1,703 matches
-
și vocea lui Box, răsare dintre ei ca o fiară, e iar În vrie. Stau cu Csabi undeva Într-o parte și Îmi dau seama că ungurul ăsta simpatic poate avea o căutătură destul de urîtă. Box ezită, știe că solidaritatea ungurească funcționează al dracului de bine (reflexul psihologic al minorității) și nu e indicat să afle cît de bine funcționează, veteranii Își protejează cu vigilență răcanii de aceeași etnie cu ei. Îi rămîn ochii pe noi și Îmi dau seama că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Măi! Îl auzim că strigă (și, deși vocea lui e pițigăiată și fără virtuți dramatice, e Îndîrjită și răzbate). Ai grijă ce faci la cutia! Viitoru’ lu’ copilu’ meu e la tine la cur, Încheie el cu un accent stricat, unguresc. Se pare că tot episodul a avut mai mulți spectatori decît am crezut noi. Nici nu știm cine rîde și de unde, pentru că se cutremură de rîs pavilioanele, plopii, văzduhul, În timp ce alaiul electoral Înhață urna, unii stînjeniți, alții rîzÎnd la rîndul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Înfipte În pământul odăii, salteaua bătrânească din lână și plapuma grea, icoana cu tot cu candelă, perdelele din ațică rămase de pe urma fugii defunctei mele soții de o noapte, lumânări, macate, ceasul deșteptător adus de tata ca pradă de război dintr-un oraș unguresc (mergea la secundă și se arăta pregătit să măsoare clipele eternității), soba de fină teracotă, zidită de cel mai priceput sobar din toată Câmpia Dunării și chiar mai departe (obiect cu valoare de unicat, căci a fost meșterit chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o samă de scriitori, iaste inimii durere. Biruit-au gândul să mă apuc de această trudă, să scoț lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și sâminție sîntu lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești, și românii din țările ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că tot un neam și o dată discălicați sînt (...)“. Totodată, el intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și să istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un război cu ea. Dar, față de primejdia ce ne amenință din partea puternicii Rusii avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale, deoarece primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești. România caută siguranță și ocrotire la Tripla Alianță“127. Era această declarație o dovadă a faptului că România înțelesese importanța unei apartenențe la o alianță politică puternică și că actul din 1883 nu mai era doar expresia simpatiei unor lideri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I, vol. 151, f. 99). 34 F.R.U.S., P.P.C., 1919, vol. VII, p. 803. românii erau acuzați de pasivitate. Era însă o acuzație inconsistentă. Pe de o parte, Conferința i-a atenționat pe români să nu se implice în afacerile interne ungurești, iar, pe de altă parte, i-a acuzat că nu au protejat guvernul Peidl de inamicii săi politici 35. Mai târziu, în aprilie 1921, după eșecul primei tentative de restaurație habsburgică de la Budapesta, Constantin Diamandy - Înaltul Comisar al guvernului român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dorit să forțeze mâna reprezentanților aliaților, care susțineau guvernul Friedrich, pentru a-l înlocui cu unul de stânga, de la care nădăjduia să obțină consimțământul relativ la unirea Transilvaniei cu România“73. În schimb, Erdelyi îl considera pe Diamandy ignorant în privința politicii ungurești; transilvăneanul era de părere că „Ungaria multă vreme încă va fi guvernată de grofi și că România, dacă voește să facă politică mare la Budapesta, cu aceștia trebuie să se înțeleagă“74. Oricum, Comnen a fost mai favorabil lui Diamandy
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
târziu, despre un asemenea proiect. Azi e prea devreme. Noi trebuie în primul rând să ne consolidăm poziția de stat național unitar. Să ne unificăm instituțiile, legile și, mai ales, sufletele, ce timp de secole au suferit influențe turcești, grecești, ungurești, nemțești, rusești... să ne formăm cadre administrative, militare, intelectuale... Apoi se va putea vorbi. Ideea în ea [sine] nu e rea, dar va trebui să mai curgă apă pe Dâmbovița până să poată fi realizată“82. Deși nu considera realizabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imediată, eroul simte nevoia să-și demonstreze sieși, printr-un resort compensatoriu, că raționamentul său este corect: inamicul folosește muniție expirată. Gestul săvârșit e numai în aparență ostentativ: "Un obuz nu explodează. Din fanfaronadă, le declar camarazilor sâcâiți că artileria ungurească e inofensivă și iau în brațe obuzul, ca să le arăt că are pulbere proastă. Toată lumea strigă speriată la mine... îl arunc jos, cum ai arunca, după ce ai privit-o, o sfeclă... și îngheț și azi de nebunia mea, căci aruncat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și-l amintește cu nostalgie e iarna. Notează într-un loc: „Duminică dimineața. Un frig de crapă pietrele. Câțiva trecători cu un aer perplex și care mă privesc Ă mă cred nebun, probabilă cum cânt cât mă ține gura cântece ungurești. Frigul îmi amintește de iernile din copilărie Ă mai puțin zăpada, cu care țara asta, vai, nu e blagoslovită! Ă mă umple de bucurie” (I, 155). Paradisul frigului îi rămâne fixat în memorie: „Nu aveam nici un chef de învățătură, voiam
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 194, 195, 211. L Laczko Aranka 1952 Pictor „Pentru mine este o bucurie foarte mare să pictez obiceiuri ungurești, sărbătorile petrecute la țară.” Născută la Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de conserve. Să se uite și să vadă ce bunătăți sunt înăuntru. Scaunul de pe conservă este curățat la iuțeală, iar doza deschisă cu pricepere. Și înăuntru este gulaș, și de cum s-a deschis conserva a și mirosit frumos. E gulaș unguresc, zice domnul preot, unul pipărat, și îi aruncă lui Mariedl o furculiță și o chiflă. GRETE: Da, și acum Lydi e poate și mai neputincioasă pentru că încă nu știe ce fericită o să fie în curind. Freddy o ciupește tot mai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
întristează foarte tare. Sufletul meu este frumusețea mea dar, din nefericire, sufletul ăsta e al naibii de băgat înăuntru. Sufletul clocește viața veșnică, dar corpul e cel pe care îl tot arătăm cât e viața de lungă. Și cu conserva de gulaș unguresc s-a și tăiat Mariedl. Și berea s-a terminat, băută până la ultima picătură și lui Mariedl îi e al naibii de rău. Gulașul unguresc și parfumul franțuzesc se suportă rău în trup. Și pe latrină tare mai ești singur când stai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e cel pe care îl tot arătăm cât e viața de lungă. Și cu conserva de gulaș unguresc s-a și tăiat Mariedl. Și berea s-a terminat, băută până la ultima picătură și lui Mariedl îi e al naibii de rău. Gulașul unguresc și parfumul franțuzesc se suportă rău în trup. Și pe latrină tare mai ești singur când stai singură și nici nu simți o mare nevoie. Dar atunci se screme Mariedl și dă drumul la un scaun din cele mai butucănoase
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și ușoare pe roțile ei silențioase cu cauciucuri. Cei doi valeți urcă în spatele nostru. Prințul ia hățurile pe care i le dă unul dintre ei. Mâna lui puternică, bine strânsă pe dârlogi, urnește rapid fermecătorul atelaj. Cei patru cai murgi ungurești, Junkerși frumoși, iuți ca vântul, înhămați potrivit gustului celui mai "simplu" cu putință, doar cu harnașamentul indispensabil care acoperă frumoasele lor siluete fremătătoare. Alergăm către Sans-Souci. Soarele ne inundă fețele din plin. Vântul abate borurile pălăriei mele de pai prea
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai ales în Cazul numeroșilor străini veniți din Imperiul Otoman, deja căsătoriți acolo și care devin bigami printr-o nouă căsătorie în țara Românească. Mitropolitul Antim Ivireanul surprinde acest fenomen în manualul său, avertizându-i pe preoți că mulți „din țara Ungurească, și din țara Turcească, și dintr-alte locuri depărtate“ vin și se însoară în Muntenia fie devenind bigami, fie încălcând poruncile Bisericii care interzic a patra căsătorie. Pretendenții trebuie să-și probeze statutul civil prin scrisori de la arhiereii locului sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la minele din zonă și la așezările din jurul lor și abia în secolul al XIX-lea la pîrîul vecin. Formele din documente sunt diverse (Obruth-, Obrug-, Obrud-, Abrug-, Abrudîn maghiară, tema fiind urmată de bánya, falva, formații obișnuite pentru toponimele ungurești, Abrud și Avrud - în romînă), ceea ce a determinat formularea mai multor soluții etimologice. Proveniența din numele maghiar al unei plante abruta, obruta nu a fost acceptată din cauză că apelativul respectiv este împrumutat tîrziu, pe cale cultă (din lat. abrotanum), chiar dacă într-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al acestui nume mai vechi (creat, poate, prin contaminare și etimologie populară, cum s-a întîmplat cu Dierna > Cerna), termenul Ardeal este de origine maghiară (analog încercării „eșuate“ cu Havasalfőld pentru Muntenia) și, așa cum a conchis Nicolae Drăganu, „deși element unguresc, acesta vorbește pentru vechimea romînilor în țara al cărei nume este“. Nașterea și evoluția toponimului Ardeal nu poate fi cunoscută în profunzime prin simpla deducție lingvistică a formanților actuali și a limbii cărora le aparțin aceștia, ci e nevoie de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit (*bhreg, *bher nu a întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În sîrbă e Berzava și în germană Bersova. Alții cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romîni. De la aceștia l-au luat maghiarii sub forma Bihor (la fel cum sl. bivol a fost adaptat ca bival). Așadar, numele Bihor este urmarea unei „ștafete“ istorico-lingvistice romîno slavo-maghiară, continuată din nou de romîni, care au luat și forma ungurească Bihar (dovadă formele paralele menționate), de la care au format derivatul Biharia. Alte ipoteze sunt mai puțin plauzibile. Dintre acestea: sl. vihri, „furtună“, care ar fi evoluat la rom. vifor, magh. vihar (comparabil cu toponimele rom. Viforlat, Voforoasa); srb. Bihor < vihor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fel cum Crăciun este legat de sărbătoarea nașterii lui Isus, Pascu de sărbătoarea Paștelui, Florea de Florii etc.) Forma tranzitorie între băteza și Botez, Bătez prezintă labializarea lui ă în vecinătatea labialei b, iar -i a fost dobîndit în varianta ungurească (vezi cățel - Kacil, Kocil), pe care romînii au reprimit-o sub forma Botiz, Botiza. Forma a din Botiza este o adaptare romînească a compusului maghiar Batizháza > *Botizaza > Botiza. Numele de persoane cu rezonanță creștină explicită etimologic sunt foarte răspîndite la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de mai sus. Printre cele deosebite, consemnăm Clusewar, Cluswar, Clusuar, Clusenburg, Closvar, Clusiensis (din care transpare Clus), Culusiensis (din care se deduce Kulus, atestat de fapt). Romînește a fost numit mereu Cluj (< Cluș). Slovacii îl numesc, după romîni, Klușov (varianta ungurească Klusó, Klyussó). Deși radicalele din aceste forme par diferite, ele pot fi derivate în ultimă instanță din aceeași bază, magh. Kolos (adaptare fonetică a numelui unui martir Claudius) sau hipocoristicul slav Klós (de la Mikloș). Traducerea Claudiopolis are în vedere numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în documente, într-adevăr, cu formele Hoinden, Hwinden. Propunerea unora privind derivarea magh. Hunyad cu sufixul toponimic slav -in (> Huiedin) este superfluă și ar însemna acceptarea unei formații hibride maghiaro-slave. Ialomița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Jiu Este numele unui rîu cu lungimea de 339 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și, cu formă articulată, Jiul, al unui sat din județul Dolj. De la hidronim, prin polarizare, au fost formate numele: Jiul de Est sau Jiul Unguresc și Jiul de Vest sau Jiul Romînesc (afluenți de stînga, respectiv de dreapta, ai Jiului); Jiețul, rîu afluent de stînga al Dunării, numit și Jiul Vechi; pîrîu (afluent de stînga al Jiului; sat din județul Hunedoara); Defileul Jiului (defileu din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
săs. nîss = nass, „umed“). Apropierea fonetică de Aiud și Șamșud au sugerat o structură comună, cel puțin la final, dar d din Aiud aparține chiar temei din care se trage (Aegidius > Egyed > Aiud), iar Șamșud are la bază un antroponim unguresc prescurtat hipocoristic din Samson + sufixul toponimic ad. Forma săsească Nassendraf a mai sugerat o bază, tot puțin verosimilă, sl. nosŭ, „nas“ + sufixul săsesc de genitiv -en + sufixul toponimic maghiar -d + săs. darf („sat“), acceptabilă dacă ar exista un munte abrupt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]