1,113 matches
-
la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa lor va aduce, după lungul răstimp al dictaturii, o schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
boul săleacu, / Că răstoarnă pământu / Și revarsă grâu roșu. / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? / Bunu-i calul săleacu, / Că el îți poartă trupu / În trezie / Și-n beție / Și la timp de grea urgie. / Tot se scaldă și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? Bună-i oaia săleaca, / Cât trăiește / Te-ndulcește / Și hrănește, / Dacă moare / Te-ncălzește."357 Un alt ceremonial nocturn, de aflare a norocului și a ursitei, specific
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri, / de guri, / de urgie, / de mânie, / să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ornamentalul poeziei acestuia din urmă. Versurile lui se revarsă într-o aglomerare barocă, în afara oricăror reguli, păstrând însă un anume ton mesianic, cald, care ne amintește de ritmica poeziei lui Goga. Poetul se străduiește să dea "Oltului" o replică. "Nu! Urgia tutelară/ a acestui veac nu face/ gura mea să strige în pace/ Ne mutăm în altă țară./ Vom striga a doua oară:/ Ne mutăm la noi în țară". Replica este de fapt atitudinea deosebită a poetului contemporan, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și el imun. Nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. [...] Soluția a treia: a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski. Ea se rezumă: în prezența tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoți din ele pofta nebună de a trăi și de a lupta." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) FEED-BACK ATELIER "MAȘTILE OMULUI SOCIAL ȘI ALE OMULUI DE ȘTIINȚĂ" prof. Aurelia Portal
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să-l transforme în exemplu pentru restul comunității: după ce i s-au tăiat nasul și urechile și după ce a fost plimbat prin târg, ho țul este trimis la ocnă. soția cere separarea tocmai pentru a se proteja, temându se ca urgia domnească să nu se abată și asupra ei. Viața alături de un astfel de bărbat este întotdeauna nesigură. soția se teme pentru propria viață și pentru cea a copiilor. Stabilitatea, de care un cămin are nevoie, devine imposibil de controlat, averea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
metode coercitive care își arată eficiența imediat, dar nu pe termen lung. De cea de-a treia amenințare se face uz numai dacă vinovatul se arată foarte reticent și continuă să treacă peste pedepse și sfaturi. El este amenințat cu urgia domnească care are la îndemână ocna și securea. Manipularea are efecte diferite. În fața consiliului ecleziastic rușinea, timiditatea, umilința, spaima se amestecă. Clericii știu să speculeze orice amănunt și orice prilej. Buni vorbitori, ei reușesc, pe moment, să acapareze atenția celor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail Kogălniceanu, a întreprins începând din 1876, numeroase acțiuni diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
p.). Varrano este o mică localitate în nord-estul Italiei, înconjurată de păduri și străbătută de un râu care în nopțile de ploaie torențială își iese din matcă, umplând de noroi străzile. Întreaga acțiune a romanului are loc pe fundalul unei urgii a stihiilor dezlănțuite: ploaie cu găleata, furtună, beznă, revărsarea puhoaielor. Aparent poate fi singura întâmplare ieșită din comun, de vreme ce viețile locuitorilor se scurg din totdeauna molcom și previzibil. Rino trăiește din sporadice munci la o fabrică de mobilă, apoi la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail Kogălniceanu, a întreprins începând din 1876, numeroase acțiuni diplomatice pentru a determina puterile europene să recunoască independența României - scrie C.
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când orașele și satele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de aur, înfulecată pe nerăsuflate de lupul veșnic flămând", glasul lui Dumnezeu este "clopotul ce răsună peste munți și peste ape" etc. Construit, la fel, previzibil, pe o serie de antinomii comune unei asemenea literaturi spirit/ materie, lumină/ întuneric, slavă/ urgie, protectori/ dușmani etc. volumul reface practic traseul, de multe ori torturat, al omului ce accede spre sacru. Sau, și mai bine, al umanității înseși, adunând cu minuție și descriind varii tipuri de reacții ori atitudini determinate de spinoasa căutare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
negru la popas, ca la masul acelei mâniei a lui Dumnedzău". Spre final, lectorul află că invazia, despre care crezuse că se întinde pe douăzeci și patru de ore, se sfârșește abia la capătul mai multor zile: "Câteva dzile au fostu acéia urgie; den părțile de gios, în sus mergea". Un episod comparabil cu acesta din Letopiseț nu mai există în întreaga literatură română veche. Nu se va ști, probabil, niciodată dacă, în imaginarul costinian, asaltul lăcustelor se hrănește direct din lecturile Scripturii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
persistentă și elastică". (24, p. 234) Să avem în vedere că vechile tradiții românești au cultivat relații sociale dintre categorii și clase sociale "deschise", cel puțin în momentele de mare cumpănă istorică, generate de amenințătoare invazii barbare, războaie între imperiali, urgii ale naturii. Boierii medievali cu răzeșii numeroși și iobagii urmau strategia mai simplă a "avutului" dobândit cu "cinste" și "onoare" în fața urmașilor și a "obștei" autoritare. Semnele modernității au venit odată cu lărgirea luminilor libertății prin școală, noi drepturi politice, economice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au pus bine umărul la prosperitatea dușmanului de moarte de la Răsărit, precum și la arestarea și trimiterea samavolnică în URSS a așa-zișilor „cetățeni sovietici”, de fapt a sărmanilor basarabeni și nord bucovineni ce fugiseră încă din iunie 1940 din calea urgiei ocupației sovietice și a războiului. Iată, prin urmare, cine erau, de fapt, „juniorii” pecereului: o adunătură extrem de periculoasă de denunțători și de lachei ai rușilor care, pentru a parveni, erau în stare să și vândă și mamele. Iată ce scria
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
după care l-a expirat cu viteza uraganului până ce a putut scrie o așa gugumănie sau elucubrațiile vor fi fost ecourile propriilor gânduri, credințe și aspirații așternute pe hârtie! Spunem aceasta deoarece încă nu se uscaseră lacrimile țăranilor pricinuite de urgia bandelor sovietice înarmate care au furat tot ce le-a picat în mână atât de la sărac cât și de la bogat, cu numai trei ani și jumătate în urmă! Credem mai degrabă că Dumitru Cotruță a vrut să-și scoată în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ing. Dan Florin Croitoru, care a avut amabilitatea de a ne înmâna amintirile tatălui domniei sale pentru a fi făcute publice, vreodată. Toate aceste date cumulate vor încerca să refacă tabloul evenimentelor petrecute în urmă cu peste 90 de ani. b. Urgia retragerii în Moldova Prin pierderea rapidă în anul 1916 a unei mari părți din teritoriul național, autoritățile de atunci au hotărât să nu capituleze ci să se retragă în Moldova pentru a organiza rezistența împotriva armatelor Puterilor Centrale. La sugestia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bărbaților cu vârste cuprinse între 17 și 50 de ani. Scopul era de a nu lăsa la îndemâna inamicului forța vie a țării aptă de a ține o armă în mână. Această impresionantă mutare s-a suprapus și cu refugierea din fața urgiei a sute de mii de civili, care, pe lângă 152 bagajele personale pe care le-au putut lua, au venit în vechea provincie românească și cu animalele de pe lângă casă pe care le-au mai putut salva. Acele imagini zguduitoare prin dramatismul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
motor, vaselină, rechizite de birou, etc. Acest important document fusese trimis Ministerului de Interne, cu adresa nr.556/27 septembrie 1944 și mai fusese semnat și de către Constantin Mihăilă, secretarul de atunci al primăriei. Faptul că Bârladul a scăpat de urgia bombardamentelor aviației sovietice, este dovedit de adresa nr.1282/1 noiembrie 1944 ce a fost trimisă Ministerului de Interne. Iată conținutul acestui document: „...La ordinul dvs. nr.7756/21 octombrie 1944, avem onoarea a vă raporta că în afară de avariile ușoare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al Ținutului Dunărea de Jos”, cu sediul, evident, la Galați. Graba autorităților statului se explică prin faptul că trebuia asigurată pâinea cea de toate zilele pentru toți cetățenii români aflați în mare impas material datorită refugierii în grabă din calea urgiei bolșevice. De altfel, se cunoștea faptul că rușii își vor îndrepta ura feroce în special împotriva intelectualilor și funcționarilor ce nu apucaseră să prindă „ultimul tren”. După cum se știe, așa s-a și întâmplat. Prima preocupare a satrapilor staliniști a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Crezului și închinătorul Singurului Dumnezeu. Să fie blestemat și neertat și după cartea lor nedezlegați și umflați, pietrele și fierul să se roșească și să se topească, să aibe moștenire Lepra și Ștreangul lui Iuda, suspinând și tremurând ca câinii, urgia lui Dumnezeu peste capetele lor, munca și averile lor să fie în perzanie și pieire și Îngerul Dumnezeului să-i gonească. Blestemul lui Dumnezeu să fie în casele lor, iar anii lor puțini și ostenelele lor să le răpească străinii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
câteva pasaje din această carte-document: „... nespus de grele erau împrejurările în care trebuia să se facă reorganizarea armatei. Evacuarea s-a făcut pe jos, pe o distanță în mijlociu de 300 de km., în mijlocul unei ierni de geruri, viscole și urgie cerească, ce va rămâne printre icoanele tragice de război. Cu cât retragerea înainta spre nord, târând cu ea și imensele convoaie de refugiați, cu atât teritoriul se micșora, îngrămădirea creștea, iar resursele țării scădeau. (...) Lăsându-se armatelor ruse toată zona
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acest orfelinat”. Nu deținem o statistică a orfanilor adunați aici, dar, aproape sigur, vor fi fost mulți dacă ținem seama și de marele număr al civililor din Țara Românească și Dobrogea, provincii ocupate de inamic, refugiați în Moldova din calea urgiei, precum și de copiii de prin părțile noastre rămași fără ambii părinți. În memoria acestor doamne de un patriotism desăvârșit, se cuvine ca în acest modest demers publicistic, să le pomenim numele: Olga G. Volenti (președintele filialei Vaslui, soția moșierului și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bâtele. Avem dovezi. Aceiași ticăloși au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori și au sărbătorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare. În timpul ocupației bolșevice, aceia pentru care vă înduioșați astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunțat urgiei comuniste și au adus jalea și doliul în multe familii românești. Din pivnițele Chișinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noștri, care au fost astfel răsplătiți fiindcă 20 de ani au întins o mână prietenească acestor fiare ingrate. Sunt
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]