2,479 matches
-
noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale ................................................................ 277 Legi, justiție, autoritate ..................................................................................... 280 Muncă, profesiune, vocație ................................................................................. 283 Ereditate - experiență de viață ............................................................................ 285 Om, umanitate, umanism ................................................................................................... 287 Arta conversației (cînd să vorbești și cînd să taci); valoarea cuvîntului ......................... 300 Atitudini de apărare a eului. Rezistența la stres și frustrare .......................................... 305 Importanța jocului, a poveștilor și a copilăriei În viața omului ............................... 309 Aspectul volitiv al personalității: voință
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din urmă, respingi vremea ta, fiindcă nu mai poți s-o vezi așa cum este ea În realitate”. * „Omul nu este o insulă de sine stătătoare. Fiecare e o fărîmă din continentul uman.” (J. Donne) La ideea de umanitate (sau de umanism) nu se ridică decît cel care-și Învinge tentația egoistă de a fi doar el fericit: „Depindem atît de mult unii de ceilalți, Încît nimic nu-i aparține pe deplin fiecăruia din noi, orice bucurie ne este comună, ca și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
1. Nebunia cuminte a lui Erasmus. Erasmus din Rotterdam î1467-1536) își recunoaște o veritabilă datorie față de Lorenzo Valla: lucrările de filologie și de exegeză biblică ale gânditorului roman declanșează un real entuziasm la cel prezentat în mod clasic drept părintele umanismului - la aproape o sută de ani după Valla. în 1505, el publică, de altfel, Adnotări la Noul Testament ale lui Valla, un manuscris pe care-l descoperise în biblioteca mănăstirii norbertiene din Parc, lângă Louvain. Apoi el redactează cele două parafraze
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ambițiilor sale, așa că a devenit de-a binelea filosof sofist. După ce a creat din nimic psihanaliza, ca să nu i se poată reproșa că nu a inventat ceva demn să rămână în istoria ideilor, el inventează individul modern, hedonismul anarhist și umanismul egalitarist. Sunt tot atâtea manifestări ale geniului, care justifică în mod cert uitarea totală pe care autorii de istorii ale ideilor, dar și filosofii de profesie au lăsat-o să învăluie această figură majoră a sofisticii, indiscutabil, dar și a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Actes du VIIIe congrès de l’Association Guillaume Budă, Paris, 5-10 aprilie 1968, Les Belles Lettres, 1969: despre clinamen, simulacre, fizica zeilor, prietenie, senzație, discontinuitate, cunoaștere, scepticism, dialectică și alte subiecte, dar și despre interpretările făcute de Horațiu, Lucrețiu, Montaigne, umanism, Saint-Evremond, Gassendi, Kant, structuraliști î!). Reprezentativ pentru genul colocviului: și mai rău, și mai bine, multe comentarii, câteva intuiții, o mulțime de compilatori, o mână de cercetători care au găsit ceva... Lucrare evident învechită, dar utilă pentru indicațiile și pistele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
S.b. desemnează statul capitalist (în special occidental) de după cel de-al doilea război mondial, care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social, prin îmbinarea eficienței sistemului economiei de piață cu solidaritatea socială și umanismul politicilor sociale redistributive (Preda, 2002c, p. 18). Gradul de instituționalizare a responsabilității statului față de bunăstarea cetățenilor diferențiază statele care practică doar politici sociale de cele care au dezvoltat un s.b. Dat fiind faptul că în termenul amintit ne vom
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mediului. Din toate acestea, se propune stabilirea unui set de principii care să dea consistență conceptului de globalizare cu față umană. − Globalizarea bazată pe conceptul de economie cu față umană are susținători ca, de pildă: Anton Carpinski, care propune promovarea umanismului teocentric. − Joachim Wilmeyer identifică următoarele componente ale dreptății sociale care pot modela procesul de globalizare: participarea, dreptul la performanță, egalitatea șanselor, finanțare echitabilă, echitatea între generațiile umane la nivelul satisfacerii nevoilor fundamentale. Globalizarea asigură aceste desiderente numai în condițiile unui
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Simțul practic UMANISM ȘI LITERATURĂ În 1931, ErnstRobert Curtius a ținut la Berlin o conferință celebră care a însemnat un avertisment și un strigăt de alarmă față de valul de barbarie ce se întrevedea. Tradus în franțuzește, textul conferinței a fost publicat în același
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai era de făcut, din punctul lui de vedere. (Dar asta însemna, desigur, și încredere în alte forțe, conștiente și organizate, care acționând subteran trebuiau mai curând sau mai târziu să irupă la lumină cu un mesaj al rațiunii și umanismului.) Tot astfel Sf. Augustin lăsa viitorimii De civitate Dei, în vreme ce vizigoții prădau Roma. Cărțile nu pot, firește, stăvili cu ființa lor materială puhoaiele, care le calcă în picioare și își fac o aprigă plăcere din a le pune pe foc
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
clasică, ceea ce înseamnă neapărat o cultură literară. Nu puțini sunt cei care consideră cultura literară și clasică un lux frivol și superfluu, o formă de agrement ce nu mai corespunde ritmului vieții de azi. A reapărut în lume părerea ca „umanismul e perimat.” Un fost coleg de universitate îmi spunea nu demult că „nu se mai poate discuta literatură”, că „structurile culturale sunt condamnate la dispariție, fiind înlocuite de structurile științifice” și că noțiunile de „valoare” și „artă” vor fi complet
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
da Vinci, Balzac și Dostoievski, în Marx, Pasteur, Beethoven sau Lavoisier și cum desigur se va mai întruchipa. Și sunt foarte puțin lucru dacă devin fetișurile unei lumi ce tinde a abandona cultura și a nu mai crede în valorile umanismului. Aceste valori riscă să fie date uitării dacă formația profesională a tinerilor tinde la o specializare îngustă, lipsită de perspectivă. Formația profesională nu poate fi despărțită de un orizont cultural cuprinzător. Între viață și cultură, respectiv între aspectul practic al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
umană, care se traduce efectiv prin calitate și adecvare la necesitățile și gusturile omenești; cultura, la rândul ei, nu are decât de câștigat din praxis, pentru a se confrunta cu finalitatea ei umană. Cultura nu poate fi decât umanistă, iar umanismul nu e de conceput fără literatură. CE E MONUMENTAL? Nu puțini cred că civilizația înseamnă anti-natură, dar asta e o grosolană eroare, plină de cele mai funeste consecințe. Civilizația nu este și nu poate fi altceva decât anti-barbarie; foarte des
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
într-un interviu, că „se poate”. Cu inechitățile și lașitățile altora nu trebuie firește să fim niciodată clemenți. Dar cu ale noastre, nici atât. Din păcate, nu puțini sunt - chiar astăzi la noi! - cei care când se enunță un precept al umanismului și al democrației se simt cu musca pe căciulă; care în fața unei trebi făcute cu pasiune și dezinteresare numai în scopul unui spor de valoare, de calitate, sunt bănuitori, chiar jigniți. S-au întâlnit cazuri. — Și mă tem că se
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
fiecare, soluții ale conștiinței proprii - care nici nu pot fi altceva decât niște opțiuni. Iar opțiunea mea cred că rezultă destul de clar din tot ce am spus până acum. Dacă e nevoie să pun punctul pe i, recurg la cuvântul umanism (poate că ar trebui definit și conceptul acesta, dar în general există un anumit consens asupra lui). — Sunt însă și opțiuni „necumpătate”, aș zice, sau altele contrare noțiunii de umanism. — Există, firește, opțiuni iresponsabile și confuze; există opțiunile celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e nevoie să pun punctul pe i, recurg la cuvântul umanism (poate că ar trebui definit și conceptul acesta, dar în general există un anumit consens asupra lui). — Sunt însă și opțiuni „necumpătate”, aș zice, sau altele contrare noțiunii de umanism. — Există, firește, opțiuni iresponsabile și confuze; există opțiunile celor care nu știu ce vor, dar știu foarte bine ce nu vor (și uneori au dreptate); și exista și cele programatic potrivnice ideii de umanism; opțiunile delirului puterii. Mai există și tendința de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
necumpătate”, aș zice, sau altele contrare noțiunii de umanism. — Există, firește, opțiuni iresponsabile și confuze; există opțiunile celor care nu știu ce vor, dar știu foarte bine ce nu vor (și uneori au dreptate); și exista și cele programatic potrivnice ideii de umanism; opțiunile delirului puterii. Mai există și tendința de a discredita conștiința umană ca atare. Sunt scriitori și critici care o socotesc sordidă și vor s-o elimine din literatură, din filozofie, din artă. Treaba lor! Rezultatul e că nu ajung
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
prin fiecare gând al său lucrul acesta elementar că „metafizica” nu e, cum cred nerăbdătorii și ignoranții, ceva „de dincolo” de fizic, ci e înțelesul de după cunoașterea și deci neapărat perceperea, lumii fizice, chiar dacă speculează asupra „cauzelor prime”. CUPRINS I Umanism și literatură / 6 Ce e monumental? / 10 Surâsul rațiunii / 13 Eros și Polis / 16 „Trei chestiuni rezultă...” / 19 Despre un spirit citadin / 24 Molière sau comicul absolut / 27 Dostoievski și naturalismul / 31 Stilul lui Iorga / 34 Cazul Alecsandri / 37 Geniul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
un fel de epoché ce a transformat radical modelul italian în doar câțiva ani. Acest salt „calitativ” se referă așadar atât la fasciști, cât și la antifasciști: într-adevăr, este vorba despre trecerea unei culturi alcătuite din analfabetism (poporul) și umanism cârpit (păturile medii) de la o organizare culturală arhaică la una modernă a „culturii de masă”. Transformarea este covârșitoare: revin și afirm că e un fenomen antropologic. Și aceasta deoarece a schimbat în primul rând caracteristicile necesare Puterii. „Cultura de masă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lucru care face parte din psihologia italienilor dispuși să vadă miracole la tot pasul - lucru care însă nu mi se pare demn de tine. „Țărișoara” este mic-burgheză, fascistă, creștin-democrată; e provincială și stă la marginea istoriei; cultura sa este un umanism scolastic, formal și vulgar. Vrei ca eu să deplâng toate acestea? În ceea ce mă privește, această țărișoară a fost o țară a jandarmilor, care m-a arestat, m-a judecat, m-a persecutat, m-a linșat timp de aproape douăzeci
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
predice întâietatea acțiunii asupra gândirii (la rândul său improvizate pe un plan prin definiție subcultural, în care ideologiei marxiste îi sunt aplicate la nimereală nu exigențele sociologiei marxiste, ci ale sociologiei la modă, plus reziduurile și oribilele locuri comune ale umanismului defetist și ale catolicismului). Cu o insistență oarbă, ce îl gratifică pe el și îi șantajează pe ceilalți, intelectualul italian mediu nu scapă nici o ocazie de a se arunca cu noblețe în apărarea unei întregi serii de cauze de-acum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
valori și a acceptării sociale; Ar fi mai eficace cu un plus de: control asupra timpului șis a emoțiilor sale, obiectivitate; să-și țină mai mult promisiunile. Motivații: comprehensiune și sociabilitate; Scop: intimitate, reducerea tensiunilor; Îi judecă pe ceilalți pentru: umanismul lor; Îi influențează pe ceilalți prin: oferta de servicii, sfaturi; Valoarea pentru organizație: se poate conta pe el, sinceritate; Tendința de a abuza de: toleranță; Sub presiune, devine: moale, răzbunător, în retragere; Se teme de: conflicte, presiune prea mare; Ar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și inedite, traduceri în și din aceste limbi. Republicări sunt versurile din ciclul După melci de Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui J.-P. Sartre L’existentialisme est un umanisme, monoactul cu antract Artistul și moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu. Traducerile
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
Ion Barbu, cu ilustrații și portretul pictorului de G. Tomaziu, și o selecție de Aforisme de Lucian Blaga. Inedite par a fi eseul Existențialism - umanism, semnat de Virgil Ierunca și consacrat cărții lui J.-P. Sartre L’existentialisme est un umanisme, monoactul cu antract Artistul și moartea de Emil Ivănescu și eseul Dezumanizarea poeziei. Observații asupra meritelor și neajunsurilor poeziei contemporane de Petru Comarnescu. Traducerile din limba română sunt realizate în principal din poezie: două sonete de Eminescu (Afară-i toamnă
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
putea comunica între noi.” Aceasta pentru că termenii, semnele, conceptele, „numai în parte încărcate cu sensul experienței personale”, sunt „fructele culturii, rezumând o experiență seculară a omenirii” (Societate = Cultură). Cultura, ca măsură a nevoii de comunicare dintre oameni, sintetizează viziunea unui umanism de factură modernă, elastic și mobil, în concordanță cu imperativul interdisciplinarității, ce caracterizează abordarea intelectuală actuală, iar Grigore Moisil, care a făcut o cauză personală din aplicarea metodelor matematice în domeniul studiului omului și al societății este elogiat ca un
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
1975, 1-2, 1976, 1-2; N. A. Ursu, Dosoftei necunoscut, CRC, 1976, 6; Felix Karlinger, Der Gang Mariae zu den Qualen, Salzburg, 1976; N. A. Ursu, Alte traduceri necunoscute din tinerețea lui Dosoftei, LR, 1978, 5; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții la istoria umanismului românesc, Cluj-Napoca, 1979, 79-105; Felix Karlinger, Wundersame Geschichten von Engeln, Frankfurt, 1982, 28-40, 47-51, 75-78, 133-134; N. A. Ursu, O traducere necunoscută a lui Nicolae Milescu - „Mântuirea păcătoșilor”, CRC, 1986, 44; Felix Karlinger, Legendenforschung. Aufgaben und Ergebnisse, Darmstadt, 1986; Felix Karlinger
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]