9,583 matches
-
dat peste o fimeie care era șefă. I-o întins hârtiuța udă de atâta sudoare și o rămas în așteptare, cu ochii holbați la doctoriță. Aceea o pus mâna pe tilifon și o vorbit ceva pomenind de Liuba. Nenea Jănel tremura ca varga și nu-și lua ochii de la intrare. La o bătaie în ușă o sărit de pe scaun de parcă l-ar fi ars cu fierul roșu. Ușa s-o deschis încet și în fața lui o apărut - Doamne, iartă-mă - o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am deschis, luminițele erau tot acolo și tot așa se legănau... „Măi, să știi că acela îi dracul! Numai dracu’ are ochii de foc.” La un asemenea gând, am uitat de ciubote cu totul. Si unde au început să-mi tremure întâi genunchii, apoi mâinile, și până la urmă și dinții...Norocul meu că mi-o trecut prin cap să mă cobor, că, cine mai știe?...Cădeam din gura podului și mai dădeam foc casei... Iți rupeai gâtul,Pâcule. Asta pățeai - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
arătat eu locul. „Vai de mine! Chiar deasupra icoanelor!” „Da! Chiar deasupra icoanelor!” am întărit eu. „Uite ce tare ne-o pedepsit Dumnezeu. Nici nu ne putem închina la icoane măcar” - s-o frăsuit fimeia mea și o început să tremure ca varga. „Ce facem?” „Ce să facem? Stăm și noi cu lampa aprinsă toată noaptea și ne-om dumiri mâine dimineață. Altceva ce să facem, dacă nu mă lași să trag cu pușca?” Dacă nevasta te lăsa, tu chiar trăgeai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întrebat, făcând-o pe nevinovatul: Unde am rămas, oameni buni? Apoi cine mai știe? Ba că ai vrut să tragi cu pușca în satană, ba că nu te-o lăsat fimeia... Ba că ai stat toată noaptea cu lampa aprinsă, tremurând ca varga, ba - a răspuns, tărăgănat, Ion Cotman cel tăcut. Aaa! Da! Am stat toată noaptea și ne-am uitat la icoane. „Doamne! Să nu se miște cumva vreo icoană!...” ne temeam noi, tremurând ca frunza în vânt. In sfârșit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
stat toată noaptea cu lampa aprinsă, tremurând ca varga, ba - a răspuns, tărăgănat, Ion Cotman cel tăcut. Aaa! Da! Am stat toată noaptea și ne-am uitat la icoane. „Doamne! Să nu se miște cumva vreo icoană!...” ne temeam noi, tremurând ca frunza în vânt. In sfârșit, s-o ivit zorii. Am pus mâna pe felinarul aprins, cu gând să urc în pod...” Stai! Unde te duci fără pușcă, omule? Dacă sare la tine?” „Păi nu spuneai tu să nu trag
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi mare, da’ ziua se face așa ca aista.” îmi ziceam eu, abia ținându mă pe picioare. Nu știam cum să ajung mai repede la gura podului și să cobor. Parcă spuneai la început că erai mare vânător și acum tremurai în fața unei gângănii mititele? Halal vânător! l-a luat la rost moș Dumitru. Ii ușor să vorbești așa, dar să te văd ce faci când îl ai în față pe ducă-se pe pustii... Am uitat să vă spun că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
uitat să vă spun că nu era singur...Erau vreo trei... „Mama, tata și feciorul” - am gândit eu. Toți se legănau și mă sfredeleau cu ochii cât bobul de mei...Ei, ce zici, Dumitre? Ai fi sta așa fără să tremuri? Ba puneam chiar mâna pe ei! s-a vitejit moș Dumitru. Odată cu aceste cuvinte ale lui moș Dumitru, în rândul cărăușilor s-a auzit un murmur de groază... Cum să pui mâna pe Michiduță, moș Dumitre? a întrebat Mitruță Ogaș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
numai ce mă trezesc cu el lângă mine, trăgându-mă de mânecă. „Ce-i cu tine, Stane? Că m-ai speriat!” Mă uit mai bine la el. Avea ochii cât cepele. Să-i iasă din cap și alta nu. „Ce tremuri așa, băiete? Doar n-ai văzut lupul.” „Ba da! Si sunt mai mulți, nu numai unul!” „Unde, măi Stane?” am sărit eu, ca mușcat de șarpe. „Uite acolo, în urmă. Merg amișunând urmele noastre.” M-am întors și ce să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe lupi la distanță cu focul. Dar de unde? Dihăniile au început să facă iar pași spre noi. „Bade Costâne, încearcă matale pe coarda ceea, că ne halesc lupchii! Uite la ei cum ne țintesc cu ochii.” „Brrr!” o făcut Goguță, tremurând ca varga...Am început să cânt eu mai avan, dar tot nu ieșea mare brânză.” Pâcule! Să nu spui că nu s-o rupt și ultima strună a lui Costân, că atunci povestea nu mai are nici un haz - l-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu s-ar fi oprit din povestire. Tineți-vă bine, copii! Plutonul de execuție era format numai din trandafiri roșii ca focul! Sedeau cu ochii înfipți în mine, gata să mă spargă, nu alta! Ia spune drept, Pâcule, nu ți-au tremurat genunchii? Să nu spui „nu”,că nu te cred - l-a ischitit moș Dumitru. Cine ar spune că nu-i este frică în asemenea momente acela minte, oameni buni - a răspuns cu diplomație Pâcu. Așa parcă mai vii de-acasă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
inimă, pentru a-i potoli detunăturile... Când totul a fost gata, jupân Aizic le-a făcut plata, neuitând să le strecoare câțiva crăițari în plus pentru descărcarea carelor. In scurtă vreme, cărăușii au ieșit din târg. Ai văzut cum îi tremură mâna ovreiului când dă parale? a întrebat Pâcu, așa, fără adresă. Da’ să primească crăițari! Atunci să vezi cum îi strălucesc ochii ca motanului lângă oala cu smântână - l-a pus în țeapă pe ovrei Vasile Hliboceanu. Sporovăind, nici nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cască, semn că încă trăiește. Căscatul lui umple de speranțe inimile miilor de telespectatori care au deschis televizoarele de la ora șase. Oră la care se trezea, de obicei, Lionel, pe vremea când avea toată viața înainte. Toți acești matinali au tremurat pentru românul condamnat, în timp ce și-au băut cafeaua și și-au uns bagheta cu unt și miere. Trebuie spus că Lionel a dormit neîntors, ca un mort. L-a ajutat la această scurtă nirvana și conținutul celor două sticle de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
erau clienți cu bun-simț, majoritatea, și În primul rând faptul că nu eram obligate să ieșim cu clienți, ci puteam să tragem țeapă, cum ar veni. A fost foarte greu la Început: când m-am dus prima oară la masa, tremuram toată, dar până la urmă, m am obișnuit. Singurul lucru care m-a bucurat foarte mult a fost faptul că prietenul meu a fost de acord cu ceea ce făceam, deși nu știe că eu mă și dezbrac și dansez, câteodată, dar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
convulsii febrile, infecție acută de căi respiratorii superioare în nopțile de iarnă era foarte frig focul din sobă nu prididea, mama așeza câte zece cearceafuri albe imaculate peste mine, din tălpi până în vârful nasului dar nu îmi erau de ajuns, tremuram prin visele mele, pe unde vedeam uneori un prinț urcând o cărare, pe atunci nu știam că ești tu, nu știam că prințul acela cu ochi căprui mari, de copil poartă un nume. oh, ce calde sunt păturile cu care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pentru soți, ajută-l pe soțul tău să treacă din sufletul lui în sufletul tău, pe podețul de lemn mâncat de cari, prinde-i brațul slab, trage-l de partea ta, strânge-l în brațe, fii el. șase deasupra: pământul tremură, nu intra în panică, cheamă-ți armatele de dragoni aurii, pe care le-ai hrănit trei ani în munți și nu le-ai aruncat până acum în luptă, mângâie fiecare din cei o mie de dragoni adolescenți pe bot cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
momentul în care la poarta ta se va prezenta un con ducător vremelnic cu asemenea întrebări, pe care le va scoate dintr-o borsetă care nu se remarcă ușor. șase în al patrulea loc: coapsele tale sunt jupuite, picioarele tale tremură. mergi și scaldă te în lacul kanas, în portocalia lui după amiază, lasă furnicile albe să umble pe coapsele tale, lasă tigrul qilin să te lingă tămăduitor. ai muncit prea mult, dar te refaci într-un timp foarte scurt. remușcările
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
răvașele celor zece zile împreună. apa îngheață în stropitoarea ta de petunii magice, apa fierbe în furtunul tău de udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc. apa lacului kanas tremură, într-o elegie. șase deasupra: după ce a vibrat o vreme săgeata galbenă, înfiptă în pridvorul tău, vezi, în răsărit, un costu maș roșu, de sărbătoare, care se apropie de grădina suspendată a dragostei tale, în el trebuie că este trupul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
apelor fluviului și a inundării diverselor obiective (terenuri, clădiri, organizații productive, mine, comunicații, instalații edilitare, monumente istorice), iar în acest sens specialiștii din această secție au colaborat cu membrii Secției economico-financiare. Este bine cunoscută tensiunea momentului în care, cu mâna tremurând din cauza emoțiilor, veteranul geologilor, Ion Băncilă, a trasat pe o hartă axul barajului, stabilind definitiv și cu exactitate locul unde avea să fie amplasat barajul.189 Acest eveniment memorabil a avut loc în data de 13 aprilie 1962. Secția tehnică
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sfârșit de aprilie“. Eugenia Ionescu își lămurește astfel ficțiunea sau curajul, îndrăzneala de a fabula. Din când în când, la fel ca într-un jurnal de știri, întâlnim fraze de genul: „S-o lăsăm în paza mamei, care încă mai tremură că putea s-o piardă și pe ea, și să vedem ce s-a mai petrecut în țară și în străinătate“. De remarcat puținele intruziuni de limbaj bisericesc în relatarea Eugeniei Ionescu. „În țară și în străinătate.“ E cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
glumit învățătorul, îndreptându-se spre ușă. După câtăva vreme, s-a întors, purtând triumfal o bardacă pântecoasă, pe care a așezat-o în mijlocul mesei. Costăchele, dragule, am să te rog pe tine să torni în ulcele, pentru că mie îmi cam tremură mâna. Și asta din două motive: întâi, de emoție că avem un oaspete nou, apoi, mai e și oleacă de bătrânețe. Matale ai spus-o, nașule, nu eu. Adică ce am spus eu? Ai vorbit de bătrânețe. Ei, mă alint
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
genunchii! Costăchel a luat cu înfrigurare gazetele din mâna bătrânului și a început să le frunzărească cu mare grabă. Cu pălăria în mână, moș Dumitru își purta privirea de pe chipul împietrit al lui Costăchel la jurnalul din mâinile lui, care tremurau de încordare. Când a terminat de citit, mușchii obrazului lui Costăchel se profilau ca nodurile unei frânghii, iar ochii ca două văpăi păreau gata să străpungă peretele din față, la care privea... Moș Dumitru rămăsese într-o așteptare mută. Atitudinea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pe Costăchel. Cu el pe umăr, a intrat în curte. Să-l ducem în bucătăria de vară. Acolo este o laiță - a grăit Grigorosu, gemând sub greutate. Adu niște apă, să-l spălăm, și te rog să aprinzi focul, că tremură ca varga. Cu ochii închiși și cu obrazul ca varul, Costăchel gemea surd... În acea clipă, lui Petrache îi treceau prin minte scene cu răniți din timpul războiului... Știa ce trebuie să facă... S-a apucat să-i bandajeze rana
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Mai rău chiar, au rămas schilozi sau... Ce să mai spunem de cei care au mușcat din țărână străină... Au rămas pentru vecie acolo, fără mormânt, fără cruce, fără nume... Și ei sunt stăpâni, domnule! Uite la mine! N-am tremurat în fața glonțului și tremur în casa mea! Ce zile ai ajuns, Costache Vultur!”... Măriuca s-a întors din țarină și l-a întrebat voioasă: Ce faci, gospodarule? Mă lupt cu gândurile și cu teama, Măriucă. De când ești tu fricos, mă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
întrebări?... Dacă nu, plecarea!” - a încheiat colonelul. Peste cinci minute, ne aflam dincolo de pod, la ieșirea din târg... Grupa lui Petrache a pornit înainte în cercetare... Eram în zona frontului și orice era posibil!... Să vă spună el cum îi tremura sufletul! ... Nu-i vorbă că inima tremura ca vai de ea. Oamenii din grupă însă erau unu’ și unu’. Aveam încredere în ei... Când am ajuns la punctul ordonat - La Copăcel - am trimis semnal prin curier că drumu-i liber. Zorii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Peste cinci minute, ne aflam dincolo de pod, la ieșirea din târg... Grupa lui Petrache a pornit înainte în cercetare... Eram în zona frontului și orice era posibil!... Să vă spună el cum îi tremura sufletul! ... Nu-i vorbă că inima tremura ca vai de ea. Oamenii din grupă însă erau unu’ și unu’. Aveam încredere în ei... Când am ajuns la punctul ordonat - La Copăcel - am trimis semnal prin curier că drumu-i liber. Zorii zilei ne-au găsit grupați în acest
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]