876 matches
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bazarianca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.153 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bazarianca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Bazarianca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318518_a_319847]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Vesele face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 107 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vesele era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Vesele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318519_a_319848]
-
cu numele de Bezimenca. Începând din anul 1991, satul Bezimenca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 359 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bezimenca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și română (%).
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Buduri face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 517 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Buduri era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Balabanca face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 159 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Balabanka era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Martaza face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 604 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rîbalske era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (%). Locuitorii satului Martaza se ocupă în principal cu agricultura. În localitate funcționează o fabrică de cherestea și un magazin de țiglă.
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 772 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Sărăria se ocupă în principal cu agricultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Jovtîi Iar era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Trihat face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 149 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Trihat era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]
-
ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. În localitate funcționează un gater, un magazin de țiglă și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Noul-Caragaci era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Achmanghit face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.335 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Achmanghit era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). Locuitorii satului Achmanghit se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și se cresc animale. În localitate funcționează o fermă de colectare a laptelui, o fabrică de cherestea și combinat vinicol.
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 300 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o agenție bancară. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Lichtental era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%), găgăuză (%) și bulgară (%).
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Moruzeni face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 439 locuitori, preponderent ruși. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Moruzeni era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
precum H. P. Pivtorak au considerat însă să numele „Ukraina” poate fi tradus prin „cnezat” sau „teritoriu”. Pivtorak a constatat că denumirea „Ukraina” a apărut în numeroase documente medievale, ea putând fi asociată cu cuvintele din limbile moderne slave: krajina (ucraineană), kraina belarusă, krai (rusă) și kraj (poloneză), toate având înțelesul de „teritoriu”. Termenul „Rutenia Mare” a fost aplicat unor teritorii întinse guvernate de principii din Kiev, care includea și regiuni nord-estice ale cnezatului, locuite de popoarele fino-ugrice. În mijlocul teritoriului slav
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
Republică Poloneză, iar restul a devenit parte a URSS-ului ca RSS Ucraineană. Ideea națională ucraineană nu doar că a supraviețuit în perioada interbelică, dar s-a răspândit și întărit și în teritoriile din est și sudul nou înființatei RSS Ucrainene, teritorii locuite de o populație mixtă din punct de vedere etnic. Cultura ucraineană s-a bucurat de o perioadă de renaștere datorată politicii permisive a bolșevicilor de până la jumătatea deceniului al patrulea cunoscute cu numele de „indigenizare”. În această perioadă
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
invaziei, organizând o vastă rețea de unități de partizani, care au acționat pe tot întinsul Ucrainei. Elementele naționaliste ucrainene au format Armata Insurecțională care a luptat atât împotriva germanilor, cât și împotriva sovieticilor, românilor, slovacilor și polonezilor. Luptătorii Aramtei Insurecționale Ucrainene au reușit să continue lupta împotriva autorităților sovietice până în deceniul al șaselea. Administratorii naziști ai teritoriilor sovietice ocupate nu au făcut nicio încercare să exploateze nemulțumirile populației locale față de abordările politice și economice sovietice. Mai mult decât atât, naziștii au
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
special cel sovietic, dar de asemenea și cel țarist sau cel polonez), a făcut ca realizările acestor istorici să fie puțin cunoscute. De aceea, după 1920, cercetătorii din exil și-au adus o controbuție mult mai importantă la cunoașterea istoriei ucrainene decât cei din țară. În Ucraina există patru școli istorice, care au o interpretare foarte diferită cu privire la istoria Rusiei Kievene: cea rusofilă, cea sovietofilă, cea est-slavică și cea ucrainofilă. Curentele rusofil și sovietofil au fost practic marginalizate în Ucraina independentă
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
românească are o pondere de 6% în raion. Românii sunt grupați în principal în Tașlâc - singura localitate încă majoritar românească. Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de rusă (%), bulgară (%), ucraineană (%) și română (%).
Raionul Arciz () [Corola-website/Science/318894_a_320223]
-
moldoveni era de 3.026 (22+3.004), reprezentând 93,48% din populație . În prezent, satul are 3.193 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Dinăuți era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Dinăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315997_a_317326]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 6 (0+6), reprezentând 2,99% din populație . În prezent, satul are 238 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Slobozia Nouă era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Slobozia Nouă, Secureni () [Corola-website/Science/315990_a_317319]
-
declarat români plus moldoveni era de 814 (1+813), reprezentând 92,50% din populație . În prezent, satul are 836 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Berestea era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Berestea, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316032_a_317361]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 60 (2+58), reprezentând 4,67% din populație . În prezent, satul are 1.165 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rângaci era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Rângaci, Noua Suliță () [Corola-website/Science/315999_a_317328]
-
români plus moldoveni era de 945 (1+944), reprezentând 98,64% din populație . În prezent, satul are 980 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Vancicăuții Mici era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Vancicăuții Mici, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316030_a_317359]
-
1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 26 (0+26), reprezentând 1,02% din populație . În prezent, sătul are 2.440 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chișla-Salieva era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 59 (0+59), reprezentând 6,53% din populație . În prezent, satul are 835 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Șerbinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Șerbinți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316026_a_317355]
-
moldoveni era de 1.344 (2+1.342), reprezentând 96,48% din populație . În prezent, satul are 1.330 locuitori, preponderent moldoveni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Nesfoaia era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Nesfoaia, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316028_a_317357]