5,586 matches
-
de senzații noi. Danny s-a dus la oglindă. Ochiul stâng începuse deja să i se umfle. Pe obraji și pe gât era plin de tăieturi. Băiatul și-a șters sângele și-a rânjit către propria lui imagine. A fost uluit când a văzut că Charlie arăta mai rău decât el. Trolul era terminat. Stătea pe pat, încolăcit ca un șarpe. Poate că nimeni din L.A. nu îndrăznise să se bată cu el. Danny nu era Mister Popularitate, dar nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
nu-l mai placă, iar asta era o ușurare. Acesta era un sentiment normal, suburban. Care i-a mai domolit durerea din piept. În pădure sunt și oameni, a adăugat Danny. Da ? Te-ai întâlnit cu cineva ? Jina a fost uluită când a auzit ce calmă i-a sunat vocea. Ca și când l-ar fi întrebat la ce nivel a ajuns cu ceu mai recent joc video. Ca și când ar fi discutat despre lucruri fără nici o consecință. Cu un puști. Culegea zmeură pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
alta nu pare a fi deloc cel mai potrivit final pentru un erou. Pe de altă parte, Alice fusese întotdeauna foarte severă cu scrisul ei. De fapt, fusese severă chiar cu ea însăși. Pleacă, a cerut ea. Scriitoarea a fost uluită când a văzut că dorința i-a fost împlinită. Ca prin minune, bunica a dispărut. Alice a simțit miros de ploaie și-a ridicat palmele ca să vadă dacă stropii începuseră să cadă. Un bărbat a prins-o de braț. Alice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
l-a găsit pe Naji sprijinit de un bolovan. Soțul ei urmărea fumul care se unduia pe linia estică a orizontului. Irene a rămas în picioare, lângă el. Râul nu se mai auzea atât de departe și femeia a fost uluită cât de liniște era în lipsa bolborositului apei. A început să strălucească, a spus Naji. Irene i-a urmărit privirea către munții din est, care, într-adevăr, căpătaseră o nuanță portocalie amenințătoare. Din mijlocul fumului a izbucnit un avion care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Mary a refuzat să mai iasă din apă. Mary ? a zis Drew. Hai să nu mai plecăm de-aici. Pe chipul lui Drew a apărut o expresie pierdută, în vreme ce Mary știa exact unde erau: la început, la start. Drew părea uluit de descoperirea că era în stare să-și iubească așa de tare tatăl, o persoană pe care o urâse, în timp ce Mary știa că dragostea și viața ating punctul culminant tocmai atunci când nu au nici o logică. Ea însăși era cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să mi se gudure la picioare, dînd din coadă, atunci cînd și unde se așteaptă mai puțin. — A doua oară astăzi! O zi plină de coincidențe. SÎnt pur și simplu uimită Dar mie nu mi se părea deloc așa. — SÎnt uluit de-a dreptul, continuă el. Mi-am zis eu că o să adulmeci tu locul ăsta la momentul potrivit, dară nu sta acolo... ia loc. — Dar de ce nu mi-ai spus nimic dacă știai de existența lui? Am pornit imediat magnetofonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Dacă merg acasă și o să spun că vreau să stau singură în cameră, or să creadă că m-am stricat de tot aici, mi-a răspuns ea, destul de întunecată la față, ca și când aș fi împins-o la nelegiuiri. Iarăși mă uluiește câte chipuri are pierzania pe lumea asta. *** Kristina și cu mine am plecat cu trei zile înaintea lor. Cum să le fi zis keep in touch, o dată ce pentru ele povestea e-mail-ului a fost un episod dintr-o aventură oxoniană? Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
om); cine candidează la președinție la PD-ul american? (acest din urmă subiect fiind de departe, cel mai interesant, democrații consumându-se deocamdată în dispute interne, între șase candidați, dintre care, recunosc, mie îmi place Clark. Nu încetează să mă uluiască faptul că acest popor mare, adesea foarte educat, cu cele mai înalte standarde de știință și cel mai constant exercițiu de democrație scoate în față ca ofertă pentru conducerea lumii lor și a lumilor actuale niște candidați la președinție cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a fi un visător, v-am mai spus, ceea ce nu se potrivește profesiunii dumneavoastră. - Vă înșelați, înțelegeți, ca atâția alții, greșit această profesiune; e poate cea mai aproape de văile sufletului omenesc, pe iarba cărora îți trebuie șapte vieți ca să visezi, uluindu-te, de minunata și josnica alcătuire ce suntem, și tot nu-ți ajunge, de imperfecțiunea creației lui Dumnezeu, căci săvârșirea s-a făcut numai în șase zile, ceea ce e prea puțin pentru eternitate, dar cum Dumnezeu nu poate greși, iar mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și ea. - Se poate și fără judecată, azi orice e posibil. Nu pot face nimic, domnule învățător. Dacă ar fi fost altfel... cum „altfel” nu știam, aruncasem și eu o vorbă. Câte vorbe n-aruncă omul... Acum... Cine știe? Eram uluit. Dacă și Lung e arestat, îmi spuneam, dacă până și cu Lung se războiesc...Tatăl Anei rămase la rândul lui uluit, însă nu de cele întâmplate, ci de neputința mea declarată, pe care n-o înțelegea. El socotea rostirea neputinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să apuc s-o invit să se așeze în fotoliul dinspre ferestre, se apropie de mine, îmi cuprinse, fără a rosti o vorbă, fața în mâinile ei albe și mă sărută pe obraji, pe frunte. Eu nu făcui nici o mișcare, uluit de ea și de amurgul zilei de mai care intra în cameră, imperial, până atunci așa ceva... Mă gândii deodată la Keti: exact acum 14 ani, la câteva sute de metri de aici... Apoi către tânăra profesoară, ca și cum nimic nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
au ridicat statui la care uitându-ne de jos ne dominau. Turnul parcă era mai înalt ca în realitate, noi ne țineam de mână; lângă noi o doamnă se mira de tinerețea noastră, dar deodată apăru și soțul meu, era uluit, eu am încercat să-l liniștesc spunându-i că ne cunoaștem dintr-o altă viată, adică mult înainte de a mă naște din nou, dar el, greu de cap, nu pricepea nimic, mă enerva: Cum se poate să nu înțelegi, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ea. A fost cel mai ciudat lucru - în ciuda durerii și a suferinței încă proaspete - aproape în fiecare zi, câte un membru al familiei mele venea, se așeza pe pat și mă ruga să-i arăt trusa mea de machiaj. Erau uluiți de slujba mea fantastică și nu făceau nici un efort să-și ascundă uimirea că mă pălise norocul tocmai pe mine. Maggie se îndrepta spre trusa de machiaj ca un somnambul cu mâinile întinse. —Pot să mă uit? —Te rog. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de îngrijire a pielii. Ceva nou-nouț. Dar, dacă îmi pun întrebări, îmi pun lacăt la gură imediat, spun că e strict secret, le implor să nu spună nimic despre asta nimănui... dar le spun că, atunci când îl primesc, vor fi uluite. Toată lumea mă privea cu mare atenție. Plantele și rădăcinile care intră în compoziția Formulei 12 sunt foarte rare și nu pot fi obținute pe cale sintetică. De aceea produsul va fi o raritate. Intenționez să dau un singur recipient - un recipient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pregătire. Apoi totul s-a terminat și au urmat strângerile de mâini și duși au fost. De îndată ce s-au închis ușile liftului după ei, am ieșit din sala de consiliu, lăsându-i pe Ariella și pe Franklin să se uite uluiți după mine. Când am ajuns la biroul meu, Teenie m-a întrebat: —Cum fu? — N-a putut s-o facă. Avea muncitori în casă. —Poftim? Oh, prezentarea. Bine, bine. E totul în regulă? —Sunt bine. —Bun. Ai fost căutată. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
turnul de pază, iar soldații au aclamat-o strigând de trei ori „Castilia“, „Castilia“, „Castilia“, ceea ce era în tradiția lor când se făceau stăpâni peste un oraș. La auzul acestor strigăte, granadinii au înțeles că ireparabilul deja se întâmplase și, uluiți că un eveniment atât de important se petrecuse cu atât de puțină zarvă, au început să se roage și să recite versete pe un ton monoton, cu ochii împăienjeniți de lacrimi și genunchii înmuiați. Pe măsură ce vestea se răspândea, locuitorii ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în urechi, să-i verifice limba, să-i ia tensiunea și să-l lovească peste genunchi cu o mișcare precisă a mâinii, de karatist. Apoi coborî și se așeză la loc în scuterul-ricșă cu care sosise. — E nebun, spuse vesel, uluit peste măsură de întreaga situație. Numai Dumnezeu poate face ceva în privința asta. Și dispăru înapoi înspre oraș. Familia se duse după aceea la medicul tibetan care le fusese recomandat de vecinul lor, Lakshmiji. Se pot prescrie o mulțime de leacuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
viețuitoarele de noapte, de cărăbușii nocturni, mici și negri, de furnici și de molii. — Mă simt confortabil, își anunțase el familia cu o fluturare din mână, concediindu-u parcă acum, că totul era pe placul său. Preț de o clipă, fură uluiți, dat fiind că încă nu se obișnuiseră cu această răsturnare de situație. Vai, cum îl certau la un moment dat pentru tot ce făcea. Și iată-l acum făcându-le cu mâna parcă era un rajah ce dorea să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
sale permanente de a le trezi mila devenau foarte obositoare! Oh, acum chiar ne calci pe nervi, îi spuseră, schimbându-și brusc sentimentele. — E vremea să-ți revii, îi zise maică-sa. Găsește-și curajul și adună-te. Numai că, uluit din cauza iubirii, Hungry Hop privi drept prin figurile lor exasperate. Parfumat din plin din cauza uleiului, încă se mai gândea la Pinky Chawla, care, de altfel, se răsfăța gândindu-se la el în timp ce adulmeca sticla pe care o prinsese sub fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în bucătărie, cu țigări și cafele. Dependența se dovedește a fi uneori tare comodă: nu e nevoie decât să te dai jos din pat pentru ea. Mă uit pe geam - copacii, cerul de culoarea zahărului ud - ceea ce mă zăpăcește, mă uluiește, mă pune în încurcătură. Geamurile sunt ceva mai reale. Ele sunt acoperite de un strat dublu de mizerie. Geamul seamănă cu parbrizul Fiasco-ului după un drum de o mie de mile, pătat de sângele negru al insectelor ucise de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
capul meu cu scaunele ei desfundate, scrumierele pline și filmul zgomotos. Nimic nu se întâmplă. În fiecare noapte mor ca Desdemona printre multele perne. Primul lucru pe care l-am făcut ieri de dimineață a fost să încerc s-o uluiesc cu cât de sculată putea fi. Îți dai seama ce glorios a fost totul. Oricum, n-a mers. A trebuit să mă duc să mă piș. Uneori îmi vine să cred că sula mi-e traumatizată de întâmplarea de la operă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de medicul de familie. Bătrânul ceas e destul de solid. Una peste alta, componentele Păr & Burtă & Gingii sunt șubrede, dar mai rezistă. M-a întrebat în legătură cu țigările, cu băutura și toate celelalte. Am mințit cu seninătate și totuși omul a fost uluit - de ce aveam nevoie, de ce mai rămăsese din mine. Spre seară m-am prezentat la Georgina acasă cu o sticlă de Desdemona Cream. Urma să fie o seară obișnuită, spaghete, bârfa zilnică, micul ei televizor, tihna din patul strâmt. Era devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sănătoși, care nu acceptă alimentarea graiului prin dezlipirea 33 lui de realitate, iar poetul propriu‐zis nu‐i decât fiul acestor mulțimi sănătoase și tradiționale, păstrătoare ale originilor în sânul unui neam și pe plan planetar purtătorii și veghetorii foc ului sacru încredințat lor în zilele din începuturi pentru zilele de pe urmă între care se așterne istoria cu ispitele și izbânzile și limitele ei nădăjduitoare.” * Să ne aducem aminte că în epistolarele sale - scrisoarea a 23‐a - Costache Negruzzi, care avea
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
mă duceam des să-l ajut să mănânce o mulțime de bunătăți la pachet. Marea varietate de mâncare de calitate pe care oamenii erau dispuși să ți-o livreze acasă - cu condiția să locuiești în zona lor de acoperire - mă uluia. Nu era ieftin, dar nici cartea de credit a lui Sebastian nu avea limite. Nu îi spusesem că îl urmărisem pe Simon, deși am avut câteva tentative să vorbesc despre viața lui sexuală. Sebastian a respins categoric ideea că Simon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și să dau de mine, la o masă de-o țineam acolo.“ Nela juca de pe un picior pe altul. Mă privea fără să audă ce-i spuneam. Eram sigur de asta. Din anii noștri tineri, de când am cunoscut-o, mă uluise cu felul ei de a te privi, concentrată, dar cu gândul rătăcind cine știe pe unde. Avea și necazuri din cauza asta, adeseori, când o scotea la tablă să rezolve cine știe ce exerciții, dintr-odată rămânea pierdută, privind parcă prin profesor. Dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]