770 matches
-
ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult din zona Lăpuș (bisericile din Ungureni(1782), Rogoz(1785) Clădirea bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica pământească. Activitățile cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea sa fiind destinată membrilor clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
comparativă într-o manieră accentuat moralizatoare a scenelor din Vechiul Testament (scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică și la bisericile din Ungureni și Rogoz, din zona Lăpuș. În partea inferioară a pereților naosului se află portrete de mucenici, reprezentând sfinți militari, pustnici, mărturisitori. Registrul inferior al peretelui de nord, cuprinde trei episoade din viața Sf. Dimitrie: Lupta lui Nestor cu Lie, Lie
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
vechi așezări din Plaiul Cloșani. Este atestat documentar printrun hrisov de danie al lui Mircea cel Bătrân către Mănăstirea Tismana. Satul Titerlești este consemnat într-un zapis din anul 1804 și într-o carte de hotărnicie din 1806. Este biserica ungurenilor, ctitorită pe vremea lui Cuza, prin contribuția familiilor de ungureni, venite din Ardeal, care se stabiliseră la Bratilovu și Titerlești. „Ei au pus de s-a zugrăvit pe peretele din fața bisericii un păstor care cu bâta mâna oile dinaintea lui
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
de danie al lui Mircea cel Bătrân către Mănăstirea Tismana. Satul Titerlești este consemnat într-un zapis din anul 1804 și într-o carte de hotărnicie din 1806. Este biserica ungurenilor, ctitorită pe vremea lui Cuza, prin contribuția familiilor de ungureni, venite din Ardeal, care se stabiliseră la Bratilovu și Titerlești. „Ei au pus de s-a zugrăvit pe peretele din fața bisericii un păstor care cu bâta mâna oile dinaintea lui. La acest tablou s-a pus inscripțiunea următoare: Această biserică
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Glodeanu-Siliștea", cu referire la numele satului de origine, "Siliștea Veche" și cu cele ale altor așezări înființate în același timp (Glodeanu Sărat și Glodeanu-Cârlig). În următorii ani, satul a crescut, aici stabilindu-se unii mocani transilvăneni, formând partea satului denumită "Ungureni". În trecut, a făcut parte din fostul județ Saac (Săcuieni).
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
între care amintim: Averăuți (Averești, com. Verești, jud. Suceava), Hreațca (sat dispărut, com. Bosanci, jud. Suceava), Podul de Piatră pe Șomuzul Mare (poate Mihăiești, com. Horodniceni, jud. Suceava), Greci de lângă târgul Siret (sat dispărut), Vereșcecani (Vercicani, com. Liteni, jud. Suceava), Ungureni (sat dispărut, lângă Vereșcecani), Poiana Vlădica (mai jos de Iași, loc în care Alexandru cel Bun împreună cu boierii săi și cu poporul l-au întâmpinat pe Sfântul Ioan cel Nou) etc. Mitropolia stăpânea prisăci, stupi, mori, heleștee, vii, boi, cai
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
reprezentat prin nisipuri și strate de cărbuni. Dacianul ocupă toată partea sudică, de la Dâmbovița la Topolog, a Subcarpaților Argeșului fiind cunoscut prin alternanța de marne, argile și nisipuri fosilifere cu puncte importante la Tigveni, Curtea-de-Argeș, Valea Faurului, Poienari, Jugur și Ungureni. Extremitatea sudică a acestei regiuni este ocupată de Romanian, când se termină sedimentarea din zona subcarpatică și lacul pliocen este umplut cu nisipuri gălbui, argile și marne în care se găsesc strate subțiri de lignit. Zona Romanianului (levantinului) este afectată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Nistorești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bâtcari, Brădetu, Făgetu, Nistorești (reședința), Podu Șchiopului, Românești, Ungureni, Valea Neagră și Vetrești-Herăstrău. Comuna se află în zona montană din extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Covasna, pe valea râului Năruja. Este deservită de șoseaua județeană DJ205M, care o leagă spre est de Năruja. Conform recensământului efectuat
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
ce trăiau în 253 de case. În comună funcționau cinci mori de apă, o pivă și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Herăstrău, formată din satele Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În această comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 19 elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă. Comuna Nistorești avea
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
în partea central-estică a județului Bacău, pe malul stângă al Siretului, în zona unde acesta primește apele afluentului Fulgeriș, imediat în aval de lacul de acumulare Răcăciuni. Este străbătută de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Găiceana, Huruiești, apoi mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din acest drum
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
și Cosmești (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Petrești se ramifică șoseaua județeană DJ252B, care duce spre nord-nord-est la Horgești, Gioseni, Tamași și Buhoci. Din DJ252B, la Pâncești se ramifică DJ252C, care duce spre sud-est la Corbasca, Ungureni și Huruiești. Din DJ252C, la Dieneț se ramifică șoseaua județeană DJ252E, care duce spre vest peste Siret la Răcăciuni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pâncești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
mici neînțelegeri cu bucovinenii. În 24 decembrie 1864 împăratul încredințează noua Mitropolie română independentă și-l numește pe Andrei Șaguna Mitropolit al Românilor din Transilvania și Ungaria. În 1865 Andrei Șaguna pleacă dinnou la Viena în fruntea unor deputați ardeleni, ungureni și bănățeni printre care se afla și Ioan Popazu. În 1863 Ioan Popazu este ridicat la gradul de protosingel în Biserica Schimbării la Față din Sibiu și apoi Arhimandrit la Biserica Sfânta Treime din Brașov. La 7 mai 1864 e
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
cred că nici nu există vreo mărturie în nicio arhivă. La începuturi, pe Valea Strâmbei, a fost o mână de băștinași care și-au ridicat bordeiele la marginea pădurii, pe malul Strâmbei. Lângă ei s-au adăugat câteva familii de ungureni, din Transilvania, veniți cu turmele la păscut pe aceste meleaguri. Amplasamentul inițial al comunei era pe Valea Strâmbei, cam la 6-7 km spre vest de actuala așezare. Denumirea satului de Râca, după filologul Gabriel țepelea, ar fi fost dat de
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Transilvania, veniți cu turmele la păscut pe aceste meleaguri. Amplasamentul inițial al comunei era pe Valea Strâmbei, cam la 6-7 km spre vest de actuala așezare. Denumirea satului de Râca, după filologul Gabriel țepelea, ar fi fost dat de ciobanii ungureni, stabiliți pe aceste meleaguri. Coborârea ungurenilor din Transilvania a avut mai multe cauze. Unii erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea robotei
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
pe aceste meleaguri. Amplasamentul inițial al comunei era pe Valea Strâmbei, cam la 6-7 km spre vest de actuala așezare. Denumirea satului de Râca, după filologul Gabriel țepelea, ar fi fost dat de ciobanii ungureni, stabiliți pe aceste meleaguri. Coborârea ungurenilor din Transilvania a avut mai multe cauze. Unii erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea robotei grofilor și de obligația de a
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
erau păstori și coborau cu mioarele în fiecare toamnă până la Dunăre, rămânând printre băștinași, alții- mai târziu- fugeau de serviciul militar austro-ungar sau de apăsarea robotei grofilor și de obligația de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sau de apăsarea robotei grofilor și de obligația de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de obligația de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de a-i trece pe români la religia catolică. Numărul ungurenilor din Muntenia este, la un moment dat, așa de mare încât, în anul 1813, Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Ion Vodă Caragea înființează un comisariat al ungurenilor care se numea <isprăvnicia dă ungureni>1 Ungurenii care coborau cu oile se mai numeau și poenari (cei din părțile Sibiului), bârsari sau mocani (cei din țara Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Bârsei). În anul 1418, coborârea ungurenilor este atestată și în documente. Mihai, fiul lui Mircea, consimte ca privilegiul acordat de tatăl său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe văile Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni și Căpățâneni-Ungureni; Cepari-Pământeni și Cepar-Ungureni; Oești-Pământeni și Oești-Ungureni
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
său ciobanilor din Cisnădie- acela de a paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe văile Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni și Căpățâneni-Ungureni; Cepari-Pământeni și Cepar-Ungureni; Oești-Pământeni și Oești-Ungureni; Berevoiești-Pământeni și Berevoești-Ungureni, etc. Urme ale ungurenilor se mai păstrează și în toponimice ca: Ungureni-Sat, (în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
paște oile în regiunile muntoase ale țării Românești- să fie prelungit 2. Ungurenii poenari s-au stabilit pe văile Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni și Căpățâneni-Ungureni; Cepari-Pământeni și Cepar-Ungureni; Oești-Pământeni și Oești-Ungureni; Berevoiești-Pământeni și Berevoești-Ungureni, etc. Urme ale ungurenilor se mai păstrează și în toponimice ca: Ungureni-Sat, (în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la Curtea-de-Argeș), Ungureanu-Valea Iașului, Ulița Ungurenilor, Râca. O
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Topologului, Argeșului, Vâlsanului, Teleormanului și mai la vale, pe Valea Strâmbei 3 După coborârea ungurenilor, toponimia locurilor se împarte în și <ungureni>: Albești-Pământeni și Albești-Ungureni; Căpățâneni-Pământeni și Căpățâneni-Ungureni; Cepari-Pământeni și Cepar-Ungureni; Oești-Pământeni și Oești-Ungureni; Berevoiești-Pământeni și Berevoești-Ungureni, etc. Urme ale ungurenilor se mai păstrează și în toponimice ca: Ungureni-Sat, (în comunele Băbeni, Titulești, Brăduț- la Curtea-de-Argeș), Ungureanu-Valea Iașului, Ulița Ungurenilor, Râca. O serie întreagă de nume de localități din Muntenia amintesc de numele localităților din Transilvania din care proveneau ungurenii, fiind
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]