743 matches
-
liturghiile privegherii din ajun, precum și la oricare liturghie când ar fi și botez, în locul cântării trisagiului, se cântă stihul următor: «Câți în Christos v-ați botezat, în Christos v-ați și îmbrăcat. Aleluia!» La sărbătorile crucii, trisagiul e înlocuit cu tropul următor: «Crucii tale ne închinăm, Christoase, și sfântă învierea ta o lăudăm și o mărim.»
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
este cântat de obicei în limbile liturgice locale, sau în limbile unei comunități dacă aceasta diferă de limba oficială a zonei. În ultimii ani, Troparul pascal a fost tradus într-un număr din ce în ce mai mare de limbi. În ritul bizantin, conținutul tropului «Christos a înviat» are versiuni standard în limbile liturgice tradiționale. În alte limbi, precum franceza sau engleza, există traduceri varii și foarte numeroase, dintre care nici una nu e standard. Traducerea tipică a troparului în limba română este următoarea: Textul în
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
Privire istorică”. În 1990, a fost primită în "Uniunea Scriitorilor". Debut: "Scrisul bănățean", Timișoara, 1963. Este căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât și pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din stilistică, poetică, semiotică. Proba cea mai concludentă o reprezintă monumentalul Dicționar istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
acest temei scepticismul probabilist, sf. Augustin a respins, pe de altă parte, scepticismul în chiar esența sa, așa cum a fost aceasta exprimată prin celebra idee a suspendării judecății (epohe). Suspendarea judecății era legitimată de sceptici, cum se știe, prin invocarea tropilor (imperfecțiunea simțurilor, a naturii umane, a rațiunii etc.) și, deci, prin adoptarea îndoielii în orice. Îndoiala sceptică era nimicitoare pentru cunoașterea absolutistă. Cu atât mai nimicitor și periculos trecea scepticismul pentru religie. Tertullian formulase principiul "credo quia absurdum est" iar
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
lin”), care dezvăluie două caracteristici de bază ale stilului: utilizarea exclusivă a vocii umane și preferința pentru mersul treptat al melodiei (salturile sunt rare și „atenuate” prin tehnica numită "gradualis"). În secolul al XI-lea, repertoriul este lărgit prin adaosuri (tropi) și piese versificate noi (secvențe). Ritmica este condiționată de text și de morfologia acestuia, predominant în proză (ritm "parlando rubato"), cu unele aspecte regulate datorate morfologiilor versificate. Vocile cântau la unison, pentru diversificarea materialului folosindu-se tehnica antifoniei (împărțirea cântăreților
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
liber al discursului, o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale lui Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației și discursului duce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale ale acestei aserțiuni, filosofii postmoderni au început să atace unitatea modernismului și a acelei unități cu rădăcini în Iluminism. Deoarece Modernismul a făcut din Iluminism o sursă centrală a superiorității sale asupra
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
colajul și alte mișcări din modernism într-o încercare de a multiplica mediile și mesajele. Foarte multe elemente se centrează pe o schimbare în alegerea temelor, artiștii postmoderni privesc mass media ca o temă fundamentală pentru artă, și folosesc forme, tropi, materiale- cum ar fi monitoare video, artă ready made sau descrieri ale unor obiecte mediatice- ca puncte focale ale operelor lor. Andy Warhol este un exemplu timpuriu al artei postmoderne în acțiune, prin modul în care își aproprie simboluri populare
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale unui filosof al limbajului ca Ludwig Wittgenstein. Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației Și discursului conduce postmodernismul spre adoptarea ironiei, paradoxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor. Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale ale acestei aserțiuni filosofii postmoderni au început să atace unitatea modernismului Și a acelei unități, cu rădăcini în Iluminism. Deoarece Modernismul a făcut din Iluminism o sursă centrală a superiorității sale asupra
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
un medicament hipnotic pentru a-i subjuga pe oameni după voia sa. Filmul face referire la multe dintre clasicele povestiri cu Arsene Lupin ale lui Maurice Leblanc, inclusiv "L'Arrestation d'Arsène Lupin", "Le Collier de la reine", "Sherlock Holmès arrive trop tard", "" și "Contesa de Cagliostro". Unele dintre aceste referiri sunt mai directe și mai complete decât altele. Acțiunea începe în Franța anului 1882, la începutul perioadei Belle Époque. Micul Arsène Lupin locuiește cu părinții săi într-un castel din Normandia
Arsène Lupin (film din 2004) () [Corola-website/Science/325371_a_326700]
-
lui Arthur Conan Doyle, care avea deja un mare succes în Franța (aventurile sale au fost publicate începând din 1902). Colecția de povestiri urmează volumului "Arsène Lupin, gentleman-cambrioleur", în care Sherlock Holmes își face apariția în povestirea "Sherlock Holmès arrive trop tard". După apariția personajului Sherlock Holmes în povestirea respectivă, Maurile Leblanc a schimbat numele personajului în cel de Herlock Sholmes ca urmare a protestelor lui Arthur Conan Doyle. Colecția a fost tradusă în limba engleză ca "Arsène Lupin versus Holmlock
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
și jurnalistă în La Roche-Mabile. S-a născut în Paris și a studiat la Colegiul Bourbon, devenind apoi profesor acolo. Unele dintre românele sale, inclusiv primul, "Sous leș Tilleuls" (1832), au avut caracter autobiografic. Un al doilea român, "Une heure trop tard", a fost publicat în anul următor și a fost urmat de multe alte scrieri populare. "Vendredi soir" (1835) și "Le Chemin le plus court" (1836) au continuat să prezinte experiențele personale ale autorului, dobândind succes la public. "Geneviève" (1838
Jean-Baptiste Alphonse Karr () [Corola-website/Science/334957_a_336286]
-
studio, ca și cântăreața de backing vocals. Astfel a cântat alături de Maeso, Art Mengo, Vladimir Max, Jean - Pierre Mader, Eduardo Sanguinetti și Serge Guerao. La 10 mai 2010, Zaz și-a lansat primul album. Acesta conține melodii compuse de ea ("Trop sensible" ) sau la care este coautoare („Leș passants”, „Le long de la rout”, „Prends garde à ta langue”, „J'aime à nouveau”, „Ni ni oui non”). Cântăreața Raphaël Haroche i-a scris piesele "Éblouie par la nuit" , "Port Coton" și "La
Zaz () [Corola-website/Science/334267_a_335596]
-
sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
când negația se referă la numele predicativ ("Je ne suiș pas un idiot" „Nu sunt idiot”) sau cand substantivul este pus în contrast cu alt substantiv: 2. După exprimarea unei cantități cu un adverb sau un substantiv: "beaucoup" „mult, -a, -ți, -te”, "trop" „prea mult, -a, -ți, -te”, "autant" „tot atât, -ta, -ția, -tea”, "peu" „puțin, -a, -i, -e”, "un peu" „un pic”, "plus" „mai mult, -a, -ți, -te”, "assez" „destul, -la, -i, -le”, "moins" „mai putin, -a, -i, -e”, "un kilo" „un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este prea scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este dragă”. În construcțiile comparative, complementul se leaga cu o conjuncție de adjectiv: "Îl est gros comme un éléphant „Este mare
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
semnat de Jean-Jacques Jauffret, L’apollonide de Bertrand Bonello și En ville, regizat de Valérie Mrejen, în 2011, Alyah de Elie Wajeman și Trois mondes de Catherine Corsini în 2012, Suzanne (2013), Les combattants (2014), L’homme qu’on aimait trop de André Téchiné (2015), Les ogres în regizat de Léa Fehner, Die Blumen Von Gestern de Chris Kraus, Orpheline de Arnaud Des Pallières și La fille inconnue al fraților Dardenne în 2016. La fille inconnue / Fata necunoscută este distribuit în
“La Fille Inconnue”, o anchetă care devine o obsesie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105653_a_106945]
-
de autoarea Însemnărilor de căpătai decât atunci când natură (respectiv crengile, florile) este importată combinatoriu în odăi. Grădină este sau devine pentru Șei Shōnagon chiar un simptom al paradisului: putem să-i spunem simptom, dar la fel de bine ar putea fi folosiți tropi precum metaforă, simbolul, alegoria, metonimia. Aceiași filosofi invocați deja ai grădinii, din secolulul XXI, vorbesc despre sensul grădinii că reconciliere a opușilor, respectiv că remiza între natură și cultură. Paradoxul atitudinii lui Șei Shōnagon este acela că ea nu percepe
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]