1,405 matches
-
cu repulsiune și aproape toată lumea îl arăta cu degetul.* viața bucureșteană Viața bucureșteană era cu totul deosebită. Pentru societatea de sus câtă schimbare?! Când intrai în sala Teatrului Național în serile de operă italiană, vedeai în toate lojile elita socială tronând. Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate și în fiecare o familie cunoscută. Florești, Filipești, Oteteleșeni, Cantacuzinești, Suțulești, Văcărești, Crețulești, Manu, Crețeni etc. Din toată lumea aceasta n-a mai rămas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care domină astăzi, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arnăuțești, acum încărunțite, cu tipul clasic al grecului din caricatură, întotdeauna elegant, primea în picioare în cel dintâi salon, aproape la ușa holului, pe toți vizitatorii. Și în zilele de recepție vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaș, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă sau domn
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îl putea vinde.315 La 7 jum. punct, chelnerul iese din birt și se repede la casa teatrului, dar se reîntoarce cu mâna goală: biletul no. 3 era vândut. Furios, Nicu Crețeanu se îmbracă și trece gâfâind strada. La casă trona casierul, italianul Ghelli. O altercație urmează: casierul pretinde că era în regulă deoarece cuconul Nicu trimisese chelnerul după ora hotărâtă. — În sfârșit, cui l-ai vândut, poate că o vrea să-l schimbe? Nu cunosc, cocoane Nicu, este un străin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zi, predicând și promovând cuvântul Mântuitorului: „cel ce va face și va învăța: acesta mare se va numi întru Împărăția cerurilor” (Matei 5, 19). Sfinții, numai înțelegând și aplicând în chip exemplar acest cuvânt, au realizat că în centrul teologiei tronează persoana vie a lui Iisus Hristos, iar din relația permanentă cu Hristos, a rezultat atât ceea ce trebuia știut cât și ceea ce trebuia făptuit în scopul dobândirii mântuirii. Ca atare, Sfinții „ne îndrumă și ne îndeamnă spre o teologie care nu
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
română, merită de amintit cazul Hotelului "Astoria" din Cluj. Deși controlul autorizațiilor de funcționare a întreprinderilor se efectua, în general, de către autoritățile municipale, se pare că "Astoria" a scăpat, la început, de schimbarea proprietarului, pentru că, după intrarea trupelor ungare, aici trona comandamentul Corpului de armată XI. Deși după plecarea militarilor, în ianuarie 1942, autorizația de funcționare a hotelului fusese retrasă, el și-a redeschis totuși porțile pe 12 decembrie 1942. Nici autoritățile municipale și nici funcționarii filialei OMIH nu au acordat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
artiste! Nu voi uita niciodată atingerea aceea divină! Nu voi uita niciodată diafana îmbrățLșare! Nu voi uita niciodată jucăXșul ei râs! Pianul, acel „idol cu gura imensă, cu dinții rânjiți, cu picioarele scurte, corcitură între șoricar și buldog” (Milan Kundera), trona încăperea. O adiere peste clape încă răsună-n toată ființa mea. în acest an, 2012, se împlinesc 125 de ani de la nașterea marii artiste care a fost CELLA DELLAVRANCEA și 25 de ani de la aniversarea centenarului său. Dar, în egală
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Tamisei este dispus în cinci capitole (O zi pe Tamisa, Negrese la Londra, Parcul St. games, Garda regală, Ieșirea din Albion ), fiecare dintre acestea punctând anumite sensibilități ale umanului. șochează minusculul, ansamblarea bulversantă a versifiocației, dislocarea frastică, prețiozitatea lexicală care tronează-n fiecare creație lirică. Poetul Gheorghe Vidican pare fascinat de peisajul londonez, reușind tablouri de o picturalitate cu sonorități ancestrale: „e frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Saint-Gall, și-anume, într-un spațiu special închiriat (Atelierul Galeriei Im Erker, Sankt Gallen) pentru a-și îndeplini un vis. Povestea acestor desene (realizate în vara anului 1980) merită a fi însoțite de povestea unui încântător oraș medieval, în care tronează abația benedictină de secol al VII-lea. Desenele lui ErGÈNE IONESCO devin adevărate „Iărâme” de vis monocrom. O demonstrație inteligentă privind similitudinile ce se pot crea între cele două limbaje artistice: literatura și pictura. Constantin Brâncuși POVESTEA rNrI SIMBOL NAȚIONAL
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
a izbucnit pur și simplu în lacrimi. Încă nu i-am văzut rochia de mireasă, spune Christina. N-am curaj. — E foarte frumoasă! protestez eu. Vino să ți-o arăt! O conduc în camera somptuoasă unde rochia făcută de Danny tronează pe umeraș. — Ei, văd că e întreagă, observă Christina laconic. E un început bun. — Christina, zic, nu e ca tricourile alea. Asta face parte dintr-o categorie superioară. Uită-te la ea! Nici mie nu-mi vine să cred ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
cea mai simplă formă de organizare socială, forma primară, primitivă. "Cimentul social al societăților bandă este clar nepotismul" (Alexander, 1980: 251). Capitolul VII Dinamică socială 1. Trecerea sat oraș Deasupra porților vechilor orașe care au făcut parte din Liga Hanseatică trona inscripția: Stadt Luft macht frei! "aerul orașului eliberează omul". Procesul istoric de trecere de la sate (bazate pe rudenie (( loialitate) la ora(e (societ(țile urbane) privite ca bazate pe ra(iune, ra(ionalitate, este considerat( un progres. Astfel erau mul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
gândi astăzi o schimbare de esență fără un control social eficace. Iar acesta nu se referă exclusiv la dimensiunea juridică. Un timp îndelungat, oamenii s-au supus normelor diverse datorită acceptării ideii justiției divine. Cât timp imaginea Divinității atotputernice a tronat, ordinea se putea instaura. Când însă a apărut prima întrebare referitoare la existența acesteia, întreg eșafodajul era amenințat cu destrămarea. Sigur că el nu s-a prăbușit, dar a pierdut din eficacitate iar o parte a sa, controlul moral, a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lor pasager, romanul îi înscrie într-un cod repetabil, cu ușurință perceptibil: "Ei se mulțumeau deocamdată drept laborator cu o odaie din subsolul facultății. (...) Viermuși subterani, se simțeau bine în întuneric. De altfel, aveau comunicație liberă cu sălile suverane, unde trona Rim. Acest <<liber parcurs>> le dobîndise curînd influență printre studenți (...)." Ca întotdeauna, sensul literal al dispunerii etajate a spațiului este concurat de unul figurat, exprimat cu limpezime în text. Închipuită de traseul discipolilor lui Rim, rețeaua de vase comunicante trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cu un fenomen fizic, însă imposibil de finalizat fără dimensiunea spirituală și inaccesibil majorității covârșitoare a oamenilor ce trăiesc pe această planetă. Și poate ar fi bine să ne reamintim întotdeauna că dincolo de ce ni se pare a fi paranormal tronează doar neștiința și ignoranța noastră. În anul 2004, David Haussler, director al Centrului pentru Știință și Inginerie Biomoleculară din cadrul Universității Santa Cruz, California, afirma: „Probabil că fracțiunea din A.D.N. care reprezintă genele în sensul tradițional al producerii de proteine
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi văzută numai de omul interior (asemenea Mariei Magdalena)<footnote Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, Studiu introductiv diac. Ioan I. Ică jr. , Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 144. footnote>, pentru că numai în inimile curate tronează Hristos. Comparat cu autorul Evangheliei a IV-a, Sfântul Simeon Noul Teolog reprezintă un nume de referință în istoria post-patristică a spiritualității bizantine. Sfântul Simeon dă o mărturie ortodoxă despre lumina dumnezeiască, situându-se pe aceeași linie cu mărturia ioaneică
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
dacă ar fi trecut, ar fi fost în lumină<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, p. 296. footnote>. Trecerea prin ușa pocăinței se face prin împlinirea poruncilor divine care aduc ordine acolo unde a fost dezbinare, bucurie acolo unde a tronat tristețea, pace în locul tulburării și sfâșierii lăuntrice, și lumină în locul întunericului: prin credință tare și paza poruncilor, curățind iarăși mintea imaterială pe care prin bezna călcării poruncii am cufundat-o în pofta patimilor materiale și gustarea plăcerilor, să vedem în
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
experiență insolită. Îmi spun că nu întâmplător se distribuie sarmale în faza finală a rândului, a așteptării, oamenii sunt obosiți, vlăguiți, aproape de scopul final. Pe capota uneia dintre mașini, un Daewoo Cielo uzat, dar lustruit și curățat special pentru sărbătoare, tronează o cruce mare din flori savant împletite. A fost plasată acolo chiar la începutul distribuției, de către preotul grupului. Tot acesta mă roagă să-i fac mai multe fotografii : în „acțiune”, distribuind sarmale la rând, cu oamenii din parohie, dând un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
domină curtea plină de arbori și de iarbă crudă, verde. Chiar lângă poarta de intrare (de fapt, un turn de gardă care încă mai poartă stema medievală a Moldovei, în curs de restaurare, plin de găurile carotajelor efectuate de către constructori) tronează un afiș de mari dimensiuni, rămas din perioada sărbătorilor pascale. Se face reclamă pentru „drumul ouălor încondeiate, turism în Bucovina”, tipul de acțiune de „promovare turistică” a regiunii marca Ministerul Turismului. Pangarul și magazinul de obiecte bisericești este găzduit într-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
SMURD, ultramodernă. Pe capotă și pe ușile laterale are imprimată stema județului Hunedoara (un dac, un roman, un corb), apoi cu litere galbene, vizibile : „Ministerul Administrației și Internelor, programul european de dezvoltare nr.” etc. Iar pe parbriz, lipit cu scotch, tronează un portret mare al Părintelui Arsenie Boca. Modernitate românească, puterea didactică a sincretismului. „Satul pelerin”, constituit cu două zile înainte, se pune în mișcare. Fascinante baletul uman, vuietul mașinilor, motoarele ambalate, comercianții care încearcă să mai vândă ceva, orice, oricum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
intră în sala de audiență. Culmea ironiei, acolo mai erau cîțiva indivizi care țipau și amenințau. Mergem la București, hoții dracului! O să înfundați pușcăria. Pămîntul nostru... Dar n-aveți acte, rostește un funcționar dintr-un fel de prezidiu peste care trona primarul. Polițistul îi scoate afară, în timp ce petiționarii aruncă șuvoaie de înjurături și trivialități. Se așterne liniștea. Puțin obosit, mă adresez doctorului: Dumneavoastră? Poftiți mai aproape și luați loc pe scaun. Bătrînul se așeză pe scaun și simte că din creier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ori și aterizează precis pe lăbuțe. Am înghețat cu toții. Pușa își ia elan și repetă saltul, dar cu un șurub în aer. Aplaudăm frenetic. Se urcă apoi pe canapea și de acolo face un salt peste o măsuță pe care trona o vază cu flori. N-am mai văzut așa ceva, spune mirată Monica. Cuuuum? Este o favoare pe care ți-o face ție. Zău, tare ciudat. Rîdem cu poftă. Pușa, puțin obosită își reia locul lîngă mine. Monica, sînt sigur că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spus. Bicicleta era idolul său, iubita sa, viața sa, preocuparea sa cvasipermanentă. Avea becuri, avea kilometraj, avea claxon, avea portbagaj, bidonaș, frîne. Tot ce era nichelat strălucea, tot ce era vopsea lucea de-ți lua ochii. Iar sus, în șa, trona Héctor, care mișca tacticos pedalele și privea pigmeii din jur cu măreție și simpatie. Copii se uitau la dulcea minune cu admirație și, mai ales, cu jind. Alergau după el cîtiva metri și apoi se opreau să vadă zborul acelei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
banii, o sută de dolari. Nu înțelege. Cînd înțelege, refuză. Insist și în ochii lui citesc renașterea speranței. Am lacrimi în ochi și eu dar și el. Zilele trec, dar sînt așa de mîndru cînd îl văd pe Héctor cum tronează din nou pe bicicleta lui! Mă salută fericit cînd ajunge la reședință și mai stăm de vorbă... De una, de alta... Comoara lui Lázaro Señor Lázaro locuia într-o vilă care cîndva trebuie să fi fost tare frumoasă. Avea coloane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eu am scris-o pe aia a ta, cu peștele. Ciocnim paharele, sorbim licoarea și ne legănăm în fotolii. O boare ne mîngîie suav și inima își revine la bătăile ei regulate. Pușchea pe limba lui Rigoberto Señor Galdurralde Rigoberto trona pe băncuța înaltă, rezervată conducătorului. În costum cu fireturi și pălărie cu boruri largi, părea un băștinaș pe care secolele l-au uitat acolo, sus, pe banchetă. Marțial, mai plin de importanță decît căpitanul vasului Titanic, Rigoberto nu era omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de tnariage, p. 141). Acest "destin funest" a fost decis în ziua când ambițioasa Inanna s-a hotărât să coboare în Infern pentru a lua puterea "surorii sale mai vârstnice", Ereșkigal. Suverană a "Marelui Regat de Deasupra", Inanna aspiră să troneze și asupra Lumii Inferioare. Ea reușește să pătrundă în palatul zeiței Ereșkigal. Dar pe măsură ce trece prin cele Șapte Porți, paznicul o despoaie de veșmintele și însemnele sale. Inanna ajunge, cu desăvârșire goală - adică despuiată de orice "putere" - înaintea surorii sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]