1,105 matches
-
unei colege de-a Iolandei! [...] Comunică-i domnului Liviu R. că, din păcate, anul acesta nu prea s-au făcut ciuperci. Aș fi vrut să-i aduc. Nici alune nu s-au făcut deloc, ca niciodată! O să-i aduc, însă, untură de dihor (sau ce-a zis el!); am vorbit cu un vînător și mi-a zis că-mi dă! Asigură-l pe Luca (Pițu n. red.) cel Drag că ale sale dumisale cărți sînt în totală ordine și că i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Nu am chef. Am 8 (!) examene în acest an (la Facultatea de Filologie Iași n. red.). Necomestibile majoritatea. Nu mă mai alarmez cu chestii din astea! Spune-i domnului Liviu (Constantin-Liviu Rusu n. red.) că, în sfîrșit, i-am procurat untură de bursuc! I-o aduc atunci cînd vin! Adrian (Alui Gheorghe n. red.) mi-a spus (știe el!) că o să am poeme în Convorbiri 2. N-am văzut încă, nu-s abonat! Altfel, mama se simte destul de rău, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
amintesc la întoarcere și să le putem recupera. Am plătit un cal bun pentru tracțiune, vacile le am legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rețete, ce-au mai pregătit, împărtășindu-și din experiența proprie. Vecina noastră Verona ne-a ajutat să facem singuri și o mare cantitate de săpun de rufe (atunci nu se găseau la noi detergenți). Cum aveam multă grăsime (slănină și untură veche) de la porcul de anul trecut, am încercat s-o folosim. M-a trimis la prăvălie să cumpăr 2 kg sodă caustică și apă de colonie (de levănțică). Între timp mama și Oltea au pregătit un căzănel, pe care l-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o jucărie, o morișcă care poartă doi omușori, când adie vântul. Din lenea aceasta absurdă, dintr-o dată intră în războiu, ca și cum ar fi căzut într-o vâltoare. Ion Ionescu jurnal de agricultură, 1857*. Spre a scoate râncezeala din unt și untură se pune la un litru de unt sau untură 23-30 picături de colorură de calciu în apă și se bate și se amestecă bine, lăsându-se un ceas. Apoi se scoate untul și se spală. Mastic pentru lipit porțelanurile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adie vântul. Din lenea aceasta absurdă, dintr-o dată intră în războiu, ca și cum ar fi căzut într-o vâltoare. Ion Ionescu jurnal de agricultură, 1857*. Spre a scoate râncezeala din unt și untură se pune la un litru de unt sau untură 23-30 picături de colorură de calciu în apă și se bate și se amestecă bine, lăsându-se un ceas. Apoi se scoate untul și se spală. Mastic pentru lipit porțelanurile și faianțele. Brânză de vacă în var stâns: amesteci până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu glasuri joase și normale pe lac și s-aude cine știe unde. Farmecul Sub o piatră mare-nvoaltă, Șade-un bou negru, urnit, Din bărbie dând, Din limbi scăpărând. Măi Cernate, blestemate! Blestema-te-ar Dumnezeu, Să-ți curgă veninul tău Ca untura slinului. Trei nuiele de alun împleticite, Gura șarpelui împietrită. Herendeu! Berendeu! Grozăvior, stai pe loc! (de trei ori! Pentru șerpii mari se zice de șase sau chiar de nouă ori.) Desfarmecul Șarpe, să fii viteaz, vitejiu, Să umbli precum ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă, care înotau în tigae în multă untura și înghițeam cât puteam eu și ei se băteau de eșia fum. Și eu am nimerit-o bine în acea zi. Într-o vară tata descarcă niște fân. Și pe mine m-a pus să păzesc boii, pe coasta din fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și categoric: „Și ce doreai să facă? Intraserăți în țara lor fără declarație de război? De s-ar întâmpla așa ceva la noi, nu numai bărbații s ar apăra cum ar putea, dar noi, femeile, am arunca pe ferestre apă fiartă, untură fierbinte, pietre, am otrăvi fântânile și puțurile. Domnule ministru, femeile dvs. n-ar face tot astfel?“ Se uita la mine speriat și de vorbele mele, și de flăcările ce-mi ieșeau din ochi, și nu răspunse nimic. [Îi întorsei spatele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o dispuie în favoarea noastră, prevenind-o totdeodată de pornirea bagajului neautorizat de germani, într-o căruță a Eforiei, de la Spitalul Pantelimon. Trimiteam de contrabandă câteva vase de me naj, obiecte de toaletă (tub de spălat, ibrice, găleți), precum și petrol, proviziuni, untură, săpun etc. D-na Grueff cu fetele veneau des să ne vadă; ne aduceau toate știrile bune ce prindeau, având doi ofițeri austrieci în cartier. Trimiteau zilnic lapte de la moșia lor pentru copilașii Mariuței; au fost bune românce, precum și fiul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spus că în Moldova fuseseră mult mai bine tratați, și ca hrană, și pentru a călători de la Huși la Focșani, decât cum îi trataseră germanii când au intrat pe mâna lor; că în Moldova viața era scumpă: găina 10 lei, untura 14 lei/kg, zahărul 20 lei, dar pentru internați [se dau] 1,80 de la guvern. Atențiune delicată, de care noi aici nu beneficiam ca internați. La Ploiești fuseseră foarte rău tratați. Cu inconștiență, ne mărturisea că Dinu, pe care îl
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
maiorul Prajma, șeful aprovizio nării, ami cul tatălui său, principele Hangiarli, locuia la dânsa. Lucrul i se pă rea natural și voia, în prietenia ei, să ne vină în ajutor: ne-a pro pus de mai multe ori carne, pește, untură, dar am refuzat, primind numai zilnic puțin lapte pentru mama. Venea să ne vadă, [era bucu roasă și voioasă. Îmi aduc aminte că într-o zi, vorbind de o în tâm plare comică, râse cu hohot. De la plecarea alor noștri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de intervenții operatorii. Întreaga sa activitate a continuat la Iași, centru medical în care chirurgia devenise de multe decenii o școală de notorietate. Îl vom găsi alături de o pleiadă de medici de mare prestigiu (prof. M. Diaconescu, Maria Stăniceanu, Anatol Untură și mulți alții din generațiile '45-'50). Va atrage multe elemente valoroase din alte promoții. Va construi în timp un centru de învățământ chirurgical de prestigiu care trăiește și în prezent sub coordonarea distinsului profesor Cristian Dragomir, a profesorilor Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ce bine îmi făceau apa caldă, săpunul și mâinile mamei spălându-mi trupul pe care se vedeau vânătăile lăsate de bastonul cauciucat al milițianului. M-a ridicat ușor din apă așezându-mă pe pat, m-a primenit și cu puțină untură mi-a masat cu atenție glezna răsucită. Apoi, mama i-a luat la rând și pe ceilalți frați, îngrijindu-se de fiecare în parte. Eram acasă lângă mama noastră și frații mei. Lipsea doar tata. Dar ne rugam lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a întins-o. Hai cu mine, Titi. Da, mama. Am traversat holul și am intrat în camera cu valențe multiple. Eu țineam lumânarea. Nu știam ce intenționează mama să facă. S-a apropiat de borcanul care fusese cândva plin cu untură, dar care acum era gol, conținând ici-colo vagi urme din alimentul care se terminase, fiind pitite doar jos, în spațiul greu de scotocit format din peretele vertical și baza recipientului. Ținea borcanul cu mâna stângă în timp ce cu dreapta urmărea linia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
borcanul cu mâna stângă în timp ce cu dreapta urmărea linia cercului de la baza borcanului, încercând să strângă măcar o lingură din prețiosul aliment. Mă uitam la mama cu câtă atenție și migală, cu câtă îndârjire și tenacitate urmărea fiecare gram de untură rămas în borcanul golit. Mergea cu lingura de lemn într-un circuit complicat, greu de urmărit: de sus în jos, de jos în sus, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga... Acum terminase. Borcanul era gol, curat, lustruit. Părea spălat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
după care, luând cu furculița rând pe rând numărul redus de feliuțe costelive, le-a așezat în tigaie, întorcându-le când pe o parte când pe alta, pentru a se pătrunde cât mai mult de efectul binefăcător și energizant al unturii hrănitoare. Acum stăteam toți șapte mama și cei șase copii pe marginea patului și pe cele patru taburete în așteptarea începerii "festinului". În conformitate cu ritualul încetățenit de multă vreme, s-a dat semnalul: Copii, rugăciunea! Da, mama. "Mânca-vor săracii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-a terminat; de asemenea fasolea, uleiul și untura. Tot. Într-un săculeț rătăcit am mai găsit vreo două căldări de boabe din care ne ținem amărâtele de zile. S-au obișnuit copiii mei cu boabele?? Ce păcat vă faceți, doamnă! Mare păcat! Credeți că ei n-ar mânca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a reușit mama să ne mențină în viață? Cu ce preț? Numai ea știe, săraca! Da. Am avut o rezervă de porumb pe care l-am transformat în făină. De asemenea, am avut pentru iarnă o rezervă de cartofi, fasole, untură, ulei, care s-a consumat. Desigur, ne făcuserăm și noi provizii de combustibil solid: tizic, tulpini de bumbac, de floarea-soarelui, de coceni; am ars aproape tot. Dar nu tot așa stăteau lucrurile cu familiile în care forța de lucru era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cel mai indicat: lapte. Miți... Seara, la vremea mulsului s-a deplasat la una dintre vecinele noastre care desfăcea curent la domiciliu produse lactate și a cumpărat un litru de lapte. L-a încălzit bine-bine, adăugându-i o lingură de untură care s-a topit și s-a omogenizat cu lichidul vindecător, dându-ne fiecăruia dintre noi o cană din produsul miraculos. Lucrurile nu s-au oprit aici. Perseverentă și hotărâtă să îndepărteze chiar și cele mai mici sechele de pe urma celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
foc. Știu însă că niciodată în viață nu am mai simțit un asemenea miros anti-gastronomic (dacă fac excepție de la mega-supa din cozi de vaci pe care o pregăteau tot africanii, dar la Geneva). O duhoare de ciorap mucegăit prăjit în untură cu arome de curry. Omul nostru a abandonat toate resturile vegetale și animale rămase de pe urma activității sale chiar acolo unde a gătit, un munte mic în mijlocul căruia strălucea ochiul incandescent al plitei pline de grăsime. 10 ianuarie 2005 În timp ce afară
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
într-un singur cuvânt, pot să spun doar că mi se părea de-a dreptul o halterofilă. Deși n-avea mai mult de 60 de kilograme, am văzut-o ducând în brațe saci de mălai, lăzi cu marmeladă, bidoane cu untură, butoaie cu țuică, un porc grăsuț, ba chiar proptind cu spatele șareta rămasă fără o roată. M-am întrebat mai târziu unde erau bărbații în lumea aia de furnicuțe împovărate. Cei mai mulți lucrau undeva de dimineața până spre seară, unii nu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea un măr nu mi-aș fi rupt mâna. Dar, ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din curte și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei de porc. Materia primă pentru procesul de producție al uleiului vegetal era după cum am zis sămânța (sâmburii) de dovleac care se zdrobea în cele patru orificii ale pisălugului. După ce sâmburii erau zdrobiți ca făina, erau prăjiți pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Brăila și mi s’a făcut de către d na Lemonide și Menaru bulionul; am fost în vizite la localnici. Chestiunea aprovizionării pentru iarnă obsedează pe toți. Și astăzi am alergat prin oraș după pește, ulei de floarea soarelui și untură. N’am găsit încă nimic. Am scris prin Lisette, acasă. Miercuri seara voi fi acasă. Plec de aici la 9 și ajung la 11½ la Constanța, unde voi dejuna, și la 1 continui drumul spre București, unde voi ajunge la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]