1,147 matches
-
temporară deoarece evoluția politică generală (lărgirea corpului electoral, progresul parlamentarismului...) a condus la cre(terea interesului pentru chestiunile politice în pături sociale din ce în ce mai largi. Învățămîntul, a cărui generalizare a fost rapidă, a lărgit (n mod constant audiența potențială a presei. Urbanizarea a constituit, de asemeni, un factor important al dezvoltării sale. De o manieră generală, creșterea nivelului cultural al claselor avute, ca și al maselor populare, a crescut curiozitatea și a diversificat gusturile publicului: presa a fost, deci, singurul instrument capabil
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
avea, din aceast( perspectiv(, nici un motiv de (ngrijorare, aceasta fiind singurul mijloc de informare (n mas(. I. Factorii și caracteristicile progresului presei 1. Cauzele fundamentale. Ele rămîn aceleași ca și cele din perioada precedentă: generalizarea învățămîntului, democratizarea vieții politice, creșterea urbanizării, dezvoltarea transporturilor și a mijloacelor de transmisie și, în consecință directă, lărgirea ariei de informare a ziarelor și curiozitatea cititorilor, dar (i scăderea prețului de vînzare, atît direct prin alinierea la cel al ziarelor populare, cît și indirect, prin lenta
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Deschideri democratice, dar fără economie de piață funcționaltc "3. Deschideri democratice, dar f\r\ economie de piaț\ funcțional\" 1990 și 1991 - încremenire în proiecttc "1990 [i 1991 - încremenire în proiect" Guvernul FSN a debutat cu eliminarea exceselor ceaușiste (renunțarea la urbanizarea satelor, înlocuirea politicii de sugrumare a micii producții țărănești prin lărgirea loturilor individuale) și cu o serie de măsuri populiste (introducerea săptămânii de 5 zile lucrătoare, recepționată ca o invitație: nu vă omorâți cu munca, retrocedarea părților sociale, cheltuirea rezervei
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
vânzare. Are efecte și în producție, dar se manifestă în special în distribuție. Apariția marketingului s-a datorat unor numeroși factori printre care se regăsesc: * declanșarea stării de belșug; * apariția producției de masă; * dezvoltarea anumitor procese sociale cum ar fi urbanizarea, creșterea gradului de risc; * forța de acțiune a dezvoltării economice și sociale postmoderne. Marketingul a apărut mai întâi ca practică și apoi s-a dezvoltat ca știință, luând proporții abia în secolul XX în Statele Unite ale Americii. 1.1 Conceptul
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
a constituit baza cercetărilor asupra relațiilor dintre instituțiile și organele de comunicare, dezvoltarea rețelelor și rolul mijloacelor media ca agent al schimbării sociale. Comunicarea este prezentată ca o variabilă explicativă a nivelului de participare politică, la fel de importantă ca educația sau urbanizarea. Pentru Pye, între altele, comunicarea este un factor de dezvoltare politică. Aceeași concluzie rezultă și din analiza lui Galnoor 18, care, aderînd la ideile lui Deutsch, definește dezvoltarea politică drept "construirea infrastructurii de comunicare, permițînd atingerea fiecărui membru al societății
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Acum însă este vorba despre avântul după afirmare, cățărare pe treaptele societății, cât mai sus, de dorința de îmbogățire și de alte dorințe și pofte care nu existau în perioada comunismului, astăzi aducătoare de bine pentru unii. Toate proiectele de urbanizare și construcțiile mărețe realizate pe timpul lui Ceaușescu, nu sunt meritele lui, nici ale celor care au proiectat și au construit, ci sunt rezultatul unei schițe aprobate de Parlamentul României Mari din 1935. Aceste afirmații(informații) sunt făcute de un oarecare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
urmărește "tendința istorică" de slăbire a autonomiei politice a orașelor, în prima parte a cărții, autorul analizează cum s-a creat orașul modern francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor". În a doua parte a cărții se ocupă de etapa planificării urbane, când predominantă devine "viziunea funcționalistă a democrației", marile speranțe fiind acelea de a "moderniza societatea prin urbanizare", de a (re)descoperi "rolul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea guvernării orașelor". În a doua parte a cărții se ocupă de etapa planificării urbane, când predominantă devine "viziunea funcționalistă a democrației", marile speranțe fiind acelea de a "moderniza societatea prin urbanizare", de a (re)descoperi "rolul orașului în creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tensiunilor dintre "clasele sociale". Pe acest fond s-a făcut "igienizarea" orașelor, au fost luate măsurile de dezvoltare a căilor de circulație urbană, pentru ca orașul să devină "motor economic", dar și cu intenția de a elimina riscul epidemiilor și revoltelor. Urbanizarea a devenit treptat practică profesională și a cerut acțiune colectivă (Oblet arată cum construcția metroului parizian a produs mutații importante pe toate planurile, dispozitivele și echipamentele construite și implementate fiind rezultatul "reflecțiilor" responsabililor municipali și ale unei elite reformatoare favorabile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
riscurile sanitare, dezmățul social și politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul secolului al XIX-lea până la al Doilea Război Mondial, a fost dominată, în principal, de considerații igieniste. Acestea erau asociate ideii că urbanizarea era o amenințare, conținea dezordine potențială. Abia după al Doilea Război Mondial, în paralel cu conversia țării la deliciile producției și consumului de masă, statul a considerat posibil să orienteze pozitiv creșterea orașelor. Planificarea urbană devenea mijlocul principal de modernizare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Raportul comisiei speciale metropolitane inaugura, în 1883, primul demers "prospectiv". Acesta proiecta marile artere de circulație prevăzute pentru oraș. Din 1883 până la punerea în act a proiectului, în 1898, aleșii municipali parizieni și-au afirmat progresiv voința de a controla urbanizarea spontană. Extensia urbană nu mai era considerată drept un rău iremediabil, ci o posibilă binefacere pentru toată lumea. Era vorba să se acționeze asupra mișcărilor populației mai degrabă decât să se vegheze asupra costurilor mici, fără preocuparea de a aduce bunăstarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a arăta că știe să mobilizeze expertiza tehnică și capacitatea de împrumut financiar necesare proiectului său. Dezbaterea asupra construirii metroului care avusese loc în ultimii douăzeci de ani ai secolului al XIX-lea semnala prima tentativă de a controla pozitiv urbanizarea. Această atitudine se regăsește și la începutul secolului al XX-lea și se referă la toate aspectele urbane, de la locuință la echipamente și la ocuparea solului. Raționalizarea creșterii urbane trebuia să permită concentrarea în cele mai bune condiții de igienă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană a anilor 1920 a cunoscut succesele cele mai importante în materie de echipare a habitatului, de infrastructură a transporturilor, de dotare și amenajare industrială (zone industriale portuare), în timp ce construcția locuințelor, politica funciară, controlul folosirii pământurilor și ghidajul spațial al urbanizării au fost eșecuri aproape totale"3. Legea Cornudet din 1919, care încerca să impună comunelor cu mai mult de 10 000 de locuitori necesitatea constituirii unor planuri "de amenajare, extindere și înfrumusețare" pe o durată maximă de trei ani, consacra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
antreprenorilor de clădiri"2. Curentul municipalist, în fața neintervenției statului în materie de amenajare și echipare a comunelor, a încercat să gestioneze într-un mod cât mai puțin dăunător dezvoltarea urbană, dar toate eforturile sale dispersate nu au putut contracara nenorocirile urbanizării sălbatice, din ce în ce mai dezaprobată totuși. Dacă primele tentative de planificare urbană în Franța aparțin inițiativei municipalității mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
racordare la vreo rețea tehnică etc."16. Acestea au fost așadar problemele create de parcelările defectuoase via propensiunea statului spre încrederea în piață pentru a rezolva problemele locuinței familiilor precare -, care vor transforma radical peisajul periferiei pariziene. Această formă de urbanizare s-a derulat și în ansamblul marilor aglomerații teritoriale din provincie, în proporții mai mici însă și, în general, cu mai puține probleme 17. Nu au existat programe ample de construire a locuințelor în perioada interbelică, dar s-au conturat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atenuat parțial incapacitatea sectorului public al locuințelor sociale"32. Cât despre moștenirea lăsată de Republica a III-a, Louis Houdeville apreciază: "450 000 de locuințe insalubre, 300 000 cocioabe declarate ca nelocuibile, un deficit de 700 000 de locuințe"33. Urbanizarea s-a desfășurat pe timpul industrializării, fără ca statul să elaboreze o politică veritabilă de intervenție în problema locuinței. Dar epoca nu a fost lipsită de doctrine și de proiecte de reformă asupra a tot ceea ce ar fi trebuit să se întâmple
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a sensibilizat în privința necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce revin pieței, patronatului, puterilor locale sau statului în privința locuințelor și, într-o manieră generală, în privința dezvoltării urbane"34. Capitolul 2 Urbanizarea chestiunii sociale Depolitizarea guvernării orașelor Până la cel de-al Doilea Război Mondial, conducerea orașului a transpus în act reținerea puterii publice de a trata problemele urbane ca pe probleme politice. Problemele urbane, din același motiv ca și faimoasele "probleme sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și de asanare morală. Înfrumusețarea orașelor, dacă traducea grija de a oferi confort anumitor locuitori, nu inaugura o gândire globală a orașului. Este vorba în primul rând de intervenții punctuale, de la caz la caz, destinate mai curând să controleze prejudiciile urbanizării decât să sporească posibilitățile bunăstării. O concepție utilă asupra spațiului urban trebuia, în primul rând, să răspundă obiectivelor igieniste. Acestea reclamau o știință a creării intimității și a aprecierii spațiului privat care să preceadă implantarea echipamentelor colective. Devine imposibil de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării industriale. Atât timp cât nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul rând în inflexiunile discursului politic oficial despre oraș. Acesta din urmă, insistă Olivier Guichard, delegat al amenajării teritoriale, reprezintă o reflectare a civilizației: "Este indiscutabil, din punct de vedere istoric, că urbanizarea a ameliorat condiția materială a oamenilor, nivelul lor de viață, confortul și securitatea lor. În lumea modernă, orașul este cel prin care se distribuie cultura, iar cel mare are avantaj asupra celui mic92". Era vorba de a convinge opinia că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împrăștierea subvențiilor trebuiau identificate investițiile rodnice. Ambiția de a raționaliza creșterea economică se baza pe descoperirea potrivit căreia implantările industriale depind de resursele oferite de mediul urban. Este posibil, după cum notează Olivier Guichard, "să ne bazăm pe ipoteza verosimilă că urbanizarea într-o țară dezvoltată trebuie să și contribuie la dezvoltarea economică, nu numai să decurgă din ea. Teoria economică modernă se fundamentează pe noțiunea puțin neclară, dar fără îndoială esențială, a "econo-miilor externe". Este vorba de toate avantajele pe care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apartamente. Pe scurt, așa cum precizează Jean-Paul Lacaze: "Industrializarea, concentrarea populației în orașe și construcția masivă de locuințe noi și dotate cu tot confortul modern se întrețineau unele pe altele într-un cerc virtuos al creșterii economice rapide și regulate"131. Urbanizarea obiceiurilor, grație difuzării progresului tehnic, însemna promovarea unei vieți personale conform normelor de consum ale epocii. Viața socială se organiza în jurul familiei și televizorului. Aceasta se desfășura mai curând în interiorul marilor ansambluri decât în parcul orașului. Bugetul era acum distribuit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ce era să facă atunci statul? El a creat în 1955 Societatea Centrală pentru Echiparea Teritoriului (SCET), filială a Casei de Economii și Consemna-țiuni151, care asigura, prin rețeaua de societăți economice mixte locale, rolul său preponderent în conducerea operațiunilor de urbanizare. SCET avea ca misiune facilitarea executării lucrărilor întreprinse de colectivitățile publice sau de organismele constituite cu concursul lor, precum Societățile Economice Mixte Locale (SMEL). Asistența era, pe de o parte, de natură tehnică, iar pe de altă parte, de natură
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un proces tehnocratic? Aceasta se întâmpla pe vremea când orașele nu dispuneau de servicii sau de consilii destul de dezvoltate pentru a structura o politică de amenajare și de dezvoltare"154. SMEL vor constitui astfel instrumentul privilegiat al statului în procesul urbanizării Franței. Epoca de aur a planificării urbane a coincis cu afirmarea statului "gaullist", preocupat să iasă din incapacitatea guvernamentală care caracterizase regimul precedent. La începutul celei de-a V-a Republici, statul republican părea să aibă mai multă încredere ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a V-a Republici, statul republican părea să aibă mai multă încredere ca oricând în capacitatea sa de a acționa asupra societății. Articularea politicii locuințelor cu dezvoltarea urbanismului operațional marchează, în 1958, avântul procesului de planificare urbană. Noi proceduri de urbanizare sunt create cu scopul de a atenua efectele speculațiilor funciare asupra construcțiilor în Zonele destinate urbanizării prioritare (ZUP) și în zonele Renovărilor urbane. Ele sunt emblematice pentru ambiția lui de a dirija dezvoltarea urbană. În interiorul ZUP, statul și colectivitățile locale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]