7,327 matches
-
Doar în amintire-i cântă ciocârlia... XIII. ȘAH..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2234 din 11 februarie 2017. Pe o tablă plină, piesele se mută Nu vorbim acum, de a lor derută... Pionii în alertă vor să prindă tura, Nimic nu e sigur râde chiar măsura. Regina se bate iarăși cu-n nebun, Furia e oarba, paiele-s în drum. Morile de vânt cresc și în cuvinte Clipele sunt fade, jocul ăsta minte! Unii vor remiza a venit momentul
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
cuvinte Clipele sunt fade, jocul ăsta minte! Unii vor remiza a venit momentul, În picioare strâmbe șade argumentul, ... Citește mai mult Pe o tablă plină, piesele se mutăNu vorbim acum, de a lor derută...Pionii în alertă vor să prindă tura,Nimic nu e sigur râde chiar măsura.Regina se bate iarăși cu-n nebun,Furia e oarba, paiele-s în drum.Morile de vânt cresc și în cuvinteClipele sunt fade, jocul ăsta minte!Unii vor remiza a venit momentul,În
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
ciorba fără sare ajung în mod inevitabil la tochitura de legume. Legumele ca legumele, dar după așa o zi obositoare ,carnea e partea ce mă interesează. Dar ia-o de unde nu-i ! Dau o raită cu furculița și după două ture o găsesc. Stătea timidă,ascunsă sub un cartof și-un bob de mazăre, neconvenindu-i că va fi mâncată. Sigur o sută de grame diferă mult de-o mie ,dar asta e minusculă. Mă ridic de curios să mai citesc
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
patru. După socoteala dumnealui, este echipă de doi, că tu, vezi, Doamne, ești de la locală..., preciză domnul Furtună Samson zâmbind cu înțeles. Lasă, nu-i nimic! Cât trecem în revistă zona de competență, în două sau, hai să zicem, trei ture, trece timpul și plecăm la casele noastre. Și, că veni vorba, mergem și noi să ne încălzim cu un coniac. Nu de alta, dar să nu ne facă rău umezeala asta, domnule Brumă... - Cum? Niciodată nu ați făcut dumneavoastră... - Nu
D ALE POLIŢIEI (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382583_a_383912]
-
din nou vioiciune și acea sete puternică de viață. Ca un metronom la jumătatea fiecărei luni, merge întins la bancă pentru a-și achita rata. Chiar e obsedat de plată datoriilor și în maximum două zile după chenzină face câteva ture de oraș la ghișeele de taxare lăsând o bună parte a venitului, apoi cu buzunarele aproape goale răsuflă ușurat “a mai trecut o lună și ...evident, acasă merg cu ceva...”. Desigur, ați ghicit!... cu chitanțele de la cablu, internet, E-on
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
apei. La acea oră de-a lungul plajei se vedeau doar câțiva turiști care ieșiserăsă profite de razele binefăcătoare ale soarelui ce abia începuse să se înalțe la orizont, de răcoarea dimineții și de liniștea de pe plajă. După ce făcu câteva ture de înot în undele mării, Miranda ieși pe plajă și se îndreptă către un pâlc de stânci care din depărtare păreau niște spinări de monștri marini ce se încălzeau la soare și se întinse pe una din acele pietre uriașe
ÎN CARUSELUL DESTINULUI (1) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383572_a_384901]
-
ce scop suntem acolo. În 15 decembrie era destul de ciudat, așa, că lumea s-a adunat. Stăteau pașnic, nu vociferau, dar treburile au luat amploare pe 16 decembrie. Mașina Securității era pe colț, iar pe scări erau doi care făceau ture. Noi deja ne știam cu ei. Erau interesați cine vine la pastor”, își amintește Cotoc. Tokes: Nu credeam că manifestația de solidaritate cu mine din decembrie 1989 se va transforma într-o demonstrație anticomunistă La 25 de ani de la Revoluție
25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE: 15 decembrie, ziua în care s-a aprins scânteia Revoluţiei la Timişoara [Corola-blog/BlogPost/93280_a_94572]
-
După zeci și sute de accidente, catastrofe, victime și sinistrați, amitirile te apasă, întâmplările te obosesc, nefericirile te marchează. Și în locul unei eventuale consilieri și asistențe psihologice, așa cum recomandă manualele de specialitate, se limitează la o discuție cu camarazii de tură, care ține loc de analiză retrospectivă. Sau, pot avea ocazia unei retrospective anchetate de parchet sau alte instanțe, care ține loc de consiliere psihologică. Doamne ferește de o asemenea consiliere! Căci societatea contemporană este tot mai atentă la tot ce o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93345_a_94637]
-
o valiză de un roșu strident, al cărei posesor nu părea să se grăbească -, numărul bagajelor se Împuțina văzând cu ochii, dar nici urmă de frumoasele mele geamantane. Valiza roșie fusese și ea Între timp ridicată. Am mai stat o tură, ca să am până la capăt sentimentul datoriei Împlinite, după care, iritat, am mers la un ghișeu să reclam incidentul. Funcționara m-a asigurat, zâmbind profesional, că se rezolvă imediat. Peste câteva minute, fizionomia ei exprima o dezolare la fel de profesională: geamantanele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
deloc mai simple. La situația În care mă aflam, numai de ghinion n-aveam nevoie, dar nimeni nu mi-a cerut părerea, drept pentru care am avut parte de el din plin. Știam la ce oră făceau paznicii schimbul de tură și, firește, am evitat momentul respectiv. De unde să-mi treacă prin cap că unul dintre indivizi, și anume cel care urma să preia postul, va avea, dobitocul, taman atunci, nu știu ce Încurcătură cu o fată de la bufet și va Întârzia mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
întors degrabă. Au îngrămădit o mulțime de stofe pe căruț, pentru că se pricepeau la împachetat. Încet-încet, nu au mai rămas în atelier decât Adél, Benjamin, paravanul și cu mine. Nu erau prea guralivi. Se înțelegeau din semne. Numai la ultima tură femeia a început să țipe cu vocea ei rece, intensă, când au luat paravanul. Bărbatul s-a răstit la ea să înceteze. Rar vezi un mort în picioare. Și ce copil frumos. Sigur că aduce noroc. Mai întâi au legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
plăcea postura de dușman al poporului, dar am ieșit afară, cu capul sus, lăsând ușa să se trântească în urma mea. în timp ce coboram scările am auzit balamalele protestând. Familia Hammond urma să aibă o foarte interesantă conversație. * * * Nat mă aștepta, făcând ture în fața casei. Am parcat și el mi-a deschis ușa din dreptul șoferului. —Unde ai fost? a spus. Aștept de ore în șir. Am deschis ușa de la intrare și am aprins luminile în atelier, niște neoane fără milă care luminau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
de pe masă cu o cârpă, chelnerița îmi răspunse încet „bine mersi“. Avea fața plină de pete cărămizii, bolnăvicioase; după ce termină de strâns masa, privi speriată spre bufet, după care se plecă rapid spre Hirghe, spunându-i că și-a terminat tura și că așteaptă jos. Cu mâinile sprijinite de masă și strâmbându-se ca de o rană mortală la șira spinării, Hirghe încuviință cu aceeași silă lenevoasă. 3 După un sfert de oră, noi toți, Nelly, Zander, Mik și eu - eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să-și aducă uneltele și să înceapă neîntârziat lucrul. Nu mai putea să aștepte, comoara era acolo, iar el nu avea decât să pună mâna pe ea cât mai repede. Așa începuse totul. Mai întâi se apucase să înlăture dărâmă turile. Găsi imediat alte câteva geode, puține de altfel, dar acestea îi întăriseră convingerea că se află pe drumul cel bun. Adunase deja în batistuța pe care o purta în buzunar o grămăjoară frumușică de aur. De acum greutatea acesteia îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se ames teca cu un ușor iz de motorină și cauciuc. Avea în față o mașină de cărat bușteni, deci nu se putea aștepta ca suprafața caroseriei să fie intactă. Nu se vedea nimic neobișnuit, urme de lovituri sau zgârie turi proaspete. Ajunsese în spatele mașinii și se uita în lungul drumului pe care venise camionul. Umezeala rămasă în urma ploii din noaptea trecută începea să dispară. Apa se scursese de pe drum și suprafața acestuia deja prindea să se usuce. Doar pe margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dumneavoastră! Poate este ceva care mie îmi scapă. Cei de la Pinforest împreună cu polițiștii se apropiaseră de camion și îl examinau de aproape. Ipoteza că mașina se defectase pe drum căzuse. Traian Voicu luase locul lui Cristi în cabină și acum tura motorul, încercând să depisteze vreun zgomot suspect. Putem merge sus, în munte. Tocmai vorbii cu șeful și fu de acord să ne lase nouă mașina. El și cu nea Mureșan rămân aici. Dacă e nevoie se vor întoarce în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cândva umplu tă cu apă. Roca netezită a pereților nu făcea decât să întărească acest lucru. Un șuvoi subteran cursese pe acolo, poate chiar pârâul prin care trecuseră mai devreme. Se întâmpla ceva ciudat, la început, simțise numai o furnică tură ușoară, aproape insesizabilă în palma mâinii în care ținea toiagul. Apoi, ori de câte ori Pop dispărea dincolo de un cot și întu nericul devenea deplin, o lumină verzuie părea să plutească în jur. Cristian zâmbi, mai văzuse asta, de mult, când era împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încercând să taie legătura. Nu mai ținea cont de faptul că se rănea și sângele începuse să curgă abundent. În sfârșit, simți că legătura cedează și în curând reuși să se elibereze. Își aduse mâinile în față, frecându-și încheie turile rănite. De acum era liber, și trebuia să se gândească la ce are de făcut mai departe. Se apropie prudent de ieșire, încercând să cântărească situația în care se afla. Nu se putu opri să examineze capacul mobil al capcanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a încercat să ne răpească vremea rea din dimineața asta. Ziaristul ieși satisfăcut, fraza era frumoasă, putea furniza, cel puțin, un subtitlu de reportaj. Și, pentru că venise momentul să dea satisfacție stomacului, membrii prezidiului și delegații partidelor se organizară în ture astfel încât, cu un ochi în caietele de recensământ și altul la sendviș, să mănânce chiar acolo. Încetase să mai plouă, dar nimic nu făcea să se întrevadă faptul că speranțele civice ale președintelui aveau să fie încoronate în mod satisfăcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vechiul cerc al virtuților publice mascând viciile private, caruselul festiv al viciilor private înălțate la rangul de virtuți publice cărora până de curând nu le lipsiseră niciodată nu doar spectatorii, dar nici candidați care să se înscrie la vreo două ture. Într-adevăr, părea că cea mai mare parte a locuitorilor capitalei erau hotărâți să-și schimbe viața, gusturile și stilul. Marea lor greșeală, așa cum, de acum încolo, va începe să se vadă mai bine, a fost faptul că au votat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu se mai întorcea la primărie. Locuia pe o stradă din centru, nu departe de stația metroului de suprafață care deservea o mare parte a sectorului de est al orașului. Soția sa, medic chirurg, nu va fi acasă, azi e tura ei de gardă de noapte, iar în ce-i privește pe cei doi fii, băiatul e în armată, e posibil să fie unul dintre cei care apară în acest moment frontiera cu o mitralieră grea gata pregătită și cu masca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
litere negre pe o placă dreptunghiulară de bronz mat, fixată cu șuruburi cu cap în trunchi de piramidă, din același metal. Intrară, unul dintre subordonați aprinse lumina, celălalt închise ușa și puse lanțul de siguranță. Între timp, șeful dădea o tură prin birouri, verifica legături, conecta aparate, intra în bucătărie, în camere și în băi, deschidea ușa spațiului destinat arhivei, își trecea rapid privirea peste diversele arme păstrate acolo, în timp ce respira mirosul familiar de metal și lubrifiant, mâine va inspecta toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
următorul? — Păi... ăăă... jur că m-am Înțelesc să-l Înlocuiesc. Vezi de mă găsește când fata are un dans neangajat. Amory a fost Încântat când Isabelle i-a propus să lipsească o vreme de la petrecere și să dea niște ture În mașina ei. Timp de o oră delicioasă, care s-a scurs mult prea repede, au lunecat pe drumurile tăcute din jurul Princetonului, vorbind, În culmea unei exaltări timide, despre tot ce le dădea inima ghes să spună. În mod bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lipsa de invidie profesională, curajul de a te bucura de succesul altuia care izbutea să iasă în lume, să spargă carapacea anonimatului. Povestește Bobiță Mușatescu despre Grișa Nagacevschi care, în Înșir’te mărgărite, intra în scenă numai după ce dădea niște ture prin teatru, de la parter până la etajul patru, ca să fie obosit, nu numai să pară, apoi intra, arunca buzduganul pe care îl prindea din zbor și dădea replica. Într-o zi îi dă drumul la alergare, ăia jucau în scenă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
la fetițe. Cum le vede, Vasile rămâne foarte pe gânduri, stă, se uită, bagă la cap. Intrăm la un peep-show, vedem ceva filme, ne documentăm, ce mai! Ne facem treaba la Paris, dar în fiecare zi, după spectacol, tragem o tură prin Pigalle să nu se plictisească alea, Doamne ferește, cu năpârstocii de franțuji. Dacă era după noi, ne-am fi sacrificat serios pentru onoarea țării... Asta cu onoarea e o chestie strașnică, atunci când te afli în turneu și mai ești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]