1,126 matches
-
și o fabulație despre logosul întemeietor. Cenușile (1980) încearcă o interpretare poetică, stimulată din nou de imaginație, a unor studii referitoare la cultura carpică, la ritualurile funerare ale dacilor și daco-romanilor. Elegii politice (1980) revine în actualitate, blamând iarăși efectele urbanizării și industrializarea, „bărbatul din cetate” fiind văzut ca un fiu ce-și ucide tatăl. Zicere la zicere (1982) se vrea un dialog textual și totodată un text dialogat cu Lao-Zi și cu Dao De Zin, din care sunt reproduse secvențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
se bucurau de mare căutare. Au mai existat în sat meșteșuguri care s-au pierdut odată cu trecerea vremii ca urmare a unor schimbări structurale a populației, determinată și ea de tendințele de accentuată, ba chiar de forțată, am putea spune, urbanizare, între care s-au aflat olăritul, vărăritul, industria textilă casnică, mai fiecare gospodar însămânțând în fiecare an un lot de cânepă din care după o prelucrare destul de complexă, topire, uscare, melițare, scărmănare, toarcere, urzire, obținea pânza de tort, în paralel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sheila", 1999, p. 227). Dincolo de „omul nouxe "„omulnou"” în variantă esențialistă, existau și mai există sute de milioane de oameni reali din estul Europei sau din Asia și America Latină. Pentru mulți dintre ei, comunismul a însemnat acces la educație, industrializare, urbanizare, muncă salariată, greu de conceput în starea de întârziere a modernizării și în gradul de analfabetism sau în educația redusă din perioada anterioară. Comunismulxe "„comunism" a operat cu politici bazate pe acțiuni afirmativexe "„acțiuni afirmative" pentru oamenii din clasele defavorizate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
abordate de dr. Leonid Boicu de-a lungul anilor, mai întâi în dimensiunea lor internă, apoi tot mai mult în latura lor externă. Și-a îndreptat atenția spre problemele istoriei României de la începutul secolului XIX, îndeosebi spre istoria economiei naționale (urbanizare, industrie, comerț, căi de comunicație, meșteșuguri etc.ă, dar și spre statutul politico-juridic al țărilor române și altele. Cercetările privind istoria raporturilor internaționale ale României în epoca modernă au ocupat un loc fundamental în opera lui Leonid Boicu. În acest
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ar putea rezuma rostul și funcțiunile primordiale ale familiei și să vedem ce repercusiuni are asupra lor munca profesională a femeii. ș...ț Am luat spre studiu un cartier din București, anume cartierul Tei, care se află în procesul de urbanizare și la început de industrializare. În acest cartier, la numărul total de femei, 24,2% sunt femei muncitoare, după cum arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
incompatibilă cu funcțiunile inerente familiale: procrearea, creșterea și educația copiilor. 4. La noi, în cartierul Tei, asistăm la începutul procesului de individualizare a femeii. Vedem primele generații de femei devenite muncitoare pentru câștig. Majoritatea din ele încă păstrează mentalitatea patriarhală. Urbanizarea și industrializarea își fac însă loc tot mai mult în mediul rural și burghez de ieri, iar generațiile tinere se apropie deja de obișnuința muncii în afară de cămin. 5. În cartierul Tei se constată o corelație existentă între formele de dezorganizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
aprilie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Sf. Apostoli Petru și Pavel Iași. REFERIRI EXTRASE: -OSTAP, CONSTANTIN și MITICAN, ION, Cu Iașii mânăn mână..., Editura Tehnopress, Iași, 1999, p. 25-30 -PUȘCAȘU, NICOLAE și PUȘCAȘU, VOICAMARIA, Mărturii de civilizație și urbanizare medievală descoperită în vatra istorică a Iașilor, „Revista muzeelor și monumentelor. Monumente istorice și de artă”, nr.2, 1983, p.15-65 ARTICOLE:CONDURACHE, VAL, Elegie la moartea lui Nicolae Pușcașu, „Ziarul de Iași”, 29 aprilie 2002, nr.17(3296), p.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dorea eradicarea definitivă a sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
investițional pentru existența unor zone nepopulate sau insuficient populate se poate datora unor condiții naturale vitrege - deșert, munte și pentru că o dispersie mare a populației În teritoriu Îngreunează procesul de exploatare a pieței (eforturi mari de comercializare). 88. Gradul de urbanizare. Oferă o imagine calitativă asupra mediului comercial, specialiștii considerând un grad ridicat de urbanizare ca un element favorabil procesului investițional. Aglomerările urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
naturale vitrege - deșert, munte și pentru că o dispersie mare a populației În teritoriu Îngreunează procesul de exploatare a pieței (eforturi mari de comercializare). 88. Gradul de urbanizare. Oferă o imagine calitativă asupra mediului comercial, specialiștii considerând un grad ridicat de urbanizare ca un element favorabil procesului investițional. Aglomerările urbane oferă oportunități de afaceri. C. Factori generați de dimensiunea culturală a mediului social. Cultura este un mod de viață, un comportament creat de un grup de oameni, care se transmite de la o
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
cu vîrsta sub 20 ani. Situația devine alarmantă - căci pleacă tineretul, respectiv viitorul țării noastre! Migrarea activă a cetățenilor Republicii Moldova peste hotarele țării a condus la influxul remitențelor În favoarea familiilor rămase, care recepționează aceste transferuri și le consumă. Tendințe spre urbanizare - În ultimele cîteva decenii a fost Înregistrată o migrare acută de la sate și orașe mici către orașele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările demografice globale, de modificările tehnologice și structurile mondiale. Fenomenul În cauză conduce la intensificarea polarizării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
promotoarele valorilor standardizate ale culturii; Companiile mari Își desfășoară activitățile sale mult mai activ anume În centrele mari; Din punct de vedere al relațiilor internaționale politice și instituționale este mult mai simplă cooperarea dintre orașele-centre mari ale țărilor, astfel procesul urbanizării intensifică procesul globalizării internaționale. Dezvoltarea acestor tendințe Își găsesc explicația În procesele obiective de expansiune a volumului de producție mondială, extinderea corporațiilor transnaționale, aspectul global pe care Îl preiau finanțele În procesul internaționalizării, restructurarea pozițiilor de leader tehnico-economic pe plan
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
perspectiva disciplinei lor, aceștia au abordat, mai mult sau mai puțin tangențial, subiectul conștiinței sociale și al rolului eticii muncii în dezvoltarea organizațiilor și a societății în general. 1.2. Instituționalizarea problemelor sociale ale mediului de afaceri capitalist Creșterea economică, urbanizarea și maturizarea pieței muncii obligă guvernele să abordeze diferențiat de celelate aspecte sociale relațiile de muncă și să emită în acest sens un corpus specializat de legi. Contextul procesului de muncă, relația dintre angajat și angajator și obligațiile sociale ale
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rezultatul unui cumul larg de fenomene economice, politice și culturale: noile valori ale economiei de piață, manifestări ale capitalismului sălbatic practicat de antreprenori autohtoni, lipsa bunelor practici instituționale, migrația tinerilor, disfuncționalitățile făcute publice din interiorul instituțiilor-simbol (ex. biserica, poliția, sindicatul), urbanizarea accelerată, demistificarea falselor credințe ("ajutorul" îndelung așteptat din partea Americii și a Europei) și multe altele. Astfel că aderarea și angajarea în proiecte comunitare nu reprezintă o prioritate pentru indivizii preocupați de nevoi și urgențe personale și nici factor motivator pentru
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
18 martie 2002). Pentru definirea tipurilor regionale de ocupare vezi REF Ref48973707 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8. Condiționări ale ocupării neagricole Abordare la nivel regional. Variația interjudețeană a populației rurale ocupată în sectoare neagricole este preponderent determinată de relieful județului, vechimea urbanizării, oferta urbană regională de muncă salarială și particularitățile istorice de dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dezvoltare a județului. Ponderea populației neagricole în totalul populației ocupate din județul mediu rural este cu atât mai mare cu cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu cât județul de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cât relieful montan-deluros este prezent în mai mare măsură, cu cât județul de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de referință are o vechime mai mare a urbanizării și ponderea salariaților în populația ocupată din orașele județului este mai mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mare. Este interesant că nu gradul actual de urbanizare (ca pondere de populație urbană în total populație județ), cât vechimea urbanizării (pondere populație urbană în județ în 1930) influențează modul regional de ocupare a forței de muncă rurale. Relieful și urbanizarea nu sunt suficiente însă pentru a explica diferențierile interjudețene ale modului de ocupare a populație rurale. Dincolo de aceste aspecte, localizarea în regiuni istorice sărace, de tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
tipul Moldovei sau Olteniei continuă să exercite o influență în sensul defavorizării modului de ocupare neagricolă în rural ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). De fapt, condiționarea puternică a ocupării neagricole este dată nu de forma de relief, de istoria urbanizării sau de oferta urbană de locuri de muncă în ocupații salariale, ci de stocul de educație disponibil la nivelul comunelor din județ. Cu cât ponderea populației rurale cu nivel de educație post-gimnazial este mai mare, cu atât probabilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înregistra niveluri mai mari ale ocupării neagricole este mai ridicată. Ocuparea neagricolă extralocală, cea realizată prin navetism rural-urban sau rural-rural, are o condiționare similară: ponderea navetiștilor în populația ocupată este mai mare în județele de deal-munte cu vechime mare a urbanizării și cu pondere mare de salariați în populația ocupată din orașele județului ( REF Ref48966860 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7). Abordare la nivel comunitar-individual. Modelul de ocupare neagricolă este extrem de diferențiat în funcție de amplasarea satului față de orașul cel mai apropiat. Cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din total teren agricol
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55 0,01 Grad de urbanizare județ în 2002 -0,41 -0,30 0,13 -0,20 -0,22 0,29 Pondere teren arabil din total teren agricol la nivel de mediu rural-județ* -0,40 -0,47 0,00 -0,32 -0,58 0,00 Județ
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în populația ocupată din orașele județului 2002 2,26 0,38 0,01 1,08 0,27 0,05 R2 0,67 0,63 Sursa de date: Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002. Pentru județul Ilfov gradul de urbanizare a fost considerat ca egal cu ponderea populației urbane din București plus județul Ilfov. * Indice relevant pentru forma de relief dominantă și pentru modul de folosire a terenurilor agricole. Pondera mare de teren arabil din total teren agricol este specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]