3,218 matches
-
prin care se stabilește acordarea dreptului de preempțiune în cazul vânzării unui teren proprietate privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere titularilor licențelor/permiselor de exploatare ale acestor terenuri, a fost încălcat principiul bicameralismului, al unicității de reglementare și al legalității, legea fiind totodată adoptată în mod greșit ca lege ordinară, și nu organică. ... 53. Cu privire la principiul bicameralismului, Curtea reiterează că acesta se întemeiază pe dispozițiile art. 61 alin. (2) și ale art. 75
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
în sensul că fiecare for legislativ ar fi obligat să adopte forme identice ale propunerii legislative supuse procedurii parlamentare de adoptare și că ar fi împiedicat să opereze orice modificare față de forma adoptată de prima Cameră, ci reprezintă expresia unicității autorității sale de reglementare, a loialității și a colaborării constituționale, astfel că fiecare Cameră parlamentară dispune, fiecare separat, dar și într-o modalitate interdependentă, de libertatea și autonomia proprie de reglementare. ... 54. Limitele principiului bicameralismului au fost stabilite pe calea
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
se introduc trei noi litere, lit. d)-f), cu următorul cuprins: d) proiectele de importanță deosebită - proiecte cu un caracter reprezentativ la nivelul cultului; ... e) obiectivele reprezentative ale cultelor - sunt stabilite de către fiecare cult și au un caracter de unicitate la nivelul cultului atât prin tipul obiectivului, cât și prin scopul acestuia; ... f) unitatea centrală de cult - parte componentă a cultului, cu rol de conducere și coordonare, care este organizată și funcționează în baza prevederilor statutare sau a codurilor canonice
HOTĂRÂRE nr. 894 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286369]
-
acestui fenomen ar putea contribui la înțelegerea încălcărilor și pericolelor la adresa democrației din societatea de astăzi; dezvoltarea și consolidarea capacității de recunoaștere și demontării discursurilor radicale, instigatoare la ură, antisemite și xenofobe; documentarea laborioasă în susținerea și prezentarea informațiilor, unicitatea și autenticitatea surselor; implicarea profesorilor în predarea temelor. Cantitativi Numărul de activități organizate -întâlniri, dezbateri, simpozioane, mese rotunde, expoziții etc.- și numărul de participanți la acestea; numărul de vizite și de acțiuni cu caracter comemorativ și numărul de participanți la
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
controlului de constituționalitate efectuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 415/2010, au fost înlăturate prin adoptarea Legii nr. 176/2010. ... 4. Cele două legi, nr. 115/1996 și nr. 176/2010, coexistă încălcând sub acest aspect normele de tehnică legislativă referitoare la obligația de unicitate a reglementării în aceeași materie. ... 5. "Averea nejustificată" atrage trei consecințe juridice diferite: 1) confiscarea contravalorii "bunurilor nejustificate", dispusă de o instanță imparțială și independentă; 2) aplicarea unor sancțiuni disciplinare de către organele și autoritățile competente în acest sens care
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
să parcurgem procedura prealabilă și să evităm posibile discuții având în vedere că la acest moment nu există o practică unitară referitoare la acest aspect. Prin nota adoptată în cuprinsul ordinelor comune și prin Ordinul nr. 239/2019 se încalcă principiul unicității reglementării, conducând la un paralelism normativ (art. 14 și 16 din Legea nr. 24/2000). Legiuitorul primar reglementează la art. 60 pct. 5 litera e) că mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut la lit. b) va fi stabilit prin
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Ordinul comun al ministerelor nr. 1.942/979/819/2020 și Ordinul comun al ministerelor nr. 2.814/1.536/1.806/2020, ultimul abrogându-l pe cel cu nr. 1.942/979/819/2020. Pe lângă încălcarea normelor de competență pentru adoptarea unor, reclamanta apreciază că existența celor două reglementări paralele încalcă principiul unicității reglementării în materie prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000 și pe cel al evitării paralelismelor instituit prin art. 16 din același act normativ, motiv pentru care sunt nelegale. Acest paralelism normativ generează un climat de incertitudine juridică generală
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
mult, ordinele ministeriale aveau ca unic domeniu al reglementării adoptarea declarației ce trebuie depusă de către contribuabil. Prin urmare, atât art. 6 din anexa la Ordinul nr. 239/2019, cât și nota din cuprinsul ordinelor comune sunt dispoziții nelegale, încalcă principiul unicității reglementării și pe cel al evitării paralelismelor, iar prin revocarea sa poate fi îndreptată această nelegalitate. În continuare, reclamanta a formulat critici de nelegalitate privind Ordinul nr. 239/2019. Astfel, în existența reglementării/nulitatea reglementării, Ordinul nr. 239/2019 este un act normativ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
aplicare a dispozițiilor legale privind acordarea facilităților fiscale prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și corelarea acestora cu celelalte acte normative care vin să le clarifice. Cu privire la încălcarea principiului unicității reglementării care a condus la un paralelism normativ, prin preluarea în ordinul comun a detaliilor privind mecanismul cifrei de afaceri reglementat prin Ordinul C.N.S.P. nr. 239/2019, precum și condițiile de aplicare a facilităților fiscale acordate potrivit art. 60 pct. 5
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Un act normativ poate cuprinde reglementări și din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act“. În contextul arătat, se poate constata că, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (2), principiul unicității reglementării nu a fost încălcat, întrucât simpla trimitere la art. 6 al Ordinului C.N.S.P. nr. 239/2019 nu este suficientă pentru ceea ce reprezintă obiectivul ordinului comun. De altfel, această preluare, care este departe de a reprezenta un paralelism legislativ, nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
din HOTĂRÂREA nr. 535 din 4 iunie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 527 din 5 iunie 2025 ) (14) Operatorii de transport au obligația de a actualiza sistemul electronic propriu de emitere a titlurilor de călătorie care să respecte principiul unicității traseului feroviar, pornind de la imposibilitatea deplasării simultane a unui student pe două sau mai multe rute feroviare diferite. (15) În cazul achiziționării mai multor titluri de călătorie cu reducere/gratuite pentru călătoria cu același tren sau pentru relații de călătorie
NORME METODOLOGICE din 8 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274342]
-
din Constituție. ... 16. Cu privire la motivul de neconstituționalitate privind caracterul eterogen al legii criticate, se arată că actul normativ adoptat îndeplinește criteriile privind calitatea legii, componentă a principiului legalității, fiind respectate dispozițiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 referitoare la „unicitatea reglementării în materie“. Actul normativ atacat cuprinde reglementări din materii conexe, fără de care scopul legiuitorului nu ar fi putut fi atins. Aceste modificări și completări în legislația conexă vin în sprijinul aplicabilității legii, excluzând posibilitatea existenței unui dubiu de
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
cale și un numitor comun care constă în aplicabilitatea unitară a legii în ceea ce privește cumulul pensiei cu veniturile obținute pentru persoanele asigurate social în categorii diferite din sistemul unitar de pensii publice. În consecință, Parlamentul a respectat principiul unicității obiectului de reglementare, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 24/2000, principiu imperativ prin prisma art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. ... 17. Referitor la motivul de neconstituționalitate privind încălcarea principiului securității juridice, al clarității și previzibilității reglementării și al
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
muncii. A reitera în actul normativ criticat toate aceste măsuri detaliate în legi speciale ar duce la încălcarea atât a principiului general al dreptului conform căruia „nimeni nu poate invoca necunoașterea legii“, cât și a dispozițiilor Legii nr. 24/2000 privind unicitatea reglementării în materie și evitarea paralelismelor. Într-adevăr, rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă, ce trebuie respectate de legiuitorul român la elaborarea oricărui act normativ. Se arată că, în speța dedusă judecății, norma de identificare este clară
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
nu sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), respectiv ale art. 134 alin. (4) din Constituție în inițierea proiectului de lege suspus controlului de constituționalitate în cauza pendinte. ... 23. Cu referire la critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului unicității reglementării și, implicit, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva principiului legalității, coroborat cu art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, se arată că, întrucât intervențiile asupra actelor normative modificate prin legea în discuție sunt indispensabile realizării scopului
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
întrucât intervențiile asupra actelor normative modificate prin legea în discuție sunt indispensabile realizării scopului actului normativ, în sensul reglementării de o manieră unitară a drepturilor diferitelor categorii de persoane privind cumulul pensiei cu salariul, soluțiile propuse sunt conforme cu principiul unicității reglementării. Prin urmare, critica de neconstituționalitate formulată în acest sens este neîntemeiată. ... 24. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 53 din Constituție, se arată că aceasta este neîntemeiată, citându
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
nesolicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii în cazul legii criticate prin care au fost abrogate implicit prevederile din Legea nr. 303/2022 privind dreptul magistraților de a cumula venitul din pensia de serviciu cu venituri din alte activități; ... c) nerespectarea principiului unicității reglementării și implicit încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, coroborat cu art. 147 alin. (4) referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. În privința primei critici de neconstituționalitate extrinsecă
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului. Cu privire la criticile privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 134 alin. (4) din Constituție din perspectiva nesolicitării avizului Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea principiului unicității reglementării și implicit încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, considerăm că instanța de control constituțional ar fi trebuit să analizeze și să se pronunțe inclusiv cu privire la temeinicia acestor critici de neconstituționalitate și să le respingă raportat la
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
Constituție din perspectiva nerespectării rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii prin omisiunea de a supune avizării sale legea criticată este neîntemeiată pentru motivele arătate mai sus și ar fi trebuit respinsă de Curtea Constituțională. Cu privire la nerespectarea principiului unicității reglementării și implicit la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, coroborat cu art. 147 alin. (4) referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, considerăm că sunt incidente considerentele
DECIZIA nr. 521 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276418]
-
privire la principiul bicameralismului, în jurisprudența sa, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ referitoare la acesta și la modul în care este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
unor disfuncționalități la nivelul sistemului central S.I.I.E.A.S.C. sau al unor întreruperi temporare ale liniilor de comunicații ori alte cazuri similare. (2) Aplicația offline este un instrument informatic alternativ, cu soluții avansate de securitate, care dispune de mecanisme de validare a unicității informațiilor, astfel încât să se asigure integritatea informațiilor și validarea procesului de sincronizare a datelor în S.I.I.E.A.S.C. Articolul 20 S.I.I.E.A.S.C. asigură, prin proceduri informatice, următoarele funcționalități: a) atribuirea automată a numărului și datei înregistrării actelor de stare civilă, a seriei
NORME METODOLOGICE din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280598]
-
ipoteză, deși a intervenit o lege mai severă cu privire la fapta săvârșită înaintea modificării, legea veche va ultraactiva, iar faptei noi i se va aplica legea nouă, mai severă, în considerarea principiului activității legii penale, iar aceasta în pofida unicității obiectului celor două acțiuni. ... 58. Prin inserarea sintagmei „dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă“ de la finalul art. 16 alin. (1) al Legii nr. 194/2011, norma a căpătat un caracter de subsidiaritate față de faptele incriminate prin art.
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
de furt și furt calificat, prevăzute de art. 228 și 229 din Codul penal). Omogenitatea juridică, trăsătură a infracțiunii continuate, presupune ca fiecare act de executare să corespundă aceleiași infracțiuni, iar nu să fie incriminat de aceeași normă legală. ... 104. Unicitatea infracțiunilor care cunosc, pe lângă varianta de bază, și forme agravate a fost consacrată, de altfel, în mod constant în jurisprudența instanței supreme, începând cu Decizia de îndrumare nr. 10/1963 a fostului Tribunal Suprem (prin care s-a statuat asupra
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
infracțiunilor care cunosc, pe lângă varianta de bază, și forme agravate a fost consacrată, de altfel, în mod constant în jurisprudența instanței supreme, începând cu Decizia de îndrumare nr. 10/1963 a fostului Tribunal Suprem (prin care s-a statuat asupra unicității infracțiunilor pentru care legea penală prevede anumite trăsături agravate) și terminând, mutatis mutandis, cu Decizia nr. 3 din 28 februarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
sunt diferite față de cele reglementate prin normele de drept comun, reprezentate de Codul de procedură civilă, considerând că prin dispozițiile criticate se instituie o discriminare între cetățeni din perspectiva accesului liber la justiție, a utilizării căilor de atac, a unicității, imparțialității și egalității în aceeași măsură a justiției pentru toți cetățenii. ... 14. Față de această împrejurare, în ceea ce privește căile de atac diferite prevăzute de cele două acte normative - Legea nr. 85/2014 și Codul de procedură civilă -, Curtea învederează
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]