3,105 matches
-
la venirea primilor englezi. Așa cum relatează autorii citați mai sus, la 1792, Anglia, aflată în plină ascensiune economică, avea nevoie de mărfuri chineze și a trimis un sol să propună înmulțirea punctelor de comerț de pe coasta chineză. Primit la Curte, trimisului Reginei i s-a spus că trebuie să facă o plecăciune în fața Împăratului, așa încât capul să atingă pământul. Acesta a răspuns că se va pleca în fața Împăratului tot atât de mult ca și în fața Reginei. În orice caz, răspunsul a fost: China
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
plece din țară, în plus nimănui nu-i va fi îngăduit să călătorească în scopuri private, ci doar în scopuri de interes public încredințate crainicilor, ambasadorilor și unor observatori. Iar expedițiile militare și războinice nu trebuie considerate călătorii oficiale. Trebuie trimiși ambasadori la Delphi, lui Apollon, la Olympia, lui Zeus, la Nemea și la Istm, pentru a lua parte la sacrificiile și jocurile în cinstea acestor zei, și în măsura posibilului trebuie trimiși cât mai mulți ambasadori totodată cât mai morali
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a familiilor cu mulți copii - de exemplu, prin creșterea alocației proporțional cu numărul de copii 19. Râmneanțu a trimis acest memorandum detaliat Ministerului Sănătății și lui Ceaușescu personal În vara anului 1965. Nu se știe cu precizie dacă În urma analizei trimise a primit vreun răspuns direct, fie din partea ministerului, fie din partea lui Ceaușescu. Cu siguranță, Râmneanțu nu a fost criticat pentru propunerea sa, nici pentru limbajul care abunda În referințe la noțiuni specifice determinismului ereditar 20. De fapt, la 1 octombrie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un suport util pentru menținerea partidului la putere. Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit la 19 martie 1965, succesorul său În fruntea partidului fiind Nicolae Ceaușescu, ajuns În această poziție printr-un concurs de Împrejurări. O lungă scrisoare a lui Gheorghe Apostol trimisă Scînteii, oficiosul partidului, În aprilie 1968 și nepublicată pînă acum, este Încorporată În „Concluzii” (numerotate ca al 13-lea capitol al lucrării). Este un document foarte interesant, găsit În Arhivele Serviciului Român de Informații de un prieten al lui Dennis
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de fiul arendașului, apoi încearcă să strângă întreaga obște împotriva acestuia. Părăsit de toți, e judecat și condamnat la închisoare, unde se împrietenește cu un socialist. După împlinirea pedepsei, intră în mișcarea muncitorească ieșeană, prilej pentru studierea psihologiei mediului urban. Trimis, în timpul revoluției din Rusia, la Odessa spre a cunoaște realitățile revoluționare, e șocat de abuzurile și nedreptățile săvârșite în numele idealului socialist. Dezvăluindu-le într-o adunare, e închis fără judecată. Lecuit de revoluție, evadează și trece în țară, dar, învinuit
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Sextil Pușcariu, Radu Gyr, I. Valerian, Constantin-Stelian, D.C. Amzăr. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc., și a făcut loc însemnărilor trimise de un fizician (George Macrin), un sociolog (Leon Țopa), un pedagog (C. Narly) etc. Ultima pagină este consacrată unei reviste a revistelor, cu numeroase ieșiri polemice. În fiecare număr, din loc în loc, sunt citate versete din Evanghelii sau pasaje din
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
propriul lor registru” (1968, p. 175). Nu este posibil) înțelegerea politicii mondiale doar aruncând o privire în interiorul statelor. Dac) finalit)țile, politicile și acțiunile statelor devin chestiuni de interes exclusiv, sau m)car de interes central, suntem, în acest caz, trimiși înapoi, c)tre nivelul descriptiv; iar din simple descrieri nu pot fi logic deduse nici un fel de generaliz)ri valide. Putem s) spunem ceea ce vedem, ins) nu putem ști ce poate s) însemne. De câte ori credem c) vedem ceva diferit sau
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rostit de Tudor Arghezi la avanpremiera piesei Mioara de Camil Petrescu, câteva scrisori inedite ale lui I.L. Caragiale adresate lui Al. Vlahuță, semnalarea scrisorii adresate lui E. Lovinescu de către membrii Cercului Literar de la Sibiu, ultima scrisoare a lui E. Lovinescu, trimisă lui Ion Petrovici. Critică de întâmpinare fac Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Ion Biberi, I. Șiadbei, Ion Șiugariu, Ion Caraion ș.a. I.T.
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
imediat cererea la Secretariatul general al ONU, deoarece întârzierea ratificării Tratatului de pace putea duce la pierderea unor termene utile pentru intrarea în organizația mondială (ultima zi fiind 14 iulie). Cu această ocazie se făceau și câteva modificări în textul trimis inițial Legației 6. La 10 iulie 1947, Gheorghe Tătărescu adresa oficial o scrisoare Secretarului General, Trygve Lie, prin care solicita admiterea statului român ca membru ONU. În lipsa Secretarului General, plecat în Europa, documentul a fost înmânat adjunctului său, Andrew Cortier
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noiembrie 1862. voalată, căci sumele înscrise în buget puteau fi cheltuite după dorința Camerei. De altfel, dacă e să luăm de bună informația ambasadorului francez din Rusia, și nu avem motive să ne îndoim de veridicitatea ei, într-o scrisoare trimisă ministrului de externe Drouyn de Lhuys, la 29 august 1863, se arată că locurile sfinte ale Ierusalimului, ale Muntelui Athos, ale Muntelui Sinai și ale altora, ale căror mănăstiri erau închinate, s-au plâns prințului Cuza de infidelitatea mandatarilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lucian Blaga împotriva detractorilor care o așezaseră sub semnul „iraționalismului”, „misticismului” etc. și este urmată de un studiu despre același scriitor, Inițiere în poezia lui Lucian Blaga, încheiat în 1947, dar publicat abia în 1974. Într-o serie de scrisori trimise autoarei în anii 1946 și 1947, Blaga califică drept „imanentă” critica acesteia. Textul e, într-adevăr, o introducere, păstrează virtuțile unei „inițieri”, a cărei utilitate ar fi fost pusă mai bine în valoare dacă ar fi apărut în 1947, adică
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
fost pentru noi dacă mamele și tații noștri ne-ar fi oferit un astfel de ritual. Însă nu ne fusese transmisă o astfel de Înțelepciune. În schimb, amintirile noastre conțineau vizualizări cu fete din clasa a VII-a, Încolonate și trimise să vadă un film despre menstruație. Am mers Înșiruite Într-o singură coloană către Încăperea În care trebuia să se deruleze filmul, am trecut pe lîngă băieții care ne arătau cu degetul, rîdeau și ne batjocoreau. Într-un fel sau
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
comitet”. Nici integrarea noastră În Uniunea Europeană nu va putea eradica această meteahnă: e indestructibilă, fiindcă urcă din fibra noastră levantină, pe care o iubim. Anca Hațiegan: Să deduc de aici că marea nemulțumire a generației ’80 e că reprezentanții ei, trimiși să facă naveta cine știe pe unde, nu s-au aflat la locul potrivit, unde se legau aceste prietenii... potrivite? Marius Lazăr: Marea nefericire a fost că nu puteau deveni scriitori profesioniști. Sanda Cordoș: O frustrare culturală. Marius Lazăr: Aceasta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care o va absolvi în 1933. Nu a profesat avocatura, preferând să lucreze la Editura Cultura Națională (Ciornei). În 1929, pe când era încă elev la Brăila, publică în gazeta locală, „Luceafărul”, mai multe poezii și poeme în proză. Un text trimis lui Sașa Pană îl entuziasmează pe acesta, iar F. devine, de-a lungul anului 1930, colaborator asiduu la revista „unu”. Legătura este ruptă, fiindcă tânărul își tipărește, fără să-și consulte mentorul, placheta Bust. Totuși, grupul de la „unu” îl va
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
infiltrați în țară; • identificarea persoanelor și a metodelor folosite de către serviciul de informații german; • obținerea unor informații despre codurile și cifrurile serviciului german; • obținerea unor informații despre planurile și intențiile inamicului prin chestionarea agenților acestuia; • influențarea planurilor inamicului prin răspunsurile trimise acestuia; • dezinformarea inamicului cu privire la planurile și intențiile Marii Britanii. Avantajele britanicilor au fost enorme. De exemplu, în 1940, agentul inițial a primit de la Berlin un cod pentru a putea să comunice cu Germania. Deoarece acest cod s-a dovedit a sta
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
suportat ani cutremurători de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost găsit pe o listă de persoane ce intenționau să părăsească țara clandestin. Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul Haiduc, lui Virgil Ierunca, publicate la Paris în ,,Caete de dor”, au fost socotite ,,uneltire contra ordinei sociale” și, în 1958, M. primea pedeapsa capitală. După patru săptămâni de suferință în celula condamnaților la moarte din penitenciarul Jilava
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
împotriva arienilor și scrie o Confutațiune a „Predicii arienilor” (Contra Sermonem Arrianorum), o Dezbatere cu Maximinus, episcop al arienilor (Collatio cum Maximino Arrianorum episcopo), și o operă Împotriva lui Maximinus Arianul (Contra Maximinum Arrianum); și câteva predici și câteva scrisori trimise arianului Pascențiu (Epist. 238-241). Tot în acest context polemic de combatere a arienilor trebuie plasată și opera Contra dușmanului Legii și al Profeților (Contra adversarium Legis et Prophetarum), scrisă cam prin 419-420 pentru combaterea unui eretic necunoscut care afirma că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
errore Priscillianistarum et Origenistarum), căruia Augustin îi dă răspuns prin micul tratat adresat Presbiterului Orosius contra priscilienilor și a origeniștilor, în care începe că examineze problema originii sufletului pe care o va aborda apoi mult mai aprofundat în Epistola 166, trimisă lui Ieronim, care este un adevărat tratat Despre originea sufletului omenesc. Augustin a încredințat această epistolă lui Orosius ca s-o ducă la Betleem și să continue acolo să-i combată pe pelagieni care fuseseră primiți în mod favorabil în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
antiaugustinieni ca o referire nediscriminatorie la toți oamenii, nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mântuie efectiv. Într-adevăr, într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosperus spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el, însă, îl apăra. Prosperus nega că Augustin
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
despre acest lucru treizeci de ani mai târziu, subliniază cât de neprimitor era locul în care se stabilise Honorat, însă deja douăzeci de ani după această dată, înainte de 430, avem dovezi provenite dintr-o scrisoare a lui Paulinus din Nola trimisă lui Euherie (un alt ascet de-acolo) despre existența cenobionului din Lérin, confirmată și de Cassian care vorbește despre „un mare cenobion” prin 427. Aici, Honorat a rămas până când a devenit episcop de Arles în 427-428. Iată, așadar, o altă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
încă în viață prin 470 când l-a cunoscut Ghenadie (Oamenii vestiți, 67). a) Epistolele Sunt pomenite chiar de Ghenadie care spune că trimisese foarte multe însă până azi nu s-au păstrat decât nouă. Dintre acestea, notabilă este scrisoarea trimisă socrilor (nr. 4) în care explică opțiunea lui și a soției sale pentru celibatul voluntar, ca o dovadă a unui tip de asceză destul de răspândit, dar și greu de înțeles pentru un creștin obișnuit. Apărându-și propria opțiune, Salvian pune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Tratat despre mileniu, cu dovezi luate din Apocalipsa Sfântului Ioan care, potrivit unora, ar putea fi Expunerea despre Apocalipsa Sfântului Ioan, text atribuit lui Augustin, format din optsprezece sau nouăsprezece omilii. În sfârșit, merită amintită o Epistolă despre propria credință trimisă Preafericitului Gelasius, episcop al orașului Roma. Bibliografie. Texte: De viris illustribus, TU 14, 1, Leipzig, 1896; PL 58 (De ecclesiasticis dogmatibus). Studii: S. Pricoco, Storia letteraria e storia ecclesiastica dal „De viris illustribus” di Girolamo a Gennadio, Facoltà di Lettere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o a cincea carte, în timp ce în a șasea, având în vedere ceea ce ne spune într-un prolog în proză, el transcrie o a treia sursă, care s-a pierdut, adică o expunere a miracolelor lui Martin scrisă de Perpetuus și trimisă poetului ca s-o transpună în versuri. Deși a fost compusă în mai multe etape, opera trebuie plasată în jurul anului 470. Scrierea s-a bucurat de aprecierea lui Perpetuus care l-a invitat pe Paulin să redacteze o inscripție în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ereziile priscilianistă, pelagiană și maniheană (mulți manihei se refugiaseră în Italia în urma invaziei vandalilor în Africa); altele se referă la data sărbătorii de Paște în privința calculării căreia apăruse o divergență între Biserica din Roma și cea din Alexandria; unele sunt trimise conducătorului Imperiului Roman de Răsărit; o scrisoare de mustrare (nr. 10) este trimisă lui Ilarie din Arles care demisese un episcop în virtutea întâietății pe care o avea în Galia, independent de Biserica din Roma; un grup (98; 100-101; 104-106) are
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vorbit mai sus. Începând cu 448, papa e interesat mai ales de erezia monofizită și trimite frecvent scrisori lui Flavian, patriarhul de Constantinopol, și lui Anatolie, succesorul acestuia. Printre cele mai importante este aceea (nr. 28) din 13 iunie 449, trimisă lui Flavian, care e intitulată Epistola dogmatica sau Tomus ad Flavianum, pentru că, mai mult decât o scrisoare, este un adevărat tratat teologic care precizează distincția între unitatea persoanei și cele două naturi ale lui Cristos; scrisoarea a fost aprobată cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]