8,805 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TOTUL SE ÎNVÂRTE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lumina fulgerată prin fibrele nopții, își plimbă fotonii prin frunze, arborii prind în brațe stelele, diminețile curg prin trunchiuri. Forme de mișcare mută își caută Dumnezeul în univers, se simte cum răzbate iubirea și-n fiecare locuiește viața ori moartea ce dintru-nceput a fost pusă. Restul e o risipire de sfere care mențin echilibrul de care nu ne
TOTUL SE ÎNVÂRTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1418506937.html [Corola-blog/BlogPost/376636_a_377965]
-
răscolește a lor ascunzișuri, fiindcă rostul pădurii e poiana. Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni, înșelătorului viclean nu-i fă jocul; nu rândui, încercând cu stâncă să sameni, fiindcă rostul ordinii este focul. Asculta cum în trunchiuri de fagi urca marea, și vezi cum întregul e una cu partea; accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea, fiindcă rostul lui Unu este moartea. Citește mai mult Cutreiera fără odihnă prin hătișuri,unde fiare feroce își ling rană;curajos
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
răscolește a lor ascunzișuri,fiindcă rostul pădurii e poiana.Nu te lega de lucruri, de timp și de oameni,înșelătorului viclean nu-i fă jocul;nu rândui, încercând cu stâncă să sameni,fiindcă rostul ordinii este focul.Ascultă cum în trunchiuri de fagi urca marea,și vezi cum întregul e una cu partea;accepta că toate se-ntâlnesc, cum uitarea,fiindcă rostul lui Unu este moartea.... XII. FINIȘ, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014. Vreau
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
ar face-o,niciodată nu s-ar mai putea întoarcela condiția de pasăre.... XIV. O SCUFUNDARE, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014. Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
-ntindem cuminți, izvoarele ierbii cum cântă să le ascultăm, liniștitoare pe-obraji să simțim respirații fierbinți și-n uterul cald al pădurii să ne scufundăm. Citește mai mult Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi,în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim,pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi,cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim.În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintiiși verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc.Sub frunze de brustur
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
Ofițerași de nădejde, aghiotanți dintre foști „folbalagii” de județ, promovați pe bărbi și dat voturi (famile mare, voturi multe, după număr și ceva frănguți), cațe cu alonjă de ghicitoare, țigănuși cu căldărușe cu vopsea de lipit afișe pe stâlpi și trunchiuri de copac de pe marginea drumului, câțiva foști prieteni (câți mai rămăseseră!) dar mai ales „moșimea” de ambele sexe „extaziată” de expuneri cucernice presărate cu apropouri de gâlceavă sexoasă (vârsta însăși se îndrepta spre „nemaputirința antonpanescă!”) și căreia îi promitea marea
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
biscuiți, Țuchi ar mai fi dorit să se dea jos prea repede, așa că porni pe urmele de cenușă care se depărtau de acel loc. Nu era prea greu să urmezi calea pe care apucase vrăjitorul, atâta timp cât zăpada se topise și trunchiurile brazilor purtau urmele unui foc proaspăt. În curând, drumul pe care îl urmau se închise în fața unei stânci imense. - Asta nu era aici înainte, strigă supărat Fulgușor! - Țuchi a văzut! Stânca deschide, iese vrăjitorul! Glasul ascuțit al țupândăului se auzi
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1448077632.html [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
se ridicase din senin, agățându-l pe micuț de tavanul întunecos. - Ajutooor! Ajutoooor! Țipetele țupândăului se împrăștiară în ecouri de-a lungul galeriilor. Cocuța scoase din pălăria ei înaltă un cuțitaș, se cățără pe peretele stâncos ca și cum ar fi fost trunchiul unui brad și reuși să taie legătura plasei. Țuchi se prăbuși pe pământ cu țipete ascuțite. - Perfect, s-a zis cu elementul-surpriză, mormăi Fulgușor. - Nu te agita, oricum urmărim un vrăjitor, nu un om obișnuit, așa că nu ne putem baza
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1448077632.html [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
Încremenit în tâmplaria lui veche din lemn imperfecțiunea i-a adus în colțul din dreapta jos o formă circulară asemeni unei picături de ploaie care atinge suprafața unei ape. Copil fiind, ochiul meu privea exteriorul prin forma aceasta deformată. Copacii aveau trunchiurile rotunde, iar oamenii oricât de hotărâți și serioși mergeau pe alee, trupul lor apărea modificat asemeni imaginilor oglinzilor de la circ. Sentimentul de trecere al timpului îl înregistrez prin urmele lăsate pe brațarile și inelele mele de argint. După un anumit
DESPRE MINE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_mine_daniela_lacramioara_capota_1359224223.html [Corola-blog/BlogPost/342302_a_343631]
-
Autorului CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA O călătorie în sudul Italiei și mai precis în regiunea Salento te poartă într-o zonă cu multe și senzaționale vestigii istorice, cu formațiuni geologice inedite, cu sălbăticia și liniștea peisajului cu măslini seculari, cu trunchiurile contorsionate, palmieri, cactuși și leandri viu colorați, cu răcoarea mult căutată a unei pineta, cu albastrul captivant al mării și cu aerul blând și odihnitor sub un cer vesnic senin, cu numărul mare de fortificații, cu oameni harnici, modești și
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396708967.html [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care ma țineam de tot felul de năzdravanii ce-mi trece prin cap: iau un
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
pe care a îmbrățișat-o-, nu se ferește să ne împărtățească trăirile sale interioare, emoțiile intense ce îl fac să vibreze “( Voichița Pălăcean-Vereș-rânduri de prezentare de pe ultima copertă). Cartea intitulată “Arborele de hârtie “, metaforă ce explică numele generic pentru copacii cu trunchiuri înalte și puternice, așa cum îi consideră pe scriitorii și operele lor despre care scrie cu empatie. Cronicile, interviurile și articolele ce glisează spre eseistică, cuprinse în acest volum, publicate de-alungul anilor în presă, sunt scrise alert, având un stil clar
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
stingherit și, plasând cu eleganță o mică glumă regală, se retrase într-un tufiș pentru o necesitate strict omenească, dar care nu-i ocolește nici pe împărați. Ajuns la adăpost de privirile suitei, sprijini superba armă cu trei țevi de trunchiul unui copac și începu să-și descheie pantalonii, ignorând ușoara amețeală ce o simțea și pe care o punea de altfel pe seama sângelui înfierbântat de bucuria sărbătorii. Tresări însă, când auzul încordat surprinse în apropiere un foșnet și un ușor
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
și ar fi păcat,auzi regele o voce în cap și își dădu seama că vocea avea dreptate, deși nu știa a cui este. Comută pe glonț și apăsă trăgaciul! Era însă foarte emoționat și glonțul se înfipse într-un trunchi. Alb și strălucitor, inorogul se uită la el cu o privire ce denota un dispreț cumplit și sforăi de parcă ar fi râs. Un râs cam ironic, dar și plin de tristețe... - Nu pot să înțeleg cum de poți fi atât
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
nu calci dreacu’ prin ceva maiestăți calde! Marele Armaș era însă de mult prin pâlcul de copaci și striga: - Maiestate, băi, maiestate, hai bă, o dată, că să termină treaba și ne pleacă mosafirii... Îl găsi pe Rege prăvălit lângă un trunchi scorburos cu privirea pierdută undeva către infinit, cum a stabilit mai târziu Marele Savant, cu gura strâmbă și cu trupul țeapăn. Marele Doctor stabili diagnosticul exact: fandaxie! A doua zi, Marele Rege pleca definitiv după privire, fără să lase vreo
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
de un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale. Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de un roșu aprins. Fața îi era ascunsă de o voaletă neagră. În clipocirea valurilor, din dreptul stâncilor, răzbătea o melodie magică a unui tangou ritmat și misterios. Irina înaintă spre separeu, dansând în pași cadențați, pasionali, cu frângeri de trunchi senzuale.Cei din separeu au tresărit speriați și uluiți, mai puțin Scârțoi, care dormea buștean, sforăind infernal. Horcăiturile lui cădeau ca o ploaie cu răpăieli în melodia pasionalului tango. Toți erau plăcut surprinși, însă erau curioși care va fi alesul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
neagră lăsată pe piept, cât capul leului! Era o barbă ce ascundea multe secrete... Acesta intră în casă și ieși cât ai clipi cu barosul în mână. Soldații înghițiră de două ori în sec. Coada barosului era făcută dintr-un trunchi de salcie. - Ăsta...ce-i drept...drăgălaș baros! Clămpăni, suspinând, un soldat. - Mda, șopti Marcel pentru sine. Bunicel, de...Și-o porni la palat, cu pași mari, de soldații abia dacă puteau să se țină după el. Și așa merseră
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1441200818.html [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
În timpul unei alergări de câteva sute de kilometri, cu o diferență de nivel de 24.000 de metri, lucrurile ies din conturul lor firesc și cunoscut. Pietrele încep să semene cu elefanții, trunchiurile copacilor cu cavaleri cu sulițe aflați la poarta unei cetăți. Dacă prind a se mișca, începi să ai probleme mari. Dacă prind a vorbi, trebuie să te oprești imediat. „Băteam cu bățul în elefanții ăia, ca să văd că sunt acolo
„Nu aveai nevoie de motivație ca să te ridici de jos. Dacă rămâneai jos, mureai” by https://republica.ro/tiberiu-useriu-castigatorul-ultramaratonului-de-la-cercul-polar-znu-aveai-nevoie-de-motivatie-ca-sa-te [Corola-blog/BlogPost/338220_a_339549]
-
este asigurată prin lege cultelor recunoscute.” - Disciplina religie se predă în școlile de stat potrivit Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia și confesiunea. - La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416404707.html [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia și Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învățământ care valorifică potențialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale. - Pentru menținerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susținere. - În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din București, conducătorii și reprezentanții cultelor religioase recunoscute
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416404707.html [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
de mesaje de susținere. - În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din București, conducătorii și reprezentanții cultelor religioase recunoscute în România și-au exprimat poziția comună cu privire la menținerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun. - Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416404707.html [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
articulare spirituală autentică!... Se ignoră, însă, următorul aspect, și anume că: libertatea de conștiință înseamnă (și) respectarea libertății conștiinței semenului, mai cu seamă în cazul în care, această conștiință - care agreează, ba chiar apără existența acestei ore de religie în trunchiul comun (de bază) și în aria curriculară (părinți, profesori și elevi, deopotrivă) lucrează în majoritatea covârșitoare a membrilor acestei țări!... Suntem întru totul de acord cu respectarea drepturilor unei minorității - fie și aceea a ateilor și liberilor cugetători, dar aceștia
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416404707.html [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
Tudor, Stefan și Mihai Viteazul și alți viteji anonimi ai acestei țări ele curg precum doina prin Tise și Pruturi, prin Nistruri și Olturi prin Mureșuri dunărind spre marea cea mare a suferinței noastre deschizând răni cu masca vie pe trunchiul ființei noastre pe piciorul nostru de rai și de iad umplând golul dintre stele și rădăcini cu speranțe pe cerul toamnei zboară toate păsările închipuirii noastre amintndu-ne de elanuri vechi și de iluzii risipite generos prin ani de vântul care
CE E POEZIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_e_poezia_ion_ionescu_bucovu_1384154167.html [Corola-blog/BlogPost/363190_a_364519]
-
linie se naște un pom, o pădure muzică într-o figurație veșnică haină omului în flăcări el extrădat cu toate că-i băștinaș tu rămâi șomer născut din frunze ondulate, floare și mirare dacă te trezesti la dimineață altora cunoști înstrăinarea în trunchi, obraz pleoape împovărate cu păsări nevătămate suzana deac ... Citește mai mult Mâine se întâmplăCând vei trage o linie se naște un pom, o păduremuzica într-o figurație veșnicăhaina omului în flăcăriel extrădatcu toate că-i băștinaștu rămâi șomernăscut din frunze
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/suzana_deac/canal [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]