4,029 matches
-
citise Poemul închinat Paștelui de Sedulius (p. ???), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e pompoasă și greoaie, iar discursul ermetic în mod deliberat. Fontaine crede că această prețiozitate are la bază ucenicia făcută de Arator la școala lui Ennodius și Sydonius. În orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici. Arator a fost un poet foarte cunoscut și în Evul Mediu. BIBLIOGRAFIE Ediția: CSEL
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din literatura engleză și din cea americană. SCRIERI: Anna-Mad, București, 1942; Ultimul peisaj al Orașului Cenușiu, București, 1946; Modalitatea conformistă a dramei, București, 1948; Primăvară în Valea Jiului, București, 1949; Întâmplări din Marea Răscoală, București, 1953; Tudor din Vladimiri, București, 1955; Ucenicia cărturarului, București, 1955; Walt Whitman, București, 1955; Balade, București, 1956; Două ambasade, București, 1958; Orientări în literatura străină, București, 1958; Scene din viața lui Shakespeare, pref. F. Hardy, postfață O. Trilling, București, 1958; A venit un om din Răsărit, București
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
ST, 1976, 3; Serafim Duicu, Memorialistică, VTRA, 1977, 3; Micu, Lecturi, 156-157; Blaga Mihoc, Dimensiunea unei personalități, F, 1981, 5; Bucur Țincu, Confesiunile unui luptător, VTRA, 1981, 11; Zaharia Sângeorzan, Amintirile unui pedagog militant, VR, 1982, 2; Horia Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
proza lui Mircea Eliade (1993). După ce rezumă diferite teorii ale fantasticului datorate lui Roger Caillois, Marcel Brion, René de Solier, Tzvetan Todorov, H. P. Lovecraft, Ion Biberi și Adrian Marino, autorul pune în relație fapte de biografie eliadescă (perioada de ucenicie, în special) cu beletristica sa, detectând semnificații care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
lină ale cuvântului” (Vasile Posteucă): „Cu obraji de ceară, / tot privind în sus, / am intrat spre seară / calfă la Iisus. // Izbăvit de vină, / n-ai dori să fii, / suflete, lumină, steag de bucurii, / ciutură, să-ncapă / un crâmpei de cer?...” (Ucenicie). În 1994 revenit în România, scriitorul publică două cărți de versuri - una, Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii din detenție „dictate de Cineva”, poeme orale, scrise din memorie după eliberare. „Aceste poeme - spune autorul într-un Cuvânt explicativ - poartă amprenta propriei
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
un cărturar în bună parte nerealizat, de vreme ce a publicat extrem de puțin și răzleț. Dar activitatea lui, în care se întrevăd posibilități ieșite din comun, reprezintă, și în sensul cel mai propriu, un vast șantier, unde B.P. Hasdeu și-a făcut ucenicia. Mii de file conținând poezii, proză, studii pregătite pentru tipar sau doar eboșe, schițe pentru tot felul de dicționare și mai cu seamă conspecte, însemnări, excerpte sunt aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
audiază cursuri ținute de Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihail Sadoveanu. Urmează clasa a XI-a la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, la fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În 1954 publică în „Viața românească
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
și un timp miraculos al anilor copilăriei, la care se întoarce mereu cu bucurie și nostalgie. Ca și Lucian Blaga, R. deplânge nu vârsta fragedă ca atare, cât puterile magice pe care inocența ei i le conferă: „Plâng anii de ucenicie în pădure/ Plâng după semnele lăsate pe mure/ Azi doar scâncetul viezurelui uneori îl mai aud...”. Și tot ca Blaga, poeta îl ia de mână pe cel crescut la oraș și îi dezvăluie misterioasele leacuri pentru suflet: minunile naturii. Dealuri
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
După ce a absolvit Școala Normală din Arad, a trecut munții în România (1884). Slavici l-a recomandat lui Titu Maiorescu, dar R.-Ș. a preferat cercurile liberale. În redacția ziarului „Românul”, condus de Vintilă C.A. Rosetti, și-a făcut ucenicia în ziaristică. A publicat în „Voința națională” și, în același timp, a trimis colaborări la „Tribuna” din Sibiu. Era pedagog la o școală de institutori și profesor la un institut particular. În 1891, întorcându-se în Transilvania, continuă să susțină
RUSSU-SIRIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o biată cinste, Cluj-Napoca, 1980
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
ceilalți că este bine ca profesorul să nu dovedească o astfel de autoritate în relația cu elevul). Explicația cea mai bună este aceea a unei vechi școli sofiste unde cel care dorea să devină înțelept trebuia - în primul an de ucenicie - să facă de neatacat un adevăr în care credea cu ardoare. După ce trecea anul și își îndeplinea cu succes această perspectivă, începea al doilea an în care el trebuia să aducă argumente la fel de solide, pentru a convinge la fel de puternic că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
totodată cea mai interesantă a scrisului său: prezentarea vieții monahale, ecleziastice în general, în lumina ușor ironică a unui râs blând, bonom. Linia aceasta e continuată în numeroase alte volume, proză scurtă sau romane: Duhovnicul maicilor (1929), Pocăința starețului (1931), Ucenicii Sfântului Antonie (1933), O zi din viața unui mitropolit (1934), Cazul maicii Varvara (1937), Jocul satanei (1947) ș.a. Cel mai bun roman al scriitorului, Alegere de stareță (1932), cu o intrigă strânsă, dinamică, schimbări de situație surprinzătoare, personaje vii, excelent
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
închinat Paștilui de Sedulius (p. 000), chiar dacă nu atinge nivelul de eleganță și de inspirație poetică al acestuia; la Arator, expresia e adesea pompoasă și greoaie, iar discursul, în mod deliberat, ermetic. Fontaine crede că această prețiozitate are la bază ucenicia lui Arator la școala lui Ennodius și Sidonius. în orice caz, educația sa retorică foarte îngrijită se poate observa în numeroasele imitații ale poeților clasici. Arator a fost un poet foarte cunoscut și în Evul Mediu. Bibliografie. Ediție: CSEL 72
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
liceu un cenaclu de poezie unde s-au format Claudiu Komartin, Miruna Vlada, Iulia T. Stoian, Beatrice Zara, Cristian Cotarcea, autori aflați în curs de consacrare. Debutul editorial al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
definitoriu. Textele de la Monte Negro poartă o mare încărcătură culturală și, în același timp, își revelează autenticitatea, în sensul angajării existențiale. Livresc și autenticitate, textualism și angajare existențială, cam aceștia ar fi termenii subtilei ecuații a personalității lui S. SCRIERI: Ucenicia bătrânului alchimist, Cluj-Napoca, 1983; Strălucirea și suferințele filosofilor, București, 1992; Cântecele desăvârșirii interioare, București, 1994; Turnul lui Casanova, pref. Marin Mincu, Constanța, 1996; Provincia pedagogică, București, 1996; Textele de la Montsalvat, Botoșani, 1998; Textualism, postmodernism, apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
1996; Textele de la Montsalvat, Botoșani, 1998; Textualism, postmodernism, apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare ontologică, București, 2002; Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfață Nicolae Tzone, București, 2002; Textele de la Monte Negro, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Ucenicia bătrânului alchimist”, RL, 1984, 22; Ioan Milea, „Ucenicia bătrânului alchimist”, TR, 1984, 42; Constanța Buzea, Târguri de fructe, târguri de flori, AFT, 1988, 1; Ioan Moldovan, Un menestrel la curțile literaturii, F, 1990, 7; Valentin Silvestru, Tinerii anului, RL, 1992
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
apocaliptic, I-II, Constanța, 2000-2001; Experiment și angajare ontologică, București, 2002; Cartea lui Benedict, pref. Nora Iuga, postfață Nicolae Tzone, București, 2002; Textele de la Monte Negro, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Ucenicia bătrânului alchimist”, RL, 1984, 22; Ioan Milea, „Ucenicia bătrânului alchimist”, TR, 1984, 42; Constanța Buzea, Târguri de fructe, târguri de flori, AFT, 1988, 1; Ioan Moldovan, Un menestrel la curțile literaturii, F, 1990, 7; Valentin Silvestru, Tinerii anului, RL, 1992, 1; Țeposu, Istoria, 96-98; Dan Silviu Boerescu, Rafinamente
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
vorbi de o metodă proprie, se întemeiază pe o lectură atentă și care nu ține seama de dosarul de mărturii, lectură dublată de o abordare hermeneutică destul de laborioasă. Spre pildă, faptul că în Mt. 24,3 (convorbirea de pe Muntele Măslinilor) ucenicii adresează simultan lui Isus trei tipuri de întrebări, nu scapă ochiului său avizat: „Și șezând el pe Muntele Măslinilor, s‑au apropiat de El ucenicii, doar între ei, și i‑au zis: Spune‑ne: - când vor fi acestea [distrugerea templului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
hermeneutică destul de laborioasă. Spre pildă, faptul că în Mt. 24,3 (convorbirea de pe Muntele Măslinilor) ucenicii adresează simultan lui Isus trei tipuri de întrebări, nu scapă ochiului său avizat: „Și șezând el pe Muntele Măslinilor, s‑au apropiat de El ucenicii, doar între ei, și i‑au zis: Spune‑ne: - când vor fi acestea [distrugerea templului], și - care este semnul venirii tale și - cel al sfârșitului veacurilor?”. Răspunsul lui Isus este unul singur și același pentru cele trei întrebări, părțile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul volum din trilogia Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943) și scrierea autobiografică Anii de ucenicie (1944). După august 1944 S. se alătură fără rezerve regimului impus de ocupanții sovietici și primește funcții importante: membru, apoi vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale (1947-1961), membru în Consiliul Mondial al Păcii, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (1956-1961
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
în amănuntele realiste ale narațiunii, fără să îi trădeze nicăieri verosimilitatea. Trimiterea la arhetipuri nu dă, ca urmare, impresia de act deliberat, pare naturală, fabulosul e captat în istorie, căreia îi transferă semnificații tainice, tâlcuri. Ciclul Frații Jderi, alcătuit din Ucenicia lui Ionuț, Izvorul Alb și Oamenii Măriei Sale, încorporează într-o saga romanele consacrate evocării vremurilor trecute. Obiectul e slava și decăderea Moldovei. Trilogia Frații Jderi vine să înfățișeze ceasul de glorie al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
este o versiune proprie a Sindipei, reistorisită cu un mare rafinament stilistic, asociind limbajului paremiologic o ironie fină franciană, în defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
București, 1933; Soarele în baltă sau Aventurile șahului, București, 1933; Inima noastră, București, 1934; Nopțile de Sânziene, București, 1934; Viața lui Ștefan cel Mare, București, 1934; Cele mai vechi amintiri, București, 1935; Cuibul invaziilor, București, 1935; Frații Jderi, vol. I: Ucenicia lui Ionuț, București, 1935, vol. II: Izvorul Alb, București, 1936, vol. III: Oamenii Măriei Sale, București, 1942; Paștele Blajinilor, București, 1935; Soarele în baltă, București, 1935; Cazul Eugeniței Costea, București, 1936; Istorisiri de vânătoare, București, 1937; Țara Kangurului, București, 1937; Ochi
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Ochi de urs, București, 1938; Valea Frumoasei, București, 1938; Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1957; George Coșbuc. Bibliografie (în colaborare cu Ioan Domșa), București, 1965; George Coșbuc și pământul natal, Cluj, 1966; Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene, Bistrița, 1967; Ecouri literare universale în poezia lui Coșbuc, București, 1969; George Coșbuc în locurile anilor de ucenicie, Bistrița, 1975; Liviu Rebreanu între „oameni de pe Someș”, Bistrița, 1976; Popas la Feldru (în colaborare cu Ioan Nechiti), Cluj-Napoca, 1991; Istoria literaturii maghiare din România, Cluj-Napoca, 1996; Viața lui George Coșbuc, pref. Ion Vlad, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Coșbuc, Opere
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]