2,309 matches
-
exploatarea succesului de către bandele teroriste. Același scenariu, „mult mai bine pus la punct”, a avut loc și în martie 1939, dar cauza principală a succesului ungar a fost considerată „lipsa de unire în fața pericolului” de care au dat dovadă cehii, ucrainenii și rutenii. Acest studiu a fost un avertisment pentru conducătorii statului român și a arătat ce se poate întâmpla dacă nu se iau măsuri ferme și necesare la granița de vest a țării. În România, propaganda revizionistă maghiară a luat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Șovinismul maghiar acționa în cadrul unei organizații oficiale - Comitetul Național al Maghiarilor din România -, acțiunea subversivă bulgară nu avea o mișcare oficială, ci două, neoficiale, cu sediul la Sofia (V.D.R.O., cu caracter comunist și D.R.O., cu caracter naționalist), în timp ce ucrainenii dispuneau de Organizația „Zabsneak”. Al doilea subcapitol avea în vedere curentele sociale extremiste, atât de stânga, cât și de dreapta, sectele religioase și acțiunile șoviniste. Un alt capitol a pus accentul pe urmărirea acțiunilor împotriva siguranței statului și armatei. Au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
enorm viața”, în timp ce etnicii germani nu aveau nici o considerație vis-a-vis de autoritățile române sau pentru populația rusă, română, ucraineană ,,față de care se simt superiori”. Au fost date exemple în care românii s-au văzut alungați din sate, împreună cu rușii și ucrainenii, pentru a face loc familiilor germane (comuna Vasilinova-Berizovka, comuna Neski-Gut Tiraspol, ș.a.) sau în care sunt împușcați de ostași germani (A. Cojocaru, șeful poliției comunale din comuna Speia-Tiraspol, și Maxim Jivilică, ajutorul său). Nu în ultimul rând, pare inexplicabil eliberarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regiunile Viena și Tirol. O problemă deosebită a reprezentat-o retragerea armatei germane prin spațiul românesc, timp în care s-au constatat abuzuri, ca jafuri, furturi, violuri și chiar crime. Armata germană, însă, era împânzită cu elemente din Uniunea Sovietică (ucraineni, găgăuzi, ș.a.), care propagau defetismul și comunismul. Referindu-se la aceste elemente, generalul Vasiliu a explicat în Consiliul de Miniștri din 10 aprilie 1944 situația acestora: „Astăzi avem pe teritoriul nostru etapele armatei germane, care din nenorocire s-au încărcat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu a mai avut nici un fel de contacte cu elemente germane. La 26 octombrie 1944 a avut loc o reuniune informativă româno-sovietică, în care au fost puse la punct liniile directoare și obiectivele concrete în favoarea acțiunilor militare. Reprezentanții Frontului 2 Ucrainean și cei ai Secției a II-a - S.I.M.R. au stabilit trei nivele de colaborare: colaborarea structurilor informative la nivel central; funcționarea grupelor de informații de pe lângă armate; activitatea centrelor de informații din celelalte regiuni. Colaborarea a constat într-o intensificare a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și orizontal (unități vecine). Singurul rezultat concret al acestei colaborări a fost înființarea Centrului Mixt de Informații de la Arad (30-31 octombrie 1944), care a avut misiunea de a recruta, pregăti și trimite agenți în adâncimea teritoriului inamic, în favoarea Frontului 2 Ucrainean. Au fost elaborate „Instrucțiuni speciale pentru funcționarea Centrului Mixt” și au fost recrutate primele elemente, care, obligatoriu, trebuiau să fie cunoscători de limba germană sau maghiară. Cursurile pentru elevi au fost comune, însă logistica exclusiv sovietică, din partea română participând locotenent-colonel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Liberal. 12. Carol Emil Kovacs - deputat, Partidul Național Liberal. 13. Bârnă Elek - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 14. Daniela Buruiana Aprodu - deputat, Partidul România Mare. 15. Nicolae Octavian Daramus - deputat, Partidul Unității Naționale Române. 16. Vichentie Nicolaiciuc - deputat, Uniunea Ucrainenilor din România. 17. Sergiu Cunescu - deputat, Partidul Social Democrat Român. Anexă 18 GRUPUL DE PRIETENIE CU AUSTRALIA (20 de persoane) Președinte: Dan Matei Agathon - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Vicepreședinte: Valeria Mariana Stoica - deputat, Partidul Democrat. Secretar: Lia Andreia
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Cornel Dorin Gavaliugov - senator, Partidul Democrat. 8. Vasile Bran - deputat, Partidul Democrat. 9. Mihail Bălănescu - senator, Partidul Național Liberal. 10. Leonida Lari Iorga - deputat, Partidul România Mare. 11. Victor Fuior - senator, Partidul Unității Naționale Române. 12. Vichentie Nicolaiciuc - deputat, Uniunea Ucrainenilor din România. Anexă 29 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ SLOVACA (15 persoane) Președinte: Viorel Burlacu - senator, Partidul România Mare. Vicepreședinte: Constantin Șerban - deputat, Partidul Național Liberal. Rădulescu Zoner Secretar: Romulus Ion Moucha - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Membri: 1
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
îți scot totuși smîntînă! dar el, cum să nu mănînc puiul! mutat în compartimentul vecin, la mare discuție, în uz etimologia populară atestată de Caragiale, poetul Inimescu e din Ipotești de Botoșani, este și Ipotești de Suceava! un ucraineanț, buni ucrainenii, ca și românii, patru sute de oi, mi-am făcut căciulă la el! de la Gura Humorului în sus e rai, la vale e iad! sînteți de la Sadova! nu, de la Izvorul Anei, la Rarău, eu sînt de pe malul Prutului, Avrămeni, județul Botoșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și Sarajevo, dar ea a adus puține avantaje economice. Atît Bosnia cît și Dalmația erau, așadar, înapoiate și sărace. Bucovina Bucovina era posesiunea austriacă cea mai amestecată din punct de vedere etnic. Conform recensămîntului din 1910, aici trăiau 305 000 ucraineni, 273 000 români, 168 000 germani și 102 000 evrei, alături de un număr destul de mare de polonezi și unguri. În 1775, în momentul în care regiunea a fost anexată de către imperiu, ea a fost unită cu Galiția, fiind dominată de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru a-i desemna pe cetățenii care aparțineau minorităților, chiar și atunci cînd familiile lor locuiau de secole în regiunea respectivă. Naționaliștii unguri, turci, germani, albanezi și italieni din Iugoslavia erau de cele mai multe ori priviți în această lumină; ungurii, germanii, ucrainenii și evreii erau supuși aceluiași tratament și în România. Perioada postbelică a fost și martora a ceea ce a însemnat poate cea mai nefericită soluție a acestei probleme: expulzarea sau pur și simplu exterminarea grupurilor naționale. Schimbul obligatoriu de populații, efectuat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a opus cu îndîrjire. Evenimentele vor fi complicate și mai mult de controversa asupra Basarabiei. Această provincie avea o populație de circa 3 milioane de oameni, din care românii reprezentau 60 %. Ei locuiau mai ales în partea centrală a țării, ucrainenii fiind concentrați în nord, iar bulgarii și tătarii în sud. Cu cea mai mare parte a teritoriului ei aflat sub stăpînire rusească începînd din 1812, Basarabia nu avusese o veritabilă mișcare națională. Datorită politicii dure de rusificare duse înainte de război
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unde își desfășura activitatea o mișcare autonomă similară. Exista o mare îngrijorare ca nu cumva acest regim să ocupe nordul Basarabiei, care deținea o majoritate ucraineană. Exact așa cum temerile în privința intențiilor italienilor influențaseră acțiunile croaților și slovenilor, incertitudinea în ceea ce privește atitudinea ucrainenilor i-a determinat pe liderii moldoveni să ia decizii mai radicale. Cînd Ucraina s-a declarat independentă, Basarabia a fost izolată de Rusia, iar poziția ei a devenit și mai periclitată. În ianuarie 1918 guvernul moldovean a proclamat și el
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
programul național fusese astfel realizat, după război România avea o populație din care 28 % reprezenta procentajul deținut de minorități. Recensămîntul din 1930 a dat următoarele rezultate: 71,9 % erau români, 7,9 % unguri, 4,1 % germani, 4% evrei, 3,2 % ucraineni, 2,3 % ruși și 2 % bulgari.9 În ciuda acestor cifre, guvernul român nu s-a confruntat niciodată cu probleme de intensitatea și gravitatea celor din Iugoslavia. Românii alcătuiau majoritatea clară a populației; minoritățile erau dispersate, fiecare în parte constituind o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fost împărțit în șase republici: Bosnia-Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo, cu o majoritate albaneză, și Vojvodina, cu o populație mixtă alcătuită din unguri, români, sîrbi, croați, slovaci și ucraineni. Erau recunoscute patru limbi importante: croata, macedoneana, sîrba și slovena; albaneza și maghiara aveau un statut de limbi acceptate în regiunile autonome. Cele trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților lor, obișnuită
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în 1939 era compus din 9 membri, dintre care numai doi Bela Brainer și Strul Zighelboim erau evrei. Secretarii Generali ai P.C.R. între 1921 și 1944 au fost: Gheorghe Cristescu (1921-1924), român; Elek Koblos (1924-1928), ungur; Vitali Holostenko (1928- 1931), ucrainean; Alexandr Danieluk (1931-1935), ucrainean; Boris Stefanov, (1935-1940), bulgar; Istvan Foriș (1940-aprilie 1944), ungur. În concluzie, în lumina celor analizate, cum trebuie interpretată afirmația că "majoritatea membrilor din conducerea Partidului Comunist din România (...) erau evrei, la începuturile istoriei sale"? Post scriptum
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din 9 membri, dintre care numai doi Bela Brainer și Strul Zighelboim erau evrei. Secretarii Generali ai P.C.R. între 1921 și 1944 au fost: Gheorghe Cristescu (1921-1924), român; Elek Koblos (1924-1928), ungur; Vitali Holostenko (1928- 1931), ucrainean; Alexandr Danieluk (1931-1935), ucrainean; Boris Stefanov, (1935-1940), bulgar; Istvan Foriș (1940-aprilie 1944), ungur. În concluzie, în lumina celor analizate, cum trebuie interpretată afirmația că "majoritatea membrilor din conducerea Partidului Comunist din România (...) erau evrei, la începuturile istoriei sale"? Post scriptum la analiza participării evreilor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
neam, bățos, viguros și mintos. Adică românii! Fiind așa un neam dat naibii, dușmanii s-au pus cu toții pe capul lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și chiar cu polacul. Nu mai spun cu ungurul, care ne vrea Ardealul și Dorohoiul. Chestiile astea patriotice mă frămîntau într-un restaurant din București și mă pipăiam la buzunar într-o dilemă nasoală, dacă să mai comand sau nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tuturor relelor de pe pământ constă în lipsa de gândire suficient- umană, și în lipsa de limitare a simțului animalic, sub toate aspectele! În acest sens ași vrea să-ți amintesc de trecutul istoric al acestui popor de peste Nistru, de fapt nu de ucraineni, ci de ruși, de acest imperiu ce a adus cel mai mare rău poporului român, prin geografie și limbă, prin cultură și civilizație în general, dar prin teritoriu în special. De fapt, probleme am avut și cu Austro-Ungaria și cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și secret. Alcătuit din reprezentanții tuturor naționalităților, confesiunilor și orientărilor politice, ai asociațiilor profesionale și culturale, Sfatul Țării și-a deschis lucrările la 4 decembrie 1917. Numărul deputaților a fost majorat, de la 120, la 150, din care: 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, un polonez, un armean și un grec. Președinte a fost ales Ion Inculeț. Dintre deputații români amintim pe Pan Halipa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, Grigore și Ion Cazacliu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
tipică a politicii de forță și dictat: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei populată în principal cu ucraineni. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu luarea forțată a Basarabiei, ceea ce a declarat de mai multe ori în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cred că erau mai mulți; polonezii erau în majoritate nobili, cu mari proprietăți funciare, cu castele elegante; și erau în totalitatea lor, catolici, da: oameni titrați și bogați... La aceeași dată, la 1795, Geoffrey Hosting găsea în această Polonie 40% ucraineni și bieloruși, 20% lituanieni, 10% evrei și 4% ruși. Sub aspect religios, el găsea un mozaic format din 38% romano-catolici, 40% uniți sau greco-romano-catolici, 10% iudaici sau mozaici și 6,5% ortodocși. Cea de-a patra împărțire a Poloniei, efectuată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
satisfacție în sinea sa, Liceul "Nicu Gane" de la Fălticeni se afla, ca faimă, cu mult deasupra acestuia. Trecu, apoi, pe lângă vila lui Emil Bodnăraș. Acest lider comunist, atât de comentat și controversat se născuse la Iaslovăț. Cei mai mulți ziceau că era ucrainean venit prin două generații de înaintași din Galiția. Învățase la Câmpulung. Și la liceu fusese un elev strălucit. Dar oarecum ciudat, sucit. Profesorul de limba și literatura română i-a prevestit un viitor cu sens dublu: Măi băiețele, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sale. Acest copac puternic, maiestuos l-aș numi fagul care a dat numele ținutului Bucovina. Și cine poate descrie acest copac? Conform tradiției, bineînțeles că numai istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un evreu, studiind, cercetând și scriind despre acesta. Și astfel, vom avea patru istorii: una românească, una ucraineană, una germană și una evreiască. Există totuși un singur copac, însă unghiurile din care este privit sunt diferite. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
privit sunt diferite. Nu mă exprim împotriva unei istorii a românilor în Bucovina, dar de ce să ne concentrăm asupra accentelor și momentelor decisive ale istoriei românilor din Bucovina, atunci când vorbim despre istoria Bucovinei? Și acest fapt este valabil și pentru ucraineni, germani și evrei. Din păcate, nu se face nici o excepție. De ce trebuie întotdeauna aplicată o coloratură națională? Categoric, Bucovina nu merita asta. De la oamenii de știință se așteaptă o percepție distanțată față de fenomenul naționalismului. Fiecare poate fi național dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]