34,422 matches
-
noroi în ceilalți; niciodată nu sunt ei de vină, că deh, așa au văzut până aici, afurisita de doctrină și nenorocita de nepricepere i-au aruncat pe toți de la stânga la dreapta ca într-un tangaj în care ne-am trezit când cu un Quintus în USL, când cu un Oltean la guvernare cu PSD. Și-au izbit crezurile politice cap în cap până n-a mai fost nimeni frecventabil, umbra slinoasă a unei generații care nu a preluat de la precedenta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93946_a_95238]
-
cultural (Biblioteconomie: Ioan Sebastian Bara, ,,Ora rescrierii patrimoniale’’, Deva 2013 - pp. 56-58). Ar mai fi foarte multe lucruri de spus sau texte cu autorii lor de menționat măcar, dar ne oprim aici cu speranța de a fi reușit să vă trezim interesul în a răsfoi și a citi o revistă de prestigiu încărcată de istorie, cultură și tradiție, așa cum sunt și locurile Hunedoarei de unde atât ea cât și Directorul ei Fondator, scriitorul Eugen Evu provin. Noua ProVincia Corvina poate fi accesată
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
academic. Poate că în această prezentare am uitat să menționez nume de autori sau titluri de cărți, dinainte îmi cer scuze și sper ca acest expozeu al meu să-i ajute pe oameni să descopere ceva în plus și să trezească interesul în literatura și cultura celor două țări care, de sute de ani, continuă să evolueze împreună în pace la răscrucea Balcanilor. În concluzie, sper că m-am înscris pe linia bună în descoperirea moștenirii celor două culturi precum și a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
asigure energia de care ai nevoie. Cafeină, la fel ca și alte tipuri de energizante, îți fac mai mult rău decât bine. Atunci cand consumăm cafea, nivelul de cortizol (hormonul stresului) crește. Acest hormon este cel care ne ajută să ne trezim de dimineață și care ne dă energie pe parcursul zilei, însă, o creștere semnificativă a acestuia datorat consumului de cafea, ne conferă, pe lângă energie, o stare de agitație și nervozitate care persistă pe parcursul zilei. Pe termen lung, consumul excesiv de cafea poate
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
întruniri colective cu masele pentru a promova corect politica de orientare și conștientizare a evenimentelor ce se derulează în societate, deoarece cauzele ce determină dezorientarea maselor în viața socială sunt, indiscutabil, corelate cu aspectele susmenționate. Evident, este necesar de a trezi în oameni marea credință în valorile spirituale ale divinității, astfel înlăturând ura și răutatea care este destul de prezentă în viața acestora. Prin credința adevărată, cu aspirații pozitive, s-ar putea distruge/înlătura răul ce domină societatea basarabeană. Condițiile sociale și
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
întreb ce o fi zis marele matematician Viorel Barbu de nu se mai știe nimic despre el? Dar profundul fizician Ion Bica? Neîncadrabilul fizician Liviu Sofonea? Dar filosoful Mircea? Dar atâția alții, uitați până și în moarte? Cine să ne trezească altcineva decât noi înșine? E o durere în nerăspunsul nostru, celor care încă mai suntem, în răspunsul generațiilor care poartă povara continuării a ceea ce a făcut Gheorghe Buzatu pentru cultura noastră, pentru națiune. Da. Un mare român cu statură de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
extrem de dureros pentru dramaturg. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: Am un fiu, Daniel, care e și el bărbat acum. Când era foarte mic, m-am trezit într-o noapte - asta era acum 40 de ani - dar nu pot uita, și mi-au dat lacrimile. Prima mea nevastă m-a întrebat ce s-a întâmplat. Daniel, care avea șase luni, era în leagăn în odaie. Habar n-
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale. Terminase liceul, scurtcircuitase universitatea făcându-se actor și trecuse
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ca spectacolul să exprime ce ai avut în minte când scriai piesa. Câteodată chiar așa iese.' Cât despre umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
extrem de dureros pentru dramaturg. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: ' Am un fiu, Daniel, care e și el bărbat acum. Când era foarte mic, m-am trezit într-o noapte - asta era acum 40 de ani - dar nu pot uita, și mi-au dat lacrimile. Prima mea nevastă m-a întrebat ce s-a întâmplat. Daniel, care avea șase luni, era în leagăn în odaie. Habar n-
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
și plină de un "sens" aparent dacă introducem pauze arbitrare printre rândurile dialogului. Această cascadorie a deschis un vid pe care criticii au dat năvală să-l umple cu propriile lor speculații despre profunzime nerostită și "amenințare". Pinter s-a trezit etichetat ca guru teatral, a cărui operă dezvăluie adâncimea experienței umane, vieții și morții etc. Lucrul era cu atât mai surprinzător cu cât Pinter nu avea nici un fel de pretenții intelectuale. Terminase liceul, scurtcircuitase universitatea făcându-se actor și trecuse
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
ca spectacolul să exprime ce ai avut în minte când scriai piesa. Câteodată chiar așa iese.' Cât despre umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
tare. 13 Iunie. Sunt patru zile de cînd nu am mai scris nimic aici. Credeam că n-am mai scris decît de ieri. Fuga timpului se accelerează în progresie geometrică. E seară. Am impresia că mă culc pentru a mă trezi mîine dimineață la vîrsta de șaizeci de ani. Cînd mă gîndesc că și R. îmbătrînește, odată cu mine, că timpul fuge și pentru ea, tristețea mea se însutește. Sunt grav răspunzător de timpul, de viața pe care o pierde și ea
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
sfîșietor: un plînset al bătrîneții, simplu și dezolant. (Bătrînețe, haine grele; etc.) în noaptea aceea, mi-aduc aminte, am avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-am trezit, în dimineața însorită, plîngînd de fericirea de a-mi putea spune: Am douăzeci și cinci de ani, nu șaizeci". însă, panica unui gol, unui trecut gol, unei vieți în urmă fără viață, fără chip, nu am putut-o înlătura. Și nici acum
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
zbat, am impresia că pierd timpul. Dacă mă odihnesc, e mai rău. Mă întind pe pat cu un roman în mîini, pentru o jumătate de oră; sau mă duc "să iau puțin aer", o oră, pe cheiurile Senei și mă trezesc, deodată, că au trecut (cum? cum?!) trei zile, trei săptămîni, trei luni. Așa stau, între somn și trezie, - și timpul trece golindu-mă. La urma urmii, ce importanță are și asta? Toți oamenii trăiesc la fel, în toată lumea. Dar eu
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
din gură, cu niște pistoale automate improvizate din țevi și din bare metalice șterpelite de pe un alt șantier din apropiere. După aspectul feței apoplectic și după răcnete, hipopotama în fustă colorată și înfoiată, și în târlici, pare să fi fost trezită din somn de larma mitraliorilor. Sau poate - de ce nu am presupune, de vreme ce gura lumii-i slobodă? - din cine știe ce altfel de răsfăț. Oricum, culoarea roșie din obraji, combinată cu părul morcoviu, se potrivește cu fondul galben și cu florile mari, vișinii
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
ca să fie sigur că am ajuns cu bine. De când s-a dus dintre noi, mă urmărește acel salut ciudat, întors pe dos, numai al lui: "Cu bine, mamă dragă", te întâmpina el, de parcă ar fi dat să plece. Și mă trezesc că-mi vine să-i răspund, redând formulei sensul obișnuit, ca pentru despărțire: "Cu mult bine, Domnule Baciu!"
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
unui ideal atât de exigent, de total ca Inocența, starea de grație și, de ce nu, de sfințenie a unei lumi care l-a regăsit pe Dumnezeu - chiar dacă fără a-l numi întotdeauna? Părea puțin probabil că ar fi putut fi trezită nostalgia cititorului pentru universul pierdut al candorii, acolo unde domnește libertatea absolută a poeziei și care vede în toate gesturile cele mai comune ale vieții tot atâtea miracole. Caracterul totalmente himeric al proiectului nu mă deranja de fel, m-am
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
Iulie, - îl interesează, în deosebi, faptul că "Basserman, traducătorul meu, a sosit cu trenul de oră șase". La 23 Iulie scrie că e obosit; la 25 Iulie a pierdut niște însemnări și, în fine, la 25 Iulie pare a se trezi și începe să vadă că oamenii șunt neliniștiți: "on ne parle pas d'autre chose", (n-ai fi ghicit), "que de l'ultimatum des Autrichiens aux Serbes". Totuși, cîntă la pian, - și e dominat de problema de a scrie toate
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
spui că n-ai trăit. CALLE CORRER Faci cinzeci de metri, și dai de apă. De te-ai pilit, îți întinzi brațele și te reazimi de case. Ca universul de infinit. Mergi așa și ocolești, până când un pod arcuit se trezește subt pașii tăi, și vibrează. BUCINTORO* Ca să-l văd pe poetul Montale, am luat trenul..." Ca să știu ce-i Veneția am plecat din Veneția la Padova, pentru nici chiar o zi, cruciat sub arme. Și aici, am fost numai om
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
pot produce sub aceeași formă." 3 O mărturie concisă, dar încercînd să rețină esențialul, este cea despre Zoe Dumitrescu-Bușulenga: "La catedră era cuceritoare. Avea în primul rînd, ca puțini alții, darul de a vorbi, darul de a antrena, și ne trezea nouă auditorilor - sau interlocutorilor, în cazul activității de seminar - sentimentul libertății de gîndire, ceea ce în anii respectivi, între '50 și '55, era un lucru foarte rar și foarte prețios. Se producea, în contact cu d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga, o ieșire
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
cazul activității de seminar - sentimentul libertății de gîndire, ceea ce în anii respectivi, între '50 și '55, era un lucru foarte rar și foarte prețios. Se producea, în contact cu d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga, o ieșire din tipare. Ea ne-a trezit, cred, pentru prima dată sentimentul că în cultură trebuie să vedem un spațiu al corelațiilor infinite și să nu privim literatura ca un domeniu etanș, ci să o vedem în legăturile ei foarte numeroase și foarte diverse cu artele plastice
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
cînd, de bine, de rău, le făceam pe amîndouă, mă cutremura spaima că nu voi mai iubi niciodată... niciodată... iar, în fine, îndrăgostit, tîrît labirintic prin fel de fel de întîmplări năucitoare, tînjeam după perioada liniștită de mai nainte! Dis-de-dimineață, trezit pe la patru-cinci, deschideam larg geamul, număram florile mov din ghiveciul așezat pe televizorul stricat, plin cu apa scursă într-însul... că dacă îl clătinam se auzea cum cobîlțîie!... caligrafiam rugăciunea matinală și începeam să beau cafea cu nemiluita deși mi
Povestește-mă, băi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12421_a_13746]
-
Criticul ar vrea să pună totul în seama unei incoerențe de personalitate a prozatorului. Dar, târziu, în 1930, de când datează primul volum de Memorii, numește foarte bine principalul defect al articolului său din 1915 despre Galaction, defect a cărui recunoaștere trezește o nouă suspiciune: virulența criticului și-a depășit obiectul. E o doză de remușcare, e un pic de regret. De unde o fi provenit această exagerare în negarea violentă a foarte tânărului și talentatului prozator? Mai sunt totuși la mijloc și
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
pe hurducate șosele, înnegrite, putrezite, nesupuse și zvăpăiate, puse parcă pe-ncăerate, gata-gata să zburăm din caleașcă. (...) - De ce nu pardosiți ulițele cu piatră să vă fie Cetatea de Scaun curată? m-am pomenit că rostesc peste obrazul domnesc, unde m-am trezit aruncat, pînă-n măruntaie zdruncinat. - Vai... vai! a suspinat înălțimea Sa mîngîindu-și îndurerat barba, jucînd pe genunchi mătăniile, "prinzînd" cu nesaț mirodeniile, făcînd ochii mici tot mai mici, ca niște licurici, între stufoasele gene, gustînd alene șerbetul liliachiu dintr-o chisea
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]