1,262 matches
-
abstractă, despre circumstanțele publice și naționale care-i interesau, probabil, pe părinții mei: nici despre aceste fapte, nici despre reacțiile pe care le-au provocat alor mei nu am nici o amintire directă. Cred că primul eveniment care a pătruns în urzeala impresiilor mele de copil a fost înmormîntarea lui Victor Hugo (cînd aveam opt ani). Mă văd alături de tatăl meu, urcînd spre Arcul de Triumf, unde era ridicat catafalcul, iar a doua zi asistînd la defilare de la un balcon, la colțul
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cunoașterii, de genul celui formulat de Kant sau Einstein. Nancy Cartwright, bunăoară, opune fundamentalismului punctul de vedere particularist conform căruia lumea fizică este variată, complex compartimentată, și că ea nu va putea fi descrisă în mod adecvat decât printr-o urzeală de legi cu domenii de acțiune limitate. Dată fiind compartimentarea naturii, despre care aflăm tot mai mult odată cu progresele cercetării, noi nu ar trebui să aspirăm la mai mult decât la cunoașterea unor regularități de diferite niveluri de generalitate, care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
biografia unei întregi epoci, niciodată numită direct, dar ușor detectabilă în limbajul analitic, în sentimentul de stranietate al experiențelor parcurse, în raporturile umane sugerate metaforic. Oglinzile sparte (1997), carte subintitulată „roman de gânduri”, întrepătrundere dintre matematică și filosofie pe o urzeală literară, este o concentrată meditație asupra visului, nostalgiei, singurătății, asupra crizei societății actuale. În Literatura. Povestea unei ficțiuni (1998), C. simte nevoia să se lămurească pe sine, dar și pe cititorul său asupra ideii de literatură, a ideii de ficțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286350_a_287679]
-
de inocent, după care, în loc să strige "Evrika!" păstra discret secretul descoperirii; din câte pricepea ea, asta-l făcuse să pară subversiv. Dar socotea că și vinovați de subversiune oamenii pot fi iubiți; nu ține de esența iubirii întinderea capcanelor și urzeala planurilor de prindere a iubitului? Ce fericită se simțea dintr-o dată! De ce capcană aurită și cordială avusese ea noroc! − Să zicem c-ar fi și așa, comentă după o reflecție prelungită. Totuși, felul ăsta de-a pune problema îmi pare
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
context, pe tiparul caracterului, ca un fel de universalie. La fel procedează în fond Mateiu Caragiale în Pajerele sale, fructificând rotunjimea de medalie a sonetului, în Boierul, Călugărul, Domnița sau Cronicarul accentul etic intră, prin constrângere și savantă artă, în urzeala portretului, ca în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce os de Domn e și viță de-împărat, / / Ades, făr-a-și da seama
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
nu constituie esența acesteia, așa cum se întîmplă în monahismul oriental și cum însuși Ieronim ne lasă să înțelegem din biografiile sfinților scrise de el. Lipsesc complet motivul luptei cu diavolul, ca și elementul pitoresc care, în concepția noastră, o caracterizează: urzelile dușmanilor, ispitele diavolului, pericolele mortale reprezentate de fiarele sălbatice. Așa cum am spus deja și cum credeau creștinii în mod obișnuit după Constantin cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesîngeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu josnice purtări și uneltiri (Stephano, Trinculo, asociați cu singurul băștinaș al insulei, cu Caliban), este și mai lung: se întâlnesc întâi într-un loc al insulei unde se îmbată zdravăn și fac planuri împotriva lui Prospero (o parodie a urzelilor celor sus-puși), se strămută într-o altă parte, unde intervine Ariel, nevăzut, îi învrăjbește puțin și apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
drept substrat ansamblul indivizilor asociați. Sistemul pe care aceștia îl formează unindu-se și care variază în funcție de dispunerea lor pe suprafața teritoriului, de natura și numărul căilor de comunicare constituie baza pe care se înalță viața socială. Reprezentările, care constituie urzeala, reies din relațiile care se stabilesc între indivizii astfel combinați sau între grupuri secundare care se intercalează între individ și societatea totală. Or, dacă nu vedem nimic extraordinar în faptul că reprezentările individuale, produse prin acțiunile și reacțiile dintre elementele
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
criteriu de constrîngere, definind originalitatea fenomenelor sociale. Durkheim nu se mulțumește numai cu aceste caracteristici pentru a legitima existența reprezentărilor colective. El aduce în discuție ,,concursul'' indivizilor, referindu-se, într-un anumit fel, la ideea de interacțiune socială. ,,Reprezentările (fiind urzeala vieții sociale) decurg din relațiile care se stabilesc între indivizii astfel combinați sau între grupuri secundare care se intercalează între individ și societatea totală [...]. Dacă putem spune, în anumite privințe, că reprezentările colective sînt exterioare conștiințelor individuale, este pentru că nu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
uscat. După scărmănatul cu mâna, se dădea la cheptinii țigănești și la fușalăi pentru a separa părul de canură 1 și de miezurică 2. Părul, având fibra lungă și rezistentă, se torcea subțire și apoi se răsucea, fiind folosit ca urzeală. Canura și miezurica se foloseau pentru „bătaie”. Lâna se folosea în culoarea ei naturală, dar și vopsită în zemuri de plante, obținând astfel tonuri calde și discrete de culori vegetale. Aceste culori, folosite la covoare și lăicere, se armonizau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se numeau și ițari fără față. Piesă de port specifică pentru lucrătorii la pădure și crescătorii de oi, ițarii se îmbracă cu multă ușurință, chiar și noaptea, în condițiile specifice ale practicării acestor ocupații. Ițarii „de buni’’ se confecționau din urzeală de bumbac și „bătaie” din lână țigaie fără a se da la chiuă. Aceștia se purtau pe timp de vară, fiind mai subțiri, deci mai comozi și mai practici. Bărbații se încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de agent): „Danțul, muzica, pădurea, pe acestea le-ndrăgii” (Ibidem, p. 102), „Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,/Ce-o să amuțe cânii...” (Ibidem, p. 116); • complement corelativ (de excepție, sociativ, cumulativ):„Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu, Proză literară, p. 83) ADJECTIVUL DEMONSTRATIVTC "ADJECTIVUL DEMONSTRATIV
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma predicatului analitic: „Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini...” (M. Eminescu, P.L., 32) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ exprimă: „obiectul” căruia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale: • subiectul gramatical: „Din posturile de controlori s-au suprimat două și se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în lumina artei pot fi înțelese cu mult mai limpede decât în lumina științei. Se spune că apa unor mări e mai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui" scrie Blaga determinând câteva categorii secrete ale inconștientului în această urzeală de valori cognitive. El afirmă că doar inconștientul, datorită convergenței categoriilor abisale este capabil să reformuleze noosul cosmic. Kant în Critica rațiunii pure demonstrează unitatea rațiune-intelect. Atât Bergson cât și Blaga detașează cunoașterea de obiect punând accent pe o cunoaștere
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-nghesuiam alături, ciuliți în ascultare,/ La pasu-n frunze-al fiarei flămânde, greu și rar.// Ascunși prin gropi și scorburi, alăturea de tine,/ Tu nu știai că suntem într-unul singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași de contur,/ Pe pulberea fierbinte și-n cremenea tocită,/ Ca un păianjen negru ce-ți umblă împrejur./ Sunt peticul de noapte dat ție
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în lumina artei pot fi înțelese cu mult mai limpede decât în lumina științei. Se spune că apa unor mări e mai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui" scrie Blaga determinând câteva categorii secrete ale inconștientului în această urzeală de valori cognitive. El afirmă că doar inconștientul, datorită convergenței categoriilor abisale este capabil să reformuleze noosul cosmic. La acest nivel consider că inima devine poesie. Poeții sunt cei care aducând un suflu de libertate, curaj, nepăsare de standarde, au
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
elegant prin labirintul arabescului de imagini, cu voluptăți și, frecvent, cu umor subțire. Remarcabile sunt alte câteva sonete ce translează în „vers subțire laminat” cuvinte neculceene și aroma graiului vechi. Pentru A., „jocul cuvintelor” a fost o tentație permanentă, în urzeala lui găsind sensul major al poeziei. Incert a rămas profilul prozatorului, pentru că din romanul Venim la putere și din volumul de nuvele La iubirea patrupedă, pe care le anunțase încă din 1935, n-a publicat decât fragmente. Visa să atingă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
simțurilor, poemul s-ar putea rezuma la o structură simplă și scheletică, din două cuvinte: atît... poveștile. Poemul are Însă nevoie de toată forța, amplitudinea și subtilitatea cuvintelor, de fapt, a lucrurilor vii și autentice vară, prispă, greieri. Doar prin urzeala lor simbolică, țese suveica, din firele concretului, pînza Închipuirii, a meditației și-a reveriilor. Toamna de aur este și ea o metaforă sadea. Aurul ei nu este Însă acel clișeu decorativ care exaltă trăirile noastre satisfăcute prea lesne-n pastel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
patriarhale care nu se vor mai Întoarce niciodată. Decît poate În scurte clipe cînd nostalgia ne va readuce imaginar cu capul În poala bunicii unde torceam și noi la unison cu sfîrÎitul neobosit al fusului ce aduna răbdător fir pentru urzeala prin care să se țeasă povestea vieții noastre. Dar poemul pare să Încurajeze totuși comportamentul impenitent al celui care, În ciuda caierului isprăvit, mai poate toarce fir nou În poala visului. Cutia milei Să presupunem că cineva vă solicită să scrieți
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și imaginar, odată cu ieșirea de sub tensiunea concentrată a versului, sunt poemele în proză din Ce-ai cu mine, vântule?. Sufletul, confruntat cu înțelesul ascuns al existenței, se mișcă între ecouri, reminiscențe, oglinzi ale visului. Lumea e spațiu al tainei. Prin urzeala văzutelor trece, neînțeleasă, „invizibila rezonanță”, „neauzita paliditate”, ținând de esențele ultime (Sâmburii din miezuri). Setea de absolut și jalea „știrbirii de viață” a celui prins în labirintul căutării Spiritului sunt aduse la o limită a sfâșierii extreme, ce cheamă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
se întâmplă în schimb în monahismul oriental și cum chiar Ieronim ne lasă să înțelegem din biografiile sfinților scrise de el. Lipsește complet și motivul luptei cu diavolul ca și elementul pitoresc cu care, în mintea noastră, este întotdeauna asociată: urzelile dușmanilor, ispitele diavolului, pericolele mortale reprezentate de fiarele sălbatice. Așa cum am spus deja și cum credeau creștinii în mod obișnuit după Constantin cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesângeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de criză. Dimpotrivă, succesele favorizează inițiativa, inclusiv în domenii sensibile pentru comuniști, precum relațiile cu URSS-ul. Partidele comuniste se simt suficient de puternice pentru a sfida pe față Moscova. Eurocomunismul apare ca o confirmare a ancorării partidelor comuniste în urzeala lor națională. El este rezultatul unui îndelungat proces de reflecții și de discuții în sînul cîtorva partide. Ideea că modelul sovietic este inadecvat în țările capitaliste industrializate se întărește și ajunge la necesitatea de a concepe un socialism cu față
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cu economie de mijloace, pe spații mici, autorul se dovedește meșter în a-și grada narațiunea prin acumulări infinitezimale, până la finalul deseori în răspăr. Pictura de interior pe care o caligrafiază, într-un discurs stilizat, preponderent substantival, înnădește, printr-o urzeală de ecouri și sugestii, o povestire de grad secund. Prin exilarea personajului, obiectele devin „voci” ale narațiunii, fiecare detaliu întregind o compoziție statică în aparență, cutreierată însă de un duh când șăgalnic și când elegiac (Cât ține liturghia, Acasă). Paradoxal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
emfază lui Ghiță la prima lor întrevedere. Adevărul nu importă, aparența e totul. Într-un consens tacit ea pare să stăpânească lumea comună ca o pânză de păianjen, a cărei frumusețe nu desconspiră rostul ei, ci îl ascunde în măiestria urzelii. Pentru lume, Lică e cineva și pentru această poziție privilegiată a făcut întotdeauna ceea ce se impunea să facă. Ca în alte dăți, așa a decis că trebuie să facă și acum. "El voiește" și voința îi e destulă pentru a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]