37,655 matches
-
lună din același tip de hîrtie. Așa că ne vom oploși pe lîngă el. Cu asta, nu rezolvăm toate dificultățile. Nu-i putem sili cu nici un chip pe difuzori să ne dea banii pe tot ce au vîndut și în timp util. De sporit tirajul, îl sporim degeaba. Ne costă mai mult și n-avem garanția că vindem mai mult. Să ne înțelegem: poate că s-ar cere, nu asta e problema, problema e că n-avem control asupra difuzării. Cîteva zeci
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
și mai puțin chef am să-mi spună oricine tu. La fel procedează cu noi și dezinvoltele domnișoare de la buletinele ,,Meteo". Parcă le aud: ,,Ești bucureștean, să-ți iei azi umbrela, dacă vrei să nu te plouă". Mulțumesc pentru sfatul util, dar întreb: pe ce bază sunt tutuit? Zglobia Iulia, fata de la ProTv (cel mult treisprezece ani, după cât arată), pe ce bază mă tutuiește?
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
astăzi" din cinematografia română, explică în mare parte criza endemică și absurdă în care perseverăm (pentru subculturnicii S.N., D.M. și cei numiți de ei în fruntea Cinematecii, precizez că l-am citat între ghilimele pe cineva numit Titu Maiorescu). Mai utilă decît o demonstrație punctuală sau o analiză de caz e, în consecință, revelarea paraliziei breslei înseși. Drept care - în locul unui articol ab ovo cu subiectul enunțat în prima frază - reproduc ultimul proiect rămas în stadiul inițial. Proiect MOȚIUNEA (...) "Noi, criticii de
Somnul insulei filmice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15683_a_17008]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun să repar greșeala în cîteva
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Z. Ornea De cîțiva ani buni Fundația Academia Civică publică o prețioasă și utilă "Biblioteca Sighet". Exprim încă regretul de a nu fi comentat, pînă acum, nici una din acele utile volume. Mai ales că ele sînt documente, mărturisiri și analize pe marginea evenimentelor politice din anii 1944-1949. Îmi propun să repar greșeala în cîteva dintre comentariile mele. M-am oprit, pentru început, la analiza politico-economico-militară a lui Thomas S. Blonton
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Romulus Rusan) îl intitulează Ce știa președintele Truman despre România. Și asta dacă se ține seama despre descoperitul, în arhivele americane, raport al serviciilor americane elaborat în 1949. Raportul, la care mă voi referi curînd, e bogat în informații foarte utile. Mă îndoiesc însă că președintele Harry Truman a luat cunoștință despre el. S-a demonstrat, de pildă, că memoriul regelui Mihai I către fostul președinte Franklin Delano Roosevelt din primăvara lui 1945, exhaustiv și competent, n-a ajuns niciodată în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
lui. Ruptura modernizării bruște a însemnat totuși și crearea sau acutizarea unor tensiuni care au lăsat urme vizibile pînă azi. Cred că analiza lor ar fi interesantă în multe domenii ale mentalului colectiv, dar deocamdată mi se pare posibilă și utilă mai ales din perspectivă lingvistică. Un semn al tensiunilor e chiar felul în care în lingvistica românească se folosește termenul neologism. Din accepția lui "internațională" (de "cuvînt nou"), e selectat aproape exclusiv un subdomeniu, constituit din împrumuturile moderne, culte. Desigur
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
din sfera culturii moderne. Și aici există o justificare acceptabilă: e vorba de termeni izolați, care nu au avut circulație și care au fost reintroduși în limbă și oferiți uzului public mult mai tîrziu (în secolul al XIX-lea). Foarte utilul Dicționar al împrumuturilor latino-romanice în limba română veche (1421-1760), apărut în 1992, oferă numeroase exemple de termeni pe care, bazându-ne pe pura intuiție și fără verificarea surselor, i-am crede mult mai noi (chiar în primele pagini apar: academic
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
pseudonim, N. Popov, și Georgescu-Delafras i-a publicat cartea. Nimeni, în presă, n-a dezvăluit manopera. De-abia, acum, în 2001, dl Henri Zalis reeditează cartea, la Editura Hasefer sub numele adevărat al scriitorului. E, de bună seamă, o restituire utilă, restabilind, de atîtea ori, un adevăr tăinuit. Cartea (să-i spun monografie?) e mai curînd un izbutit portret moral. Și are ca subtitlu precizarea "întîiul revoluționar - constructorul Rusiei". E chiar, acest subtitlu, scopul urmărit de autor. Să releve, în tonuri
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
Golițîn. Și, în plus, Sofia nu se pricepu să-și alcătuiască o puternică alianță a susținătorilor ei, iar Golițîn pierdu toate bătăliile în care se angajase. Petru și mama lui avură din nou noroc, nefiind uciși. Ba Petru era și util. Cînd soseau înalți ambasadori, Ivan nu putea fi înfățișat. Atunci Petru, acum tînăr de 17 ani, era adus la Kremlin și arătat înaltelor personalități. Sîngeroasele scene din mai 1682 îl marcară, cu înfricoșare, pe tînărul țar pe jumătate, care își
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
mecanism de represiune începe prin a fi o complicată strategie contractuală de împăcare a nevoilor ideologice cu starea de fapt (coexistența necesară, de exemplu, dintre scriitorii proletari, scriitorii țărani și "tovarășii de drum"). Realismul socialist se dovedește astfel un instrument util pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul în care au fost aduse la un numitor comun pe tărîm ideologic realismul artistic și imperativul politic al societății fără clase; asta însă numai dacă
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
octombrie cu un editorial al dlui Constantin Trandafir pe tema E.L. și valorile naționale, precum și cu un comentariu al dlui Ion Bălu despre "mutația valorilor". Despre edițiile antume și postume din marele critic, scrie dl Marian Chirculescu un articol foarte util. * Revista 22 reia în numărul 44 de la începutul lui noiembrie un sugestiv text semnat în Journal of Democracy din 1999 de mai vechea noastră cunoștință G.M. Tamás, Europa de Est, după un deceniu. Înfrângerea victoriei și victoria unei înfrângeri, care se încheie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
ai secolului, azi, trecut. A fost declarat fracționist, în 1938 fiind scos din CC al PCR și pînă în 1944 n-a mai desfășurat activitate de partid. În 1940 e deținut în lagăre și, apoi, și, în 1941, datorită intervențiilor utile ale familiei, capătă, pînă în ianuarie 1943, domiciliu obligatoriu la o vilă a familiei de la Poiana Țapului. E internat, puțină vreme, în lagărul de la Tîrgu Jiu și, apoi, revine în domiciliu obligatoriu tot la Poiana Țapului, unde rămîne pînă în
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
cunoscut cu acuzatul principal și alți cîțiva din anturajul său și arestat nu ca acuzat, ci numai ca martor. Cum anchetatorii tot bîjbîiau în căutarea unor acuzații, Golopenția a fost considerat un martor de la care s-ar putea stoarce ceva util. Dar Golopenția era total nevinovat. Îl ajutase, încă în 1943, pe Pătrășcanu pentru a-i asista material și moral pe deținuții comuniști din lagărul de la Caransebeș, dăduse o mînă de ajutor pentru anunțarea la radio a actului de la 23 august
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
se mai întoarcă în țară. Golopenția, încolțit de anchetatori, recunoștea numai prima parte a culpei, dar afirma, răspicat, că n-a apucat să-i transmită lui Pătrășcanu mesajul. Inutil. Anchetatorii reveneau, stăruitori, asupra acestui moment dificil, căutînd să stoarcă informații utile. Golopenția, neînfricat, continua să-și mențină opinia în numeroasele lui declarații. Și, deodată, în martie 1950 (el fusese arestat, cum am precizat, în ianuarie 1950), brusc, sufocat de atîtea întrebări dacă a declarat tot ceea ce știa, face o intempestivă mărturisire
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Rodica Zafiu Din cînd în cînd e cazul să revenim asupra terminologiei mediilor electronice, cu noutățile și oscilațiile ei, cu schimbările rapide de concepte și de termeni. Pentru a le verifica doar existența sînt utile și dicționarele de specialitate (au apărut destul de multe în ultimii ani); pentru a le înțelege însă uzul real, tendințele de adaptare fonetică, grafică și morfologică sau preferințele pentru anumite construcții sintactice este fundamentală examinarea lor în contextele reale de folosire
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
lumina rampei criza, neputința, o scenă goală pe care se rătăcește un personaj care vorbește delirant sau tace. Pentru Bacovia afazia este un stimulent care-l face să construiască din reziduurile lingvistice o imagine cutremurătoare". Simptomatic, în însemnările intitulate Divagări utile, întîlnim un Bacovia conștient de valoarea sa. Poetul copleșit de discreție, ros de o rea conștiință, alienat, marginalizat, nu ezită a-și adresa elogii: "Eu sînt Dumnezeul și judecătorul meu". Sau: "George Bacovia, artist înmormîntat și nemuritor în același timp
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
Rapiditatea cu care se petrec evenimentele legate de recenta Conferință a Uniunii Scriitorilor din 20 aprilie ne-a determinat să ne schimbăm de două ori modalitatea de a le reflecta în paginile revistei. Ne propusesem inițial să facem un documentar util pentru informarea cititorilor și a istoricilor de mîine, din care să rezulte cum s-au desfășurat lucrările Conferinței, cine a fost ales în organismele diriguitoare și tot restul. Am abandonat ideea din cauză că n-am considerat a exista un final al
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
ai poetului. Tonul este perfect echilibrat, salubru, evitîndu-se orice partizanat, orice exagerare "favorabilă". Dosarul macedonskian apare scos de sub incidențele umorale, adus în fața instanței acelei transcendențe laice care este istoria literară. Această rememorare a autorului Nopții de mai reprezintă un gest util într-o perioadă în care ne uităm predecesorii, s-ar zice că mai repede decît oricînd. Nicolae Oprea: Alexandru Macedonski între romantism și simbolism, Edit. Dacia, 1999, 96 pag., preț neprecizat.
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
la prestația vreunui rapsod brunet. Artiștii români (dirijori, instrumentiști, cântăreți) sunt prezenți, fără îndoială mai mult decât în trecut, în contextul muzical internațional, dar nu printr-o politică de stat, ci prin inițiative particulare; este bine așa, chiar dacă ar fi utile și unele proiecte ample, bine articulate. Din păcate, această circulație nu se face, în cea mai mare parte, pe căile regale ale marilor centre muzicale, ci la nivelul unor organizații artistice modeste, fără ecou în mediile de specialitate. Nu pentru că
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
Rodica Zafiu Lingvistica românească beneficiază acum de o extrem de utilă reeditare și aducere la zi a unei cărți foarte apreciate și folosite - de la prima apariție, în 1972 - de mai multe generații de studenți și profesori: Valeria Guțu Romalo, . Limba română de azi (versiune nouă, București, Humanitas Educațional, 2000). Principala calitate
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
și Mircea Vasilescu, gata a-și pună emisiunea în slujba unor idei care nu se prea bucură de succes în epoca internetului care pare a consfinți supremația englezei. (Am zis mai bine înainte: a anglo-americanei, a acelei limbi elementare și utile, care nu e nici a urmașilor lui Shakespeare, nici a contemporanilor lui Updike, dar, mai curînd, cum a botezat-o cu umor Paul-Elie Lévy, latina anglo-saxofonistă a vremii noastre). S-ar cuveni ca noi, românii, să fim cu deosebire sensibili
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
aici), apare o altă carte, de astă dată masivă, datorată d-lui N. Georgescu intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele două cărți sînt mari și semnificative. Dacă la dl Pericle Martinescu preocuparea aceasta era un util hoby, la dl N. Georgescu preocuparea e de esență, ea fiind chiar rostul exegezelor sale de istoric literar. Cartea a fost, la origine, o teză de doctorat și se inserează într-un proiect ambițios de perspectivă a unor cărți despre
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
februarie 1916 ora 18 (și nu la Cabaretul Voltaire - de unde și publicația cu acest nume - cum spune legenda omologată în istoriile literare). Al. Piru, bine informat de obicei, leagă nașterea mișcării de ziua de 14 iunie 1916. Profesorul Robciuc, în utila bibliografie din nr. 2-4, identifică prima apariție a termenului dada în 18 aprilie 1916 în Journal de Ball. În fine, Tzara însuși datează prima manifestare dada la 14 iulie. Am promis să revenim cu un text mai puțin cunoscut. E
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
dăruire, ce să mai vorbim! Dacă șeful statului poate deveni, sub privirile adormite ale gărzilor de corp, ținta batjocurii oricărui psihopat, atunci domnii cu pricina ar trebui să aibă măcar demnitatea de a folosi arma din dotare într-un scop util: punându-și-o la tâmplă și executând foc de voie! Batjocorirea lui Emil Constantinescu, sub privirile complice ale celor plătiți din banii mei și ai concetățenilor mei pentru a-l apăra pe șeful statului (aș fi la fel de indignat și dacă
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]