969 matches
-
circulație a monedelor metalice cu efigia lui Mihai când era rege. Monedele fuseseră repuse în circulație în 1932 de către guvernul Vaida din cauza crizei. Duminică, 5 martie. Mihai, însoțit de doi colegi de clasă, asistă la reprezentația de la Operă, probabil cu Trubadurul. Duminică, 12 martie. Însoțit de col. Pălăngeanu, instructorul său, Mihai a asistat la o serbare a „puilor de șoimi” din cohorta cercetașilor de la Școala „Silvestru” din București. Se afla de față și ministrul Voicu Nițescu. După amiază, Mihai, însoțit de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca noi? O să fie surprinsă de ce-o să se Întâmple dacă va cuteza să respingă un cavaler de neam bun și să-l facă de batjocura celorlalți... Mai Întâi, așa cum se cuvenea pentru rangul lui, o copleși cu galanterii. Plăti trubaduri să-i cânte frumusețea, la turnire Îi purtă culorile și-i Închină toate trofeele dobândite În lupte. Îi puse la picioare brocarturi scumpe, aduse tocmai din Bizanț, albastre ca ochii ei și brodate cu flori de argint. și o rugase
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu se fărâmițeze. Fiind eu foarte nevârstnic, m-a trimis la Cluny, deși m-am Împotrivit. Nu voiam să pășesc pe această cale, mi-era dragă viața mireană și vânătoarea, și meșteșugul armelor, și cântecele de dra gos te ale trubadurilor. Dar bătrânul mi-era stăpân, avea drept de viață și de moarte asupra mea, așa că n-am avut ce face și m-am supus. L-am privit cu ură pe părintele meu, ca pe un tiran fără conștiință și l-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Bodo Înainte de a leșina, arhiepiscopul l-a botezat În aceeași dimineață cu acest nume. știam că Bodo fusese fratele iubit al doamnei Bertranda, care a murit de tânăr Într-un turnir, un cavaler frumos, plâns de doamne și cântat de trubaduri. Apoi monseniorul m-a chemat să ne sfătuim. Situația era Într-adevăr primejdioasă. Regele nu mai voia să audă de iubita lui, la el nu mai putea afla ajutor. Pruncul stătea sub osânda mamei și spionii reginei Bertha și ai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Drumar, Dimitrie I. Păcurariu. În proză erau prezenți: N. Tcaciuc - Albu, E. Ar. Zaharia, Mircea Streinul, Traian Cantemir. Iacobeni, vedere din Bucovina Articolele de istorie literară purtau semnătura: Const. Loghin (Epigonii lui Eminescu), Dragoș Vitencu (Cincinat Pavelescu. Cel din urmă trubadur), Aurel Vasiliu (Din lecturile lui Eminescu la Cernăuți, Eminescu și Rusia), Melania Livadă (Satul și poezia lui Lucian Blaga, Nichifor Crainic, (Avram Iancu), Vasile Netea (Șt. O. Iosif în actualitate), Eugen Tudoran (Liviu Rebreanu) ș.a. Rubrica „Paranteze” era îngrijită de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cluj, Chișinău, Craiova etc. precum și despre „mișcarea artistică în străinătate”, „noutăți și evenimente artistice”, turneele și concertele din Cernăuți. Era desfășurată ordinea spectacolelor la Teatrul Național din Cernăuți, în stagiune. Nu lipseau paginile literare, poeziile, epigramele. Una e Cântec de trubadur de Dragoș Vitencu: Zice lumea căs sărac Și pribeag prin vânturi, Caltceva nu știu să fac Decât să-ngân cânturi... Toate-s bune, dar sărac Nu mă facă nime: Am o cobză, am un sac, Și te am pe tine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiar le semnase pe de-a-ntregul pentru Cărăbușul lui Constantin Tănase, mai aruncase, rar, ce-i drept, prin tot felul de reviste versuri, cronici rimate sau articole amuzante. Dar să lăsăm poezia, am înțeles de la Mihail că ești un mare trubadur, domnișorule Cristian. — Cristi are o voce de înger și alta nu, se bagă Mamutu’ după ce dă pe gât băutura și face semn de data aceasta pentru o sticlă de vin. — Păi, și unde ai cântat până acum, unde te găsim
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
amicul. — Ca să nu mai vorbesc de ce poveste de amor celebră ar putea ieși de-aici, sigur. Omul simplu și sărac care s-a îndrăgostit și a urcat pe scenă pentru muza lui fără nume, apoi a devenit cel mai iubit trubadur. Deja îmi imaginez titlurile ! Cristian Vasile și domnișoara fără nume pe buzele tuturor. Prăjituri Cristian și domnișoara fără nume la cele mai simandicoase cofetării, da, da. — O, Doamne, Sachi ! Gata ! — Da, sigur, gata, gata ! Mă gândeam doar. Auzi, de ce nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din cen- tru, lăsând frâu liber unei noi generații de muzicieni, unor tineri care deschideau un nou capitol al scenelor și mai ales începeau să schimbe mentalitățile conservatoare ale oame- nilor, ale căror priviri acuzau înjosind chiar acest drum al trubadurilor de crâșme. Până când marii patroni ai localurilor scumpe să se dez- meticească, micile restaurante de cartier au profitat din plin de această schimbare de generații, lansând vedete în toate colțurile capitalei, Cristian Vasile, cu un șarm și o eleganță aparte
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai din fundul străzii o voce groasă și răgușită în ultimul hal. — Să trăiți, domnule Știrbu ! îl salută Fernic, însă fără să-l poată zări. Păi, eu știam că oferiți distracții bogătașilor, nu săracilor, râde el. — Da, așa umblă vorbă, trubadurule ? și moaca lui Jean Știrbu apare deodată în lumina gălbuie și slabă a unui feli- nar care abia pâlpâia. De mult n-ai mai dat pe la noi. — De mult n-am mai dus-o așa bine. Și ce, ăsta-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fi cât se poate de simplu. Și romantic, mai că-mi vine să roșesc. Încă o piesă cu numele duduiței cutare, asta n-am mai auzit-o ! Ce naiba, măi băieți ? Domnișorule Cristian și monsieur Ionel, noi aici suntem artiști sau trubaduri ieftini de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei cu numele Mioara, e frumos, da, dar nu-i spețial ! Nu e spețial, oricât de minunat ar fi cântecelul. — Și Zaraza o fi un spețial ? îl imită
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-i totodată orice capriciu legat de orchestre, de scenă sau de amenajarea restaurantului. Iar când se întâmpla asta, atunci patronul cu care colabora venea cu o ofertă dublă sau chiar mai mare față de rivalii săi, care doreau să-i fure trubadurul. Astfel, contractele își dublau sau triplau cifrele peste noapte. Rămânând ani de zile la Grand și la La Fayette, care erau situate în aceeași clădire, câștiga într-o singură seară cât alții se chinuiau câteva luni la zece cârciumi. Devenise
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
împac și distracția cu munca și dorm cât am nevoie. Dar de luat pauze nu pot, mamă, nu-mi mai cere vreodată asta. Știi de ce ? — De ce, iubitul meu ? — Pentru că eu nu sunt doar un cântăreț, mamă. Nu sunt un simplu trubadur, un om din fundul orchestrei sau un om de bodegă de periferie. Eu sunt cel mai bun cântăreț ! Și când ești cel mai bun și dacă vrei să fii cel mai bun, nu te poți odihni niciodată, poți să uiți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu suntem străini. I-am cântat câteva romanțe și tangouri-romanțe de-ale noastre și a sesizat imediat unele similitudini, mai ales privind șarmul melodiilor și al adevărului din texte. Mi-a spus că șansoneta franceză își are originea în cântecele trubadurilor și truverilor, iar eu i-am explicat că romanța noastră își are originea în doină și i-am cântat și o doină de inimă albastră. Trubadurii, îmi spunea, aveau cântece de chef. I-am spus că noi avem cântece de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
adevărului din texte. Mi-a spus că șansoneta franceză își are originea în cântecele trubadurilor și truverilor, iar eu i-am explicat că romanța noastră își are originea în doină și i-am cântat și o doină de inimă albastră. Trubadurii, îmi spunea, aveau cântece de chef. I-am spus că noi avem cântece de pahar sau de petrecere și i-a plăcut nespus de mult asemănarea. Dar nu a fost numai schimbul de experiențe și istoria tipurilor de șansonete pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
suspinând la vederea fumului care a început să atingă cerul. Cu capetele în pământ, Dorel Livianu, Manole Stroici, Nicolae Kirițescu, Nicu Stoenescu, Petre Alexandru, surorile Braia, Maria Tănase, Rada Moldovan și Jenny Boerescu, Zavaidoc, Gion, Titi Botez, Gică Petrescu, toți trubadurii celebri ai orașului, în frunte cu Cristian Vasile și Jean Moscopol, au ridicat un pahar de vin în cinstea celui care le compusese mai bine de cinci sute de tangouri și romanțe. Instrumentiști, textieri, compozitori, Ion Vasilescu, Elly Roman, Bébé
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
orice. Pot aduce lumină în cea mai întu- necată beznă, pot schimba lumea cu glasul meu. Astea sunt adevăratele pariuri ! Nu cu dumneata, bătrâne, ci cu mine. — Și dacă vei eșua ? — Dacă nu va veni nimeni ? îi șoptește Fernic. Marele trubadur cu o spectaculoasă și elegantă sală goală... — Te vor distruge apoi bucățică cu bucățică, se vor înfrupta din tot ce ți-a rămas mai bun, ca niște hiene, dragul meu Cristian. — Și dacă n-o fac ? Ce se va alege
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai mereu o poveste sau un basm și, desigur, săruturile mamelor pe frunțile pufoase ale micuților obosiți, care, cu zâmbetele pe buze și capetele cufundate în perne colorate cu miros proaspăt, închideau ochii și visau imediat eroi de legendă sau trubaduri la fel de mari și îndrăgiți ca și Cristi. Imediat a venit primăvara lui 1939 și întreg orașul, de la oameni până la pietrele cubice, natura care reînvia și colora peisajul, clădirile moderne și casele vechi, cochete, toate păreau purtate într-un dans fragil
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ultimul său succes, pentru a nu fi umilit de noul val de cântăreți. Însă toți și-au mușcat limba când, după mai bine de o lună de totală absență, în oraș au început din nou să apară afișe cu celebrul trubadur, care își aștepta publicul într-un alt local, aproape la fel de renumit ca și celelalte în care cântase până atunci, o grădină de lux ce se găsea între marea Piață a Victoriei, de unde începea Kiselefful, și aglomeratul Târg al Moșilor, la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
frunte cu Cristi, apare în restaurant în aplauzele publicului. Urale și chiote, iar luminile se sting ușor în local, lăsând reflectoarele să lumineze vede- tele ce tocmai urcă pe scenă. Fiecare își ocupă poziția și își ia instrumentul său, în timp ce trubadurul rămâne printre mese, făcându-le semn colegilor săi să înceapă, cu o des- chidere mai lungă, așa cum stabiliseră, Iubesc femeia. Publicul aproape că explodează, recunoscând imediat linia melodică a celebrului tango, iar câțiva se și ridică să danseze. Doar cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de el, cu gura duhnindu-i a mâncare. Aici nu e loc pentru starlete. Ori ne cânți o lăutărească, ori ieși afară și te du în pizda mă-tii de unde ai venit, da ? N-avem nevoie de fasoanele tale de trubadur, lumea s-a schimbat, tăticule. — Ceva rusești nu știi ? îl ia la bani mărunți un ofițeraș, care ședea la o masă cu niște soldați, împărțind câteva vodci. — O rugă pentru Stalin ? zâmbește Cristi. — Știi ? — Știu o poezie, dar o recit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
auzit-o niciodată ! Fernic se ridică în picioare și îl salută : — Să bem pentru viață ! Piesa începe. Ultima melodie cântată de Cristian Vasile vreodată. Ultimul tango al Bucureștiului. Epilog Odată cu ieșirea din scenă definitivă a lui Cristian Vasile, a „ultimului trubadur“, cum l-a numit compozitorul Ion Vasilescu - cel care i-a dăruit, printre altele, Cel din urmă tango -, odată cu retragerea „regelui neîncoronat al muzi- cii ușoare românești“, cu o discografie și un repertoriu aproape inegalabile, a murit și tangoul-romanță. A
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
anii 1938 și 1940. Pagina 242 - titlu de pe prima pagină din ziarul Timpul, 23 iulie 1938. Pagina 245 - știre din ziarul Universul, 25 iulie 1938. Paginile 285- 286 - amintire a lui Petre Gusti. Pagina 289 - citat din Nicu Teodorescu, Ultimul trubadur (Editura Opinia, 1997). Pagina 308 - din poezia „Frig“, de Radu Gyr. Pagina 354 - editorial din presa vremii (1948-1949) : „De la glorie la decadență nu-i decât un singur pas“. Citatele din Cristian Vasile reprezintă mărturisirile sale dintr-un interviu acordat muzicologului
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
presa vremii (1948-1949) : „De la glorie la decadență nu-i decât un singur pas“. Citatele din Cristian Vasile reprezintă mărturisirile sale dintr-un interviu acordat muzicologului și scriitorului Nicu Teodorescu, în anii ’70, la Sibiu, publicat apoi în cartea biografică Ultimul trubadur (Editura Opinia, 1997). Mai multe detalii despre documentare, materiale, personaje și alte informații se pot găsi pe zaraza.andreiruse.ro.
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lectură este o aventură uimitoare; îl recitesc pe Eminescu surprins de fiecare dată, cu senzația descoperirii unui autor total necunoscut. Ați readus în actualitate, cu succes, forme ale poeziei trubadurești, s-a zis chiar că ați reinventat lirismul. Credeți că trubadurii mai pot fi luați în serios în acest veac schimonosit? După proletcultism, poeți ca Sorescu, Alexandru, Gheorghe și chiar Nichita Stănescu într-o bună măsură, au simțit nevoia să zburde surprinși ei înșiși de câtă libertate expresivă li se oferea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]