900 matches
-
mine (a cui era?) s-au ruginit în glastră, vremea a trecut, tu m-ai uitat de mult..." Cine mă mai făcuse să simt o astfel de vagă, nedureroasă, nedefinită și aproape dulce sfîșiere? Nimeni, poate în altă viață? Mă urnii brusc din loc și o luai spre Braseria... Da, puteam zice braseria prieteniei mele cu Ion Micu. Nu, Ion Micu nu era bine zis ci Braseria prieteniei pur și simplu... Se stinsese prin voința amândurora și această prietenie, nici el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și antilopele ajung la cârnățăraie. ― Am bănuit eu că ești un romantic, îi zise ea. ― Știu. Mi se citește pe față. (Întoarse spatele și-și lipi umărul de ușa blindată) Ajută-mă. Vasquez îi dădu o mână de ajutor și urniră panoul greu de oțel, închizându-l, apoi scoase aparatul de sudură portabil și-l aprinse. Țâșni o flacără albăstruie. Învârti robinetul de pe mânerul aparatului pentru a regla jetul de acetilenă. ― Ferește, bătrâne, să nu-ți sudez piciorul de cizmă. Hudson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
al vienezilor. Mă simțeam liber, puternic, răsfățat. Dacă nu mi-ar fi trecut tot felul de întrebări prin minte, m-aș fi oprit în drum la prima bombonerie, să-mi cumpăr un Moș Crăciun din zahăr ars. Tramvaiul s-a urnit din loc conform orarului de pe stâlp: nici mai devreme, nici mai târziu. Deplasarea părea silențioasă, în contrast cu aspectul românesc al vagoanelor; doar smuciturile de la curbe, luate cu viteză mare, dar nepericuloasă (fără îndoială, vatmanii aveau și-un grafic al vitezei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cădeai deasupra orașului și nu te-auzea nimeni. M-am uitat și pe geam, tramvaiul tocmai oprise în capăt, jos, pe Währinger. În stație nu se-afla nimeni, ușile se închideau corect, cu gâjâitul lor mecanic. 38-ul s-a urnit disciplinat, urcând spre Institutul de fizică. Nu ieșisem de pe traseu. M-am relaxat, apoi gândurile au început iar să-mi dea târcoale. Afară, mișcarea încetase, iar orașul rămăsese fixat pe privirea mea. Imaginile deveniseră solide, îți venea să dai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca distinctă a tranziției postcomuniste românești a fost caracterul său retardat, dat de lentoarea cu care s-au urnit lucrurile în sensul reformării moștenirii regimului comunist. "Studiul de diagnoză" comandat de ministrul Andrei Marga și apărut sub titlul Învățământul românesc azi identifica faptul că "programele de modernizare a învățământului lansate după 1990 au produs efecte superficiale la nivelul curriculei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discuției din momentul acela. În sfârșit, de sus coborî pe terasă Ivan Feodorovici: pleca undeva și arăta posomorât, îngrijorat și hotărât. — A, Lev Nikolaevici, tu... Unde te duci? îl întrebă el, cu toate că Lev Nikolaevici nici nu se gândea să se urnească din loc. Hai, vreau să-ți zic o vorbă. La revedere, spuse Aglaia și îi întinse prințului mâna. Pe terasă era de-acum destul de întuneric și în clipa aceea prințul n-ar fi putut-o vedea prea bine la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Lev Nikolaevici, mergi drept înainte, chiar până în dreptul casei, știi? Iar eu merg pe partea cealaltă. Dar ai grijă să ajungem amândoi odată... Spunând aceste cuvinte, traversă strada, urcă pe celălalt trotuar, se uită să vadă dacă prințul s-a urnit din loc și, văzând că acesta stă și-l privește cu ochii mari, își flutură mâna înspre strada Gorohovaia și porni înainte, întorcând mereu capul și făcându-i prințului semne să-l urmeze. Era vizibil încurajat de faptul că prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
piarză nimic din popularitatea sa și de-aceea a crezut de cuviință și prudent de-a declara că pertratările sub cabinetul trecut ajunseseră atât de departe încît el s-a găsit în fața unui fait accompli. Prin aceasta credea a putea urni într-un chip comod odiul eventual al concesiunilor făcute puterilor pe umerii fratelui său Ion Brătianu și ai d-lui Boerescu; dar nu socoti ca Ion Brătianu și Boerescu n-au murit încă, că, din contra, nu numai că sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ce azi [î]i pare rău d-lui Brătianu că l-a sfătuit pe suveranul său la un asemenea mesaj, dar mijlocul de-a pune capăt încurcăturilor ce i le-a creat României nu consistă deloc în încercarea de-a urni responsabilitatea de pe umerele sale pe-ale altuia, ci într-o declarare leală de părere de rău pentru provocările de cari s-a făcut vinovat cabinetul din București față cu monarhia noastră. Cât de identice sunt instrucțiunile ce se dau organelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei ani după moartea lui Copernic, activând în Danemarca și Praga, a înțeles valoarea epocală a teoriei heliocentrice și scria : Doar la răstimp de veacuri Zămislește Pământul un asemenea om. El a oprit Soarele din cursa sa cerească Și a urnit din loc Pământul nemișcat, Luna a trimis-o să se învârte în jurul Terrei, Și a făurit o nouă imagine a lumii. Cu toate că nu s-a putut hotărî definitiv asupra celor două teorii - geocentrică sau heliocentrică, lui îi datorăm dovezile cu privire la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
III-a sing., de la „a urî”); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing., de la „a ura”) 17. Citiți și apoi arătați asemănările și deosebirile în cuvintele din coloane: un nu unu au aur eu meu mereu nume renume minune reuniune urni urnire urma urma’ uimire 18. Transcrieți propozițiile următoare: Eu nu am aur. Ea are un ren. Aura e mare. Iurie e un nume. Ramura mea are mure. Ene are mere rumene. Nenea Manu ia urma unui ren. 19. Transcrieți propozițiile
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
privirea lui o îngrozi, spunându-i că într-adevăr e hotărât să o omoare acuma. Șovăi o clipă și apoi porni după tatăl său care făcea câte doi-trei pași, se oprea, se întorcea, zvârlea ginerelui câte o înjurătură, iar se urnea și iar se oprea...când însă Vasile o văzu apropiindu-se, își îndreptă toată mânia asupra ei și, amenințând-o cu amândoi pumnii, strigă clămpănind din dinți ca o fiară...”. Puternică este și privirea tatălui: ” Când deschise poarta, văzu pe
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
să amăgescă dușmanul prin chemări de război din trâmbițe și buciume. Cum stătea tabăra turcească așteptând, iată că izbucnește mare sunet de război, în Lunca Bârladului. Socotind că oastea lui Ștefan Vodă dintr-acolo vine, puhoiul de turci s-a urnit prin mlaștina plină de apă și prin zăvoiul des ca peria. Prin negură se îmbulzeau turcii, sfărâmând și tăind lunca cu gând s-ajungă în grabă la zvonul de război.Nu după mult timp călăreții și tunurile sau împotmolit în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
roade muchiile hornului... rămâne câte o biată fată de cârd, și ba nu-i noroc, ba nu-i parte, ba nu-s multe de toate, ba zi mai bine că nu vrea Dumnezeu și, dacă nu vine nimeni s-o urnească de pe cuptor, suspină, sărmana, că i s-a uscat toamna-n spate, și mai mult plânge decât cântă: În ia-sară-i lăsat de sec / Mă duuuc, maică, să mă-nec, / Unde-a fi balta uscată! / c-am rămas nemăritată..." Naratorul istorisește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tipuri de discuții în grup, cum ar fi: discuția progresivă sau evolutivă, discuția liberă, tehnica riscului etc. Cel puțin două dintre acestea prezintă interes pentru problema noastră. Discuția progresivă (evolutivă) pornește de la anumite limite ale discuțiilor în general: debutează, „se urnesc” greu, avansează anevoios, nu aduc nimic nou, dimpotrivă, bat pasul pe loc, sunt neorganizate și nesistematice, dezlânate, intervențiile participanților se „întâlnesc” unele cu altele, dar nu se continuă, nu decurg unele din altele, presupun îngrămădirea incoerentă a ideilor, saltul de la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se deplasa, a se duce, a se îndrepta, a se întoarce, a se învârti, a se mișca, a se opri, a se plimba, a se prăbuși, a se prăvăli, a se rostogoli, a se roti, a se sui, a se urni (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) coborî, a (se) urca (derivate); ● nereflexive: a ajunge, a aluneca, a ateriza, a cădea, a fugi, a ieși, a intra, a pătrunde, a pleca, a reveni, a sosi, a veni (primare); a demara, a glisa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
casei Ioanei tranz.: Ion o rotește pe Ioana în jurul copacului part. rotit, -ă nom. rotirea, rotitul A SE SUI Ion se suie pe bloc tranz.: Ion o suie pe Ioana pe bloc part. suit, -ă nom. suirea, suitul A SE URNI Ion se urnește cu greu spre casă tranz.: Ioana îl urnește pe Ion la piață part. urnit, -ă nom. urnirea, urnitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) COBORÎ Ion nu se coboară la lupta de jos Ion coboară de pe deal tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion o rotește pe Ioana în jurul copacului part. rotit, -ă nom. rotirea, rotitul A SE SUI Ion se suie pe bloc tranz.: Ion o suie pe Ioana pe bloc part. suit, -ă nom. suirea, suitul A SE URNI Ion se urnește cu greu spre casă tranz.: Ioana îl urnește pe Ion la piață part. urnit, -ă nom. urnirea, urnitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) COBORÎ Ion nu se coboară la lupta de jos Ion coboară de pe deal tranz.: Ion coboară bagajele Ioanei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rotit, -ă nom. rotirea, rotitul A SE SUI Ion se suie pe bloc tranz.: Ion o suie pe Ioana pe bloc part. suit, -ă nom. suirea, suitul A SE URNI Ion se urnește cu greu spre casă tranz.: Ioana îl urnește pe Ion la piață part. urnit, -ă nom. urnirea, urnitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) COBORÎ Ion nu se coboară la lupta de jos Ion coboară de pe deal tranz.: Ion coboară bagajele Ioanei în fața blocului part. coborât, -ă nom. coborârea, coborâtul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cristea este emfatic, ironic, căutând tot timpul să-și reprime tendințele de familiaritate, dar ajunge, destul de repede, să-și expună frământările, să se introspecteze, să-și disece trăirile, cu o irepresibilă pornire cathartică. În plus, dialogul celor două personaje se urnește greu, un motiv fiind că, la început, ziaristul nu e atras de subiectul propus de șeful lui de la revistă. Treptat însă, ostilitatea inițială fățișă a profesorului se atenuează, iar vorbele lui ajung să-l seducă pe interlocutor, fiecare dintre cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cresco descresc! evidențele prea multe leagă de țărușul lor, te fac manual de exhibiționism, luminile oamenilor de Tîrgu Frumos, două milenii după, dreptele liniei tangente la pete de vacă între paralele de șine și sute de țepușe de gard, ne urnim cînd se pune în vedetă mahalaua cu rare becuri, trei lumini albe simetric distanțate, axa rutieră de Roman, îndată camionul cu remorcă pe porțiunea lui de drum, clipa de semn și camionul ei, luciri fără ieșire decît pustia evidență, interiorizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lutului, liniile strecurătoare de vînt și cornițele roșii închipuie releul, Ghidigeni în petice de zăpadă, călătorii CFR sumă de subsisteme, avantaj că fiecare participă, inclusiv doi cîini ieșiți în mișcare, gara Tutova în cărămidă smălțuită, laolaltă cu trenul care se urnește din loc, țeapăn din gît, îndoit în spinare, umbra de biciclist cu geaca lucioasă, față scofîlcită, zîmbește, atîtea chinuri peste toate cu libertatea învîrtirii la picioare în cerc! Bîrlad liniile pustii, afară de vagoanele de cereale pe lîngă "Comcereal", turnul siloz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din șosea într-o varietate fizionomică a Sălajului, față rotundă, omega melancolic, bluza lucrată în casă, halta Giorocuta, Dacia papuc așteaptă și ea, chipul fetiței filigranul sticlei în mers, lumina sub nori, picurii tăiați în fereastră, apa Crasnei sub pipăiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văd fără ochelari! ei, de ce te miri, ai șaptezeci și șase de ani! mătușă moartă la nouăzeci și șase, nu a purtat ochelari! locomotiva "Faur" în dreptul sălii, masivă pînă la înec de sine, dă în afară încă un semnal, se urnește, prezența în alții, momentul sec nu a trecut, în loc de sala de așteptare Bacău sala de așteptare Pașcani, de la om la om nu ține nimic, grozav blestem! Călătoria a șaisprezecea consumă libertatea de expresie, slogan, somn în așternut de betoane, răsuflă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
degajările, genuflexiunile, mai zi cîte ceva, așează-te și masează rapid genunchii, să te ridici s-o începem și pe ea! sticla de vin în pulpana hainei, unde mergi? la casa mea, la Mărgineni-Trebeș! păi da, la autogară! n-o urnești din loc nici a doua oară, înjuri, ia-ți picioarele de pe scaun și întinde-te pe pervaz, peste calorifer, luptă din bocanci, cum să stau mai bine, lasă acolo picioarele, pune-le pe mine că eu nu mă supăr! gradul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]