852 matches
-
neașteptații mosafiri până în uliță, la trăsură. Seara am aflat că tata ceruse și învoirea mamei ca să nu primească să fie ministru”. Faptul e dat ca dovadă de caracter. Dar situația nu mai e aceeași de imediat după detronarea lui Cuza, urzită de o conjurație precumpănitor conservatoare. Însuși Kogălniceanu intră în 1868 ca ministru de Interne într-un cabinet liberal. Caracterul integru și patriotismul impun desigur abținerea în anumite momente, dar și participarea în altele, când, solicitate, competența și integritatea nu trebuie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”,. .țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă spună... Și peste toate acestea, care n-au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Monte. A fost o zi memorabilă: era primul preot format în casă, și cu siguranță nu era o casă lipsită de importanță. Faptul împlinit a stârnit câteva murmurări din partea Curiei veroneze, care a considerat acea sfințire de «contrabandă» o strategiei urzită de îndârjitul don Calabria. Cardinalul Bacilieri a ignorat faptul oficial, spunând expres că el «nu o să-l încardineze niciodată pe acel preot în Dieceza de Verona». La san Zeno in Monte a rămas pentru toată viața, totdeauna supus simplelor dorințe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
atentate contra capetelor încoronate, șefi de state, înalți magistrați însărcinați cu respectarea legii, erau comandate de centrele unor organizații secrete, pitite în umbră pe teritoriul Statelor Unite. Dar în 1894, opinia publică din Franța nu deslușea ce se petrecea și se urzea în spatele unor Ravachol, Henri, Vaillant și Cie; și prea mulți intelectuali diletanți primeau actele lor de violență cu ditirambe literare, de la Félix Fénéon la Laurent Taihalde, cel ce lăuda "frumusețea gestului"... În plus față de aceste "gesturi", se asista la noi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vecinătate cu Serbia (voi avea ocazia, mai departe, în această depănare de amintiri, să prezint cîteva informații din 1914, care arată cum, în ajunul asasinatului, arhiducele se zbătea în urzelile care urmau să-l coste viața și care nu erau urzite doar de Mîna Neagră sîrbească...). A fost foarte nemulțumit cînd, în urma instrucțiunilor date de Cancelar, s-au luat unele măsuri împotriva statului sîrb, vecin. Această țară, fără ieșire la mare, ale cărei resurse importante erau asigurate de exportul de cereale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reprezentant foarte autentic al leului britanic, căruia nu-i place să fie călcat pe coadă. Din clipa sosirii mele la Sofia, în noiembrie 1911, mi-am găsit colegii neliniștiți și stînd la pîndă pentru a încerca să descîlcească ce se urzea la Sofia împotriva Turciei. Timpul petrecut la Salonic și calitatea mea de reprezentant al unui stat angajat în Tripla Alianță îmi atrăgeau, din partea miniștrilor Austriei și Italiei, statutul celui care poate "decanta" informațiile culese în Macedonia sau referitoare la intrigile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
par să nu fi ținut cont, deși erau revelatoare în privința anumitor acțiuni ale Berlinului. În acea lună martie 1914 un sincronism ce trădează o acțiune concertată organele de presă germane publicau informații identice asupra pregătirii unui complot, cu ramificații întinse, urzit în Bosnia-Herțegovina pentru suprimarea arhiducelui Franz Ferdinand care, în urma acestei descoperiri făcute de poliție, hotărîse să nu mai conducă marile manevre. La mai puțin de 48 de ore după aceea, Korrespondenz Buro publica, la rîndul său, pe un ton polemic
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
găsea chiar în axa Viei del Tritone, iar din șirul de imobile care o mărgineau, cîteva rafale bine țintite puteau mătura balconul palatului Chigi. (La puțin timp după sosirea mea, poliția secretă avea să descopere în ultimul moment un complot urzit de binecunoscutul general Cappello, învingătorul de la Bainsizza. Într-o cameră de la hotelul Dragon, s-a descoperit o pușcă cu lunetă folosită la vînătoarea de capre negre, gata să funcționeze la apariția lui Mussolini în balconul palatului Chigi... ). Mussolini arăta încă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ante Pavelici, care a dus în 1934 la asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei ("nepotul meu preferat", îmi spunea regele Italiei 218...) și a cărei responsabilitate revine în primul rînd regimului fascist...219. Dar în culisele diplomatice se percepea un plan urzit între Budapesta și Roma, ducînd chiar pînă la un acord secret. Lăsînd în vigoare acea alianță militară cu România, în fapt moartă, dat fiind că nu funcționase, Mussolini se străduia să-și asigure poziții bune pentru un eventual conflict între
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
precauție, după plecarea sa, am atras atenția ministrului nostru de la Berlin, însărcinîndu-l să precizeze clar la Wilhelmstrasse că, în nici un caz, delegația germană nu putea sosi în România înainte de sfîrșitul sesiunii Micii Antante. Răspunsul Legației noastre dădea în vilag combinația urzită la Berlin: Wilhelmstrasse răspunse că era prea tîrziu și că pe baza informațiilor primite de la domnul Kirholtes, delegații, deja răspîndiți în provincie și fără posibilitatea de a fi contactați, erau în drum spre România înainte de 8 mai. După o oră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar că agravată: Mussolini, devenit patronul titrat al revendicărilor ungare, nu mai considera Mica Antantă ca o formațiune jenantă pentru dezvoltarea politicii sale în Europa, ci o denunța ca pe o organizație răufăcătoare, dăunătoare păcii și vinovată de planuri întunecate, urzite în umbră și secret. România, fiindcă făcea parte din ea, nu mai era un pion folositor pe eșichierul Ducelui, iar calitatea ei de aliat printr-un tratat special nu mai era luată în seamă decît pentru a ne taxa de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de borangic, pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
meditație gravă asupra existenței omenești, asupra vieții și morții. Înzestrat cu o stăpânire de sine ieșită din comun și dovedind mult curaj, el nu se lamentează și nu-și ia măsuri de apărare în momentul în care află de complotul urzit împotriva sa, ci, datorită sensibilității sale, meditează asupra posibilei dispariții, vibrează puternic în fața acestei posibilități a neprevăzutului și își concepe moartea ca pe o nuntă cosmică. Astfel își exprimă atât dragostea față de natură, cât și concepția sa asupra vieții și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-a adus o singură pușcă, nu s-a făcut măcar vreo comandă de puști; armata este redusă tot la puținele puști aduse de mult atacatul și calomniatul guvern de la 1868. Ba se mai afirmă că în cestiunea puștilor se urzesc afaceri demne întru toate de curata concesiune Crawley.“1 În no. de la 9 ianuarie, în locul primului articol sunt publicate următoarele știri: „Austria mobilizează toată puterea sa armată și a chemat toate rezervele. Știrea e pozitivă, deoarece supușii austriaci din România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de gât și-l sărută. Sturdza, care era pudicitatea pe picioare, s-a roșit, s-a zăpăcit, a pus ochii în pământ și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de istoria României, cu care are de altfel tot atât de mult în comun cât extratereștrii din romanele științifico fantastice cu planeta Pământ, că un asemenea partid, deci, va ezita să ducă la bun sfârșit planurile de distrugere pe care le-a urzit în urmă cu ani de zile. Ultimele știri din București arată că speranțele noastre au fost zadarnice. Osemintele domnilor români sunt scoase din mormintele în care au odihnit vreme de sute de ani și aruncate la groapa de gunoi. Ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe care îl înfăptuiește cu infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de tensiuni și reglând ritmurile piesei, este dată de cele trei zile obsedante („peste două zile, trei...”) pe care - refren temporizant - domnitorul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
moldovenească, imaginativ și cu șartul glăsuirii, D. s-a învăluit în viața de zi cu zi într-o discreție care i-a menținut și scrierile într-o nemeritată penumbră. Prima lui carte, culegerea de nuvele Vara cu trei nebuni (1970), urzită într-o formulă pe care, din păcate, nu a stăruit să o cultive, era plină de făgăduieli. Descrierile, cu gâlgâiri de lirism, împânzesc o atmosferă de febre și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și se urzesc satele. După conformația craniilor, după avântul tineresc înnăscut al inimilor ce-și începea doina cu „frunză verde”, după marele simțământ al toleranței religioase, după ritmul danțurilor voinicești, după sinteza și etimologia limbii ce se trage din latina vulgară - cu toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
uciși și se va râde / suntem destul de bătrâni și de vicleni / să nu ne pese / totul e adevăr, chiar și minciuna / totul e minciună, chiar și adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare afectivă, ci colorează, stins, și sentimentul zădărniciei. Între euforia unor clipe și spasmul de anxietate pe care îl provoacă vremelnicia, pătimitorul își caută un reazem
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că au făcut neastâmpărații leși în Podolia și în alte locuri. Aceasta a fost pricina vizitarisirii Dumnealui hatman" (Constantin Botez, Adrian Pricop, op. cit., p. 45-47). Cine era Theodor Vârnav
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]