1,632 matches
-
de pe vârful acestuia. Acolo sus, orice cuvânt este înecat în tăcere, iar întreaga panoramă apare în fața noastră cu o anumită pace în suflet, cu nespusă bucurie, cu lumină, cu claritate.În mistica ortodoxă, muntele simbolizează ascensiunea verticală a ființe spirituale, urcușul duhovnicesc, calea omului spre misiunea personală, dorul omului de frumos, de dumnazeire, toate ostenelile, încercările și ispitirile omului pe calea desăvârșirii spirituale, pe cale mântuirii personale. Mai mult, înălțarea omului pe munte semnifică drumul parcurs de om de la curățirea inimii de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
căruța pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul ... Citește mai mult Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărândpașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând,mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus,ascultând, oștean cuminte, spusa Celuia de-i sus,Care-n zațul negru-al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
căruța pe roate.Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea,prea apusurile-s grele, prea beteagă mi-e cărarea,prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav,prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul ... XVIII. MĂ FRIGE ȘI MĂ ARDE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016. Mă frige luna grea de vară, Mă frige și mă coace la foc mic, Mă perpelesc a nu știu câta oară În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
subtili în munca abilităților lor strânse în jocul ambițiilor, antrenându-i într-un conflict interindividual cu cei care i-au ales, dar neîncetând să instituie domnia celui ce-și este suficient sieși. Mistificarea conceptului moral-creștin de guvernare, paralizează Statul în urcușul său spre devenire naționalist-creștină, care ar eradica din temelii: fără-de-legea, prostia, mișelia, grotescul, gogomănia, mitocănia, lașitatea, trădarea, perversitatea, fariseismul, imoralitatea, disimularea, manipularea, șarlatania, ciocoismul, mercenarismul, ocultismul, sectarismul, etc. Conducerea Statului revenit la forma tradițioanală, voievodală, naționalistă, precum și politica guvernamentală trebuie
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
doririi să-i poarte mai lesne,.../ Cometa se face când Cruce când iesle!...” (Virgil Maxim, Nuntașul Cerului.Ed. Sălajul S.R.L. Zalău, 1992) Lacrimile Suferințelor sunt izvorul haric ce brodează pe veșmântul sufletului creștin taina suferinței și a bucuriei Neamului în urcușul credinței sale spre cer, spre demnitate, spre moarte, spre înviere: „Iisuse, plâng ogoarele sărace/ Și toate visurile Țării plâng,/ De când în lanțuri Neamul nostru zace./ Și-a ridicat urgia brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
devotat și mai însuflețit partizan al adevărului, Eminescu știa că Hristos este Adevărul absolut prin excelență. Când urci spre Amvonul cunoașterii lui Eminescu, trebuie să te înalți cu sufletul doldora de iubire sau măcar să te situezi pe prima treaptă a urcușului tău, altfel calci pe urma hulitorilor sau te agăți de remorca detractorilor condusă de un Horia Roman Patapievici. E drept „că Eminescu era <> a tuturor, repet a tuturor politicienilor zilei”(de ieri și de azi, aș zice, n.a.), afirmă genialul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
înomenire și o continuă îndumnezeire. Eminescu nu exclude manifestarea răului în om, în societate, în lume, ba din contră îl demască cu toată tăria, grație dreptății sale instituite prin iubirea creștină circumscrisă renașterii spirituale lăuntrice, a trezvirii conștiinței morale, a urcușului apofatic. În țesătura stilistică a textului poetul aduce mireasma filosofiei creștine care este reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
urcușului apofatic. În țesătura stilistică a textului poetul aduce mireasma filosofiei creștine care este reverberată profetic de clarviziunea și profunzimea teologiei ortodoxe. Mihail Eminescu caută Totul ca să le cunoască pe toate, să trăiască în Totul în toate, astfel încât pașii lui, urcușul lui, simțirea lui, gândirea lui, înțelepciunea lui să nu ne lase doar un luminiș călăuzitor, o prețioasă comoară a culturii, o adâncă fântână a spiritului, sau doar o urmă mobilizatoare a trecerii metafizice, ci și Steaua ortodoxă a revenirii sale
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
la colonelul Z (Zeller) El este responsabil de tot ce se petrece aici! -Știu, a zis sionistul, este piesa de legătură dintre Ana Pauker și reeducare. Închisoarea Târgu-Ocna Ne-am scuturat aripile de moarte Și ne-am croit din nou urcuș spre cer... Târgu-Ocna, sanatoriul-penitenciar de tuberculoși a devenit prin voia lui Dumnezeu, lăcașul cel mai arzător al unui mănunchi de creștini, unde focul lor mistic s-a întețit din Rugul Aprins al Maicii Domnului, întru iubirea de Neam și dragostea
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
într-un dans seducător nici un pictor n-ar putea să pună pe a lui pânză căprioarele gingașe alergând către izvor ce spectacol minunat, vântul își trece arcușul peste corzile viorii, graurii sunt lăutarii dealul își întinde brațul să fie ușor urcușul iarba pe câmpuri valsează pe-ale operelor arii Referință Bibliografică: ploaia de primăvară / Doina Cotescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Cotescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PLOAIA DE PRIMĂVARĂ de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381259_a_382588]
-
ce nu-și doresc sfințirea, Întoarce-i Doamne l-Adevăr și dă-le mântuirea! Tu ne-ai creat să Te-onorăm cu suflet și simțire, Învață-ne să fim smeriți, să răspândim iubire. Oricât de greu ni s-ar părea urcușul și umblarea, Prin Duhul Sfânt ne dai puteri să încheiem lucrarea! 04/04/17, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Prin Duhul Sfânt ne dai putere / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de
PRIN DUHUL SFÂNT NE DAI PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374579_a_375908]
-
Iubire” iar din vorba lui filocalică simțeai savoarea „persoanei omului în veșnic dialog cu Dumnezeu”. Gesturile lui calme și niciodată de prisos concordau cu gândirea lui sistematică, lipsită de orice ambiguitate. Scrisul său părea (și de fapt chiar este) un urcuș nemijlocit către înviere și prezenta, cu certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
Autorului Privesc pâraiele în urmă, Pe coasta muntelui, în sus Și văd, ici-colo câte-o turmă, Mergând spre staul, la apus. Se-nchide zarea spre izvoare. Se strânge viața în culcuș. Pădurea-și pierde din culoare, Când astrul scade din urcuș. Iar în înalt, doar vântu-adie, Veghează peste-a vieții taină. Din ceruri, luna argintie, Pictează-a nopții neagră haină. *** Referință Bibliografică: Privesc pâraiele în urmă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017
PRIVESC PÂRAIELE ÎN URMĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373409_a_374738]
-
și în tot acest joc al minții inimii sufletul continuă să alerge între pasul pe apă și căderile șarpelui în puțul necunoașterii fântâna cunoașterii are pânza freatică departe mai departe cu nouă inele de viață de trăiri de tăceri de urcușuri și coborâșuri spune-mi tată de câte ori cade un om înainte să zbucnească spre înalt și unde tâmplele și le izbește de lumina soarelui pentru a se trezi om când în el centrul zvâcnește tot mai aproape de adevăr când el, omul
FERTILĂ SĂMÂNŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373401_a_374730]
-
Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba, Prea pătrunși , prea smeriți, Prea sfioși, prea bolnavi, Singuratici și triști Se perinda. Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita, Trec și eu, privind melancolic, Prea demult mă jucam, Prea puțin am iubit, Prea aproape de varsta tăcută... Citește mai mult Pe cărări însorite, răsunând zgomotos,Trec copii ce minunea și-o cântă,Prea
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
-se tandru,Prea frumoși, prea senini,Prea aprinși, prea-ndrazneti,Conversând sau razandSe avanta.Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba,Prea pătrunși , prea smeriți,Prea sfioși, prea bolnavi,Singuratici și tristiSe perinda.Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita,Trec și eu, privind melancolic,Prea demult mă jucam,Prea puțin am iubit,Prea aproape de varsta tăcută...... XIII. DACĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015. Dacă ți-
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
agat de speranțe, suspendate pe bucăți de roci, Ființe reci și alunecoase Ale înălțimilor, Ce mă fac să cad în gol Țipând de spaimă abisului. Sunt vie, inima îmi bate încă, Soarta îmi aruncă funii salvatoare. Le prind recunoscătoare, Dar urcușul e greoi. Nu pot să nu tânjesc spre vârf, Deși pasii-mi sunt mici, trupul obosit, Sunt atâtea popasuri de făcut, Atâtea priveliști de admirat, ... Citește mai mult Anii trec,Picurandu-si clipele grabitIn râul învolburat al vietii.Ieri, azi
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
orgolioase,Mă agat de speranțe, suspendate pe bucăți de roci,Ființe reci și alunecoaseAle înălțimilor,Ce mă fac să cad în golTipand de spaimă abisului.Sunt vie, inima îmi bate încă,Soarta îmi aruncă funii salvatoare.Le prind recunoscătoare,Dar urcușul e greoi.Nu pot să nu tânjesc spre vârf,Desi pasii-mi sunt mici, trupul obosit,Sunt atâtea popasuri de făcut,Atâtea priveliști de admirat,... XV. SINGURĂTATE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015. Singurătatea
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sub roți Un tren fără călători În lumea plină de hoți Se oprește rareori Drumuri lungi, drumuri de fier De la Tisa pân’ la Bug Visele tăcute pier Când speranțele ne fug Sună șinele sub roți Pe un drum în plin urcuș Ne conduc niște netoți Nepoții lui Trepăduș Sună șinele sub roți Pe un drum necunoscut Preamărit de idioți Într-un secol disolut. Cântă roțile de tren Pentru cerul infinit Sunetu-i un lung refren Peste câmpul adormit. București, 19 noiembrie 2012
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
analog spațiului în care apare succesiunea ireversibilă a fenomenelor, asimilat de autoare cu evenimentele vieții, aflându-se între valurile existenței, care, practic, sunt undele formate pe suprafața mărilor și oceanelor prin mișcarea oscilatorie a vântului și a cutremurelor , acestea fiind urcușurile și coborâșurile din vața poetei, iar lumina, care, fiind radiațiile sau complexul de radiații electromagnetice emise de corpuri incandescente ce impresionează ochiul omenesc, nu sunt altceva decât trăirile profunde în Poezie. Ce, practice, salvează existența. Iată, încă, de la început autoarea
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
este întoarcerea la vatra de acasă și amprentarea lutului natal cu sigiliu divin. Pe auritul drum, din leagăn și până la înviere, de la primul scâncet din brațele mamei la îmbrățișarea Tatălui, e suișul diamantin, drumul pe care ne sculptăm cu migală urcușul și cercăm să facem să-nflorească lutul. Condeierul pleacă pe o cale miraculoasă, de la zbor de fluture, de la înnobilata stare, pe verticala cea mai îndrăzneață, sculptându-se în cruce, căutând cu ardoare, dar cu încrederea celui care a fost aflat
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
înviere (Melcul) ca la actul suprem al drumului către mântuire: Vă urc din Trei-Izvorul / a Trei-Lumini. Cârca-mi vă duce / Prin logodirea mea pe Cruce (Meșterul Manole). Poetul ne provoacă prin cuvânt meșteșugit la o gimnastică christică a spiritului, la urcușul abrupt spre nașterea din nou, din apă și din Duh, la mântuire. Calea e redutabilă. Poetul este un alpinist temerar pe versanți suprahimalayeni. Îndrăzneala de a ataca pereții abrupți nu este dată oricui: Îi iartă pe micii, / Ce-i am
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
din Galați: Ion Chiric, Simon Ajarescu, Coriolan Păunescu, Violeta Ionescu, George Bârligea, Paul Sân-Petru și mulți alții...” * “Drumul continuă, cu alte manuscrise care așteaptă cu sufletul la gură. Și nici acum nu mi se pare mai ușor, dimpotrivă. E un urcuș sisific, cu o povară mare în spate și vârful muntelui nu se întrevede. Dar nu mă las bătută și o iau mereu de la capăt...” ... Citește mai mult Interviu cu Cezarină AdamescuSunt și câteva regrete care stăruie...Dar le acopăr repede
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
din Galați: Ion Chiric, Simon Ajarescu, Coriolan Păunescu, Violeta Ionescu, George Bârligea, Paul Sân-Petru și mulți alții...” * “Drumul continuă, cu alte manuscrise care așteaptă cu sufletul la gură.Și nici acum nu mi se pare mai ușor, dimpotrivă. E un urcuș sisific, cu o povară mare în spate și vârful muntelui nu se întrevede. Dar nu mă las bătută și o iau mereu de la capăt...”... XXX. COLIND PENTRU NICHITA (CEZARINĂ ADAMESCU), de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 1079 din 14
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
am să le țin până frigul o să treacă... În adâncuri duc fântână și o cumpănă plecată Rugăciunea-i da să bea apă care-i mai curată Car și pietrele de moară ele stau de gâtul meu Și mă strigă când urcușul se arătă tot mai greu! Doinele le am în suflet și jelesc când vine seară Iar pe strunele de dor cântă tainic și vioară În deșert găsesc o oază ce-mi alină chiar și plânsul De o vreme nu mai
RASARIT DE SOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374902_a_376231]