu, poate, nu are probleme în a-și face prieteni sau a sta deoparte de conflicte”, crede Otilia Mantelers. Pe 1 octombrie, ea va susține, pentru părinți și cadre didactice, o
Cum să-i reobișnuim pe copii cu școala după vacanța de vară. Otilia Mantelers: „Cel mai puternic instrument al unui părinte este ascultarea” () [Corola-blog/BlogPost/338237_a_339566]
-
Serviciului local de Protecția Copilului l-au luat în custodie și pe sugarul de câteva luni Ezekiel. Mă întreb dacă acest Serviciu are printre angajați și psihologi care să intervină în decizie. Adopția (iarăși un gest bine intenționat) nu repară trauma. Plus că în adopție intervin alte probleme, legate de atașamentul copilului de noua familie etc. Vrei să faci bine și faci mult mai rău. Mi-e greu să cred că părinții Bodnariu își băteau bebelușul... dar ce știu eu. Un
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
profesionist în domeniu. De asemenea, în coaching se pune mai puțin accent pe ‘descâlcirea’ și înțelegerea (rădăcinii) problemelor și dificultăților și se merge mai mult spre identificarea soluțiilor. Pe baza cercetărilor sale, Seligman spune, spre furia multor terapeuți, că retrăirea traumelor din copilărie nu vindecă problemele de personalitate ale adultului. Fără îndoială, există mulți șarlatani în toate domeniile. În coaching, precum în psihoterapie. Oameni care au o spoială de formare, care au făcut un curs de câteva zeci de ore și
De ce vreau să devin coach și cum văd eu disputa dintre coachi și psihoterapeuți () [Corola-blog/BlogPost/338282_a_339611]
-
date, de nume de persoane și de locuri, și o probă la gramatică românească cu nimic mai inspirată, a cărei bibliografie se reducea la cartea discutabilă a profesorului care redacta subiectele. După un an de pregătire draconică, am rămas cu trauma indelebilă a lecției despre etnogeneza românească, din care răzbat, până astăzi, numele primilor daci romanizați („Mumutzis, Decibalis și Seicipiris”) și cu impresia tristă că gramatica limbii române e, la o adică, subsumabilă unor mărunte orgolii de autor. La sfârșitul vacanței
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
o știre care le-a stârnit curiozitatea, de un cutremur, de migrație. „Eu trebuie să mă opresc și să le explic copiilor ce înseamnă migrație, ce înseamnă să nu ai părinții lângă tine, ce înseamnă să fi trecut printr-o traumă. Pentru că dacă ajungi la emoția și la trăirea autentică, copilul înțelege tot”, spune Violeta Dascălu. În ultimii ani, a început să meargă la conferințe despre parenting, să se intereseze de programele derulate de ONG-uri și să încerce să le
AL TREILEA PĂRINTE. „Ai tracul pe care îl are un actor”. Viața neromanțată a unui profesor din România () [Corola-blog/BlogPost/338308_a_339637]
-
mi-au crescut copiii încă din pântecele doamnei mele, mama lor. Ați văzut vreodată cum bate o inimă într-un embrion de 1,42 cm? Mă uit cum cresc, cum evoluează, cum acumulează. Cum se refac, natural sau medical, după traume sau afecțiuni. Și uitându-mă la toate aceste „mici” detalii, realizez ce bun designer este Dumnezeu și ce inginerie dată în Sfântul Spirit a făcut cu noi! Și mă mai întreb ceva: poate o să fim într-o zi capabili să
Transumanism sau cum ne jucăm de-a Dumnezeu () [Corola-blog/BlogPost/338396_a_339725]
-
fii om, trăbuie să ai ingeru tare. Otiu ahăla să-i biruie pe-ahăștia doi! Am privit ochii oii-n țărâna, mi-am amintit de ochiul porumbelului, iar propriii ochi au început să-mi lăcrimeze. Nu de vreo emoție, ci din cauza traumei. Vederea mi s-a încețoșat și atunci m-am simțit (de fapt m-am văzut) privit din spate, de mine însumi căci, pentru o clipă, eu și ochiul acela, îngerul meu, deveniserăm una.
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
nouă (cel mai adesea, umilința de a se simți nedoriți, dar și unele abuzuri grave). Cris Beam prezintă și cazul familiei Green care, din considerente creștine, a primit în plasament 10 copii, pe unii dintre ei ajutându-i să depășească traume experimentate alături de părinți narcomani și neglijenți. Urmărind apoi statisticile, Cris Beam arată că aproape o treime din băieții instituționalizați ajung în închisoare înainte de vârsta de 19 ani, în vreme ce la fete crește de două ori riscul de sarcină în adolescență. În
„Ai cui sunt copiii noștri?” Cum să citim povestea dramatică a soților Barbu, care și-au pierdut copiii din cauza certurilor conjugale () [Corola-blog/BlogPost/338385_a_339714]
-
la nivel relațional. Și vă rog să mă credeți că acum nu dau cu pietre în părinții noștri, vreau doar să evidențiez ce nu a fost ok și care sunt greșelile din care avem de învățat, pentru a nu lăsa trauma să călătorească în timp. Mai sunt frecvente și cazurile în care părinții aveau față de ei înșiși așteptări „supra omenești” și acest model de manifestare adultă le-a fost lăsat zestre copiilor. Dar și situații de sărăcie extremă, din care copiii
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
suficient spațiu de emisie pentru a înfiera împotriva cui au decis ei că trebuie. Cei care știu cu ce calapod ar trebui judecat, nu sunt nici chemați și nici ascultați în dezbatera publică. Suntem o țară care a avut o traumă națională datorită copiilor instituționalizați, care a trecut printr-o reformă, uneori dureroasă, a unui sistem de care erau (și încă mai sunt) agățate multe interese obscure (copii vânduți chiar din incinta maternităților, fete traficate din centrele de plasament, violuri sistematice
Cazul Bodnariu NU este despre familia Bodnariu () [Corola-blog/BlogPost/338436_a_339765]
-
el. Când se trezea, maștera zbiera la el ca din gură de șarpe și cercul ororii se relua. Între timp, am vorbit cu un psiholog care mi-a explicat că enurezisul diurn, în acest caz, este un semn clar de traumă psihică. Îți recomandăm Copilul tău plânge din senin. Poți plânge cu el... Într-o după-amiază, când am fost să-l iau, l-am găsit singur cu educatorea. Ea la catedră, el pe scăunel... făcuse pe el! Din ce motive un
„- Cum, doamnă, n-ați simțit?!...” Educatoarea care mi-a „disciplinat” copilul meu vesel de 4 ani () [Corola-blog/BlogPost/338779_a_340108]
-
5 orfani. Au trecut în casa rudei celei mai apropiate, prefectul de Silistra. Când bunica s-a căsătorit, soacra sa a decis ca, odată cu mireasa să aducă la ei în casă toți orfanii (să nu mai treacă încă o dată prin trauma despărțirii). Și de la dânsa au plecat cu toții să își facă rost în viață. Între timp, soția prefectului de Silistra a murit la naștere și bunica a avut grijă de unica ei fiică, iar legătura dintre ele două a rămas pe
Ca medic am văzut consecințele nevaccinării la copii () [Corola-blog/BlogPost/338912_a_340241]
-
stare, creierul nu mai funcționează. Creierul vrea un singur lucru: ca amenințarea să înceteze. Țipete, jigniri, ironii gratuite, făcutul de râs în fața colegilor și, nu în ultimul rând, notarea nedreaptă - toate acestea sunt amenințări care induc starea de îngheț specifică traumei. Comportamentele care induc creierului această stare intră în categoria bullying. Despre ”bullyingul mare” s-a tot scris în ultimii ani. Agresiunile majore, cu consecințe imediate, atrag imediat atenția presei. Pe de altă parte, ”bullyingul mic”, de zi cu zi, e
Nota vrajbei noastre. Poziția elevului în școala românească () [Corola-blog/BlogPost/338348_a_339677]
-
apelează la ea se simte chinuit de vinovăție, își caută liniștea sufletească. Se judecă deja pe sine pentru și are nevoie de iertare. Dacă în loc de iertare primește o judecată la fel de aspră sau chiar mai aspră, rezultatul este și mai multă traumă. Apelul la spovedanie se face de pe o poziție de înaltă vulnerabilitate, așa că și impactul acesteia este însemnat. Se mai știe că Biserica are niște subiecte „tabu“. Sexul, de pildă, este unul dintre acestea. Cu toate legăturile aferente: sexul premarital, divorțul
psihoterapia după spovedanie. „Am avut în cabinet oameni cu ideație suicidară, după o discuție cu un preot legată de orientarea sexuală sau de un avort” () [Corola-blog/BlogPost/338464_a_339793]
-
psiholog, consilier, preot, prieten, partener de viață etc.). Cauzele apariției anxietății și depresiei sunt multiple. Astfel, anxietatea apare la adolescenți pe fondul existenței următorilor factori: existența în familie a unor membri care au suferit de anxietate, au trecut prin anumite traume în anumite momente ale vieții; nevoia de a se compara permanent cu ceilalți, uneori supraestimați fără o bază reală; critica deseori răutăcioasă din partea celorlalți și autocritica negativă, fără o justificare precisă; stresul școlar, mai ales în preajma testelor importante și ale
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
acest sentiment, este neîndoios faptul că „Iubirea e o acțiune pe care trebuie s-o repeți neîncetat”, iubirea e o trăire veșnică, o baterie a sufletului reîncărcata din fiecare suferință și din fiecare împlinire, răscumpărata cu fiecare sacrificiu, purificata de traumele fiecărui iad personal, iubirea este „nașterea eternă”! Unele cărți merg la inimă după ce trec mai întâi prin filtrul rațiunii. Este ca și cum ele și-ar caută și și-ar găsi cheia cu care să deschidă sufletul. Acesta este și cazul „Gargui
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
disgenezie” („o naștere anevoioasă”, cu întârziere). De aceea, poartă „semnele distrofiei” și apare ca o „ființă cu sănătatea veșnic periclitată”, trăind într-un „peisaj bolnav”, într-o „istorie ostilă”, „într-o istorie nefericită”. Ființa literaturii suferă de „boli”, „maladii” și „traume”. Ea viețuiește în aerul „toxic al unei istorii nenorocite” și în cadrul unei „psihologii (...) ostile”. Are „temperatură” și „semne clinice”, prezintă „simptome” sau „agonizează”, manifestă câte „un puseu de vitalitate”. Întrucât nu ar putea exista fără întreaga bogăție a sufletului omenesc
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit și iluzie. În general, iluzia, „illusio” se definește drept „adeziunea tacită la aceeași doxa” (precum susține P. Bourdieu în „Meditații pascaliene”, București, Meridiane, 2001). Traumele istoriei, arată E. Negrici, produc două stări de conștiință generatoare de mit și activează, în ultimă instanță, mituri. La rândul lui, mitul „impune faptelor o ordine și un înțeles, dându-ne șansa de a ieși printr-o iluzie, din inconfortul
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
s.n.)”. 11. Anormalitatea literaturii române. Modelul metaforic al raportului clinic se declanșează odată cu investirea cu viață a literaturii: în calitate de „ființă a literaturii”. Literatura română este o ființă anormală. Prin două aspecte se individualizează anormalitatea ei și iluziile ce o protejează: traumele și maladiile. Normalitatea este conturată în termeni pozitivi: stabilitatea, punctele sigure de reper, starea de bine, capacitatea de a accepta critica și individualitățile, valorile robuste și incontestabile, organicitatea, continuitatea, procesualitatea. Anormalitate înseamnă literatură al cărei sistem de valori este fixat
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]