2,562 matches
-
tehnica înotului bras, iar spre sfârșitul secolului al XIX-lea apare tehnica de înot craul. 1.2. Înotul în România Istoricii au descoperit în țara noastră mărturii ce demonstrează practicarea înotului de către oamenii care trăiau în apropierea apei, în scop utilitar, ca mijloc de supraviețuire, ca necesitate igienică distractivă sau ca sport. S-a făcut referire la înotul „voinicesc”, care are unele asemănări cu craulul de astăzi. Multe misiuni și fapte de luptă, din secolele al XV-lea și al XVI
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
organizatoric și competițional, în special în orașele Timișoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureș, Arad, București (aici Societatea „Tirul” va juca un rol deosebit). S-au organizat diferite întreceri, care aveau ca scop principal efectul spectacular și distractiv, dar și recunoașterea caracterului utilitar al înotului. Aceste acțiuni au însemnat primii pași în afirmarea înotului, ca sport, al începutului jocului pe polo și săriturilor în apă. În 1880 se deschide în București bazinul și „Școala de înot” a societății „Tirul”. Bazinul, căptușit cu lemn
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înoată în probele de liber după cum urmează: 50m, 100m, 200m, 400m, 800m, 1500m, în probele de ștafetă, 4x50m, 4x100m, 4x200m, ultimul schimb în ștafetă de 4x100m mixt, precum și ultimul procedeu înotat în probele individuale de 200m mixt și 400m mixt. - utilitar și de agrement: este procedeul cu cea mai mare utilizare pentru scopuri utilitare (salvare de la înec, aplicații militare, curse de mare fond, triatlonuri, traversări de cursuri de apa, e.t.c.). Pentru agrement, este unul din cele mai utilizate, mai
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în probele de ștafetă, 4x50m, 4x100m, 4x200m, ultimul schimb în ștafetă de 4x100m mixt, precum și ultimul procedeu înotat în probele individuale de 200m mixt și 400m mixt. - utilitar și de agrement: este procedeul cu cea mai mare utilizare pentru scopuri utilitare (salvare de la înec, aplicații militare, curse de mare fond, triatlonuri, traversări de cursuri de apa, e.t.c.). Pentru agrement, este unul din cele mai utilizate, mai ales datorita vitezelor pe care le poate dezvolta, (este utilizat frecvent si sub
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
forma literei S culcat. 3.2.1. Utilizarea procedeului: Competițional: procedeul spate se înoată în probele de 100m și 200m, primul procedeu în ștafeta de 4x100m Mixt, și al doilea procedeu în probele individuale de 200m Mixt și 400m Mixt. Utilitar și de agrement: este un procedeu foarte des utilizat, deoarece nu ridică probleme din punct de vedere al respirației, este utilizat sub aspect de agrement, foarte frecvent, mai ales pentru relaxare. Utilitar și-a dovedit eficiența pentru transportul diferitelor obiecte
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
probele individuale de 200m Mixt și 400m Mixt. Utilitar și de agrement: este un procedeu foarte des utilizat, deoarece nu ridică probleme din punct de vedere al respirației, este utilizat sub aspect de agrement, foarte frecvent, mai ales pentru relaxare. Utilitar și-a dovedit eficiența pentru transportul diferitelor obiecte și în mod special ca procedeu de transport a accidentaților. Mecanismul procedeului spate, implică următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațelor și picioarelor - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.2.2
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
al doilea schimb la ștafeta de 4X100m mixt. La Campionatele Mondiale în bazine scurte (25m), se înoată și în probele de 50m bras; al treilea procedeu în proba de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înoată și în probele de 50m bras; al treilea procedeu în proba de 100m mixt; respectiv al doilea schimb în ștafeta de 4X50m mixt. Utilitar și de agrement: este cel mai utilizat procedeu pentru agrement și deosebit de valoros pentru scopuri utilitar aplicative și militare. Componentele structurale din care se compune tehnica procedeului bras sunt următoarele: - mișcarea picioarelor - mișcarea brațelor - coordonarea brațe - picioare - coordonarea brațelor cu respirația - startul - întoarcerea 3.3.2. Mișcarea picioarelor În procedeul bras, picioarele au un rol foarte
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
probele de 100m, 200m; primul procedeu în probele de 200m și 400m Mixt individual: al treilea procedeu în proba de ștafetă 4X100m. În programul Cupelor și Campionatelor Mondiale, se înoată și în probele de 50m și ștafeta de 4X50m Mixt. Utilitar și de agrement : în general se înoată numai de înotătorii experimentați sau de foștii înotători de performanță. Componentele structurale: În procedeul fluture, poziția adoptată este decubit ventral. Deoarece procedeul se realizează prin mișcări ondulatorii, corpul marchează trei poziții intermediare, în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
deplasare, viteză de repetiție. - Capacități coordinative (orientare spațio- temporală; reacție rapidă, echilibru, precizie, capacitate de învățare motrică, combinarea mișcărilor. - Forța (forța principalelor grupe musculare. - Rezistența (rezistența de tip aerob. - Mobilitate articulară și elasticitate musculară. 4. Deprinderi motrice de bază și utilitar - aplicative: - Mers si variante de mers (mers pe vârfuri, pe calcâie, mers ghemuit. - Alergare si variante de alergare (alergare serpuită, cu ocolire de obstacole, peste obstacole, alergare cu schimbare de direcție, alergare cu spatele pe direcția de deplasare. - Săritura (sărituri
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
O.R.5.1. Valorificarea deprinderilor motrice însușite, în acțiuni motrice complexe DEPRINDERI MOTRICE DE BAZ: - exersarea deprinderilor motrice de bază și a procedeelor tehnice în diferitele verigi ale lecției în relație cu celălalte deprinderi motrice. DEPRINDERI UTILITAR-APLICATIVE: - exersarea deprinderilor utilitar aplicative însușite anterior în condiții de întrecere. O.R. 5.2. Realizarea de acțiuni motrice cu structuri și eforturi variate, pentru dezvoltarea calităților motrice CALITłI MOTRICE: 1.Viteza: - viteza de reacție la stimuli variabili, viteza de execuție: a actelor și
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
5.1. Acționarea independentă pentru menținerea și/sau dezvoltarea capacității motrice generale DEPRINDERI MOTRICE DE BAZ: - exersarea deprinderilor motrice de bază și a procedeelor tehnice în diferitele verigi ale lecției în relație cu celălalte deprinderi motrice. DEPRINDERI UTILITAR-APLICATIVE: - exersarea deprinderilor utilitar aplicative însușite anterior în condiții de întrecere. CALITłI MOTRICE: 1.Viteza: - viteza de reacție și de execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive și în condiții variate; viteză în regim de îndemânare și de rezistență; 2
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
Îndemânarea: - orientarea corpului în spațiu și coordonarea mișcării segmentelor; - îndemânare specifică probelor și disciplinelor sportive predate; - echilibru. 3. Forța: - toate formele de manifestare ale forței în condiții de lucru pe perechi, pe grupe valorice sau sub formă de parcursuri aplicativ- utilitare și întrecere. 4. Rezistența: - rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardiorespiratorie la eforturi variabile; rezistența musculară locală, rezistența în regim de forță; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 5. Calități motrice combinate: viteză-coordonare, viteză-forță, rezistență îndemânare. O.C.6
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
colegilor în efectuarea acțiunilor cu grad ridicat de dificultate Activități de învățare - 3.1. efectuarea de circuite medii și lungi pentru dezvoltarea calităților motrice de bază; participarea la un concurs de triatlon. Activități de învățare - 3.2. efectuarea unor trasee utilitar - aplicative folosind deprinderi specifice unor discipline ce nu fac parte din programa școlară; Activități de învățare - 3.3. exersarea tehnicilor de reechilibrare, căderi amortizate, evitarea contactului dur cu adversarul sau diferite obiective; acordarea reciprocă a asistenței, sprijinului și asigurării și
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
astfel vor deriva toate expunerile din această lucrare și spre ea converg acestea, căci din ea au derivat miturile. Omul primitiv lupta împotriva spaimei provocate de mediul ambiant cu ajutorul intelectului său încă rudimentar, care nu era deocamdată decît practic și utilitar (grație căruia el putea de exemplu să-și încropească armele de apărare). Imaginației inventive existente încă de la început i s-a adăugat imaginația de natură explicativă, care nu era utilizată însă decît în cazul necunoscutului esențial, în perioada pre-mitică, animistă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
domine mai mult sau mai puțin eficient cu ajutorul reflecției conștiente. Specia evoluează în timp. Pe parcursul evoluției, viața psihică se adaptează în cele din urmă nu numai obstacolelor din jur (funcția conștientă). Previziunea intelectuală evoluează și ea spre clarviziunea spiritului. Intelectul utilitar poate depune eforturi în vederea realizării oricărei dorințe fără să țină cont de valoarea reală a satisfacției oferite de aceasta, în această privință, intelectul rămîne parțial pătruns de exaltarea imaginativă. Evoluția în timp în căutarea unor mijloace toi mai eficiente de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
înțelegere, care, oricît de ilogică și de imaginativă ar fi ea, este totuși deja veridică din punct de vedere psihologic, deoarece acționează asupra motivațiilor intime. În animism și în magie se află un element primitiv conștient (cercetarea cauzelor) al explicației utilitare, alături de un element supraconștient al explicației (lupta împotriva spamei). Nu am putea niciodată insista suficient asupra distincției necesare dintre intelectul utilitar și spirit, principiu cultural, și asupra diferenței dintre funcția conștientă și cea supra-conștientă. Prima manifestare culturală a ființei umane
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
acționează asupra motivațiilor intime. În animism și în magie se află un element primitiv conștient (cercetarea cauzelor) al explicației utilitare, alături de un element supraconștient al explicației (lupta împotriva spamei). Nu am putea niciodată insista suficient asupra distincției necesare dintre intelectul utilitar și spirit, principiu cultural, și asupra diferenței dintre funcția conștientă și cea supra-conștientă. Prima manifestare culturală a ființei umane nu poate fi înțeleasă în adevărata ei semnificație fără distincția aceasta. Dacă viața nu ar progresa decît prin evoluția succesivă a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît prin evoluția succesivă a inconștientului spre conștient, cu excepția supraconștiinței etice, primul om nu ar fi decît o maimuță superioară adaptată la ambianță mai bine decît primatele. Nici poziția (verticală, nici eliberarea mîinilor și mînuirea instrumentelor, semne ale nașterii intelectului utilitar, nu l-ar distinge definitiv de animalitate. Omul din Neanderthal nu este încă un veritabil om, chiar dacă el este strămoșul omului. Primul om apare în epoca renului (Magdalenian). Ceea ce îl definește ca om nu este apariția conștientului, ci nașterea conștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care ne pun în dificultate în a stabili numai pe baza distincției morfologice (cranii fosile), dacă este vorba despre un om sau despre un animal. Omul din Neanderthal nu mai este animal, dar nu este încă nici om.) Nu componenta utilitară a vieții conștiente, progresul tehnicii instrumentale, ar putea produce mutația decisivă de la animal la om, ci explozia problemei metafizice, reclamată de viața conștientă: IDEEA DE MOARTE, INDISOLUBIL LEGATĂ DE MISTERUL VIEȚII. Cu excepția obiectelor care îl înconjoară pe omul primitiv și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
accidentului .ambiental, ci a pericolului mortal permanent, în mod misterios inerent vieții. Spaima metafizică este o frică emotivă în stare să anuleze beneficiul evoluției vieții devenite conștiente și să paralizeze sistemul de apărare adaptativ, care este intelectul, prin mijloacele ei utilitare. Mutația conștientului în conștiință constituie replica evolutivă a acestui pericol, care se manifestă în momentul cel mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să o și învingă prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cel mai profund din punct de vedere mitic), încă din zilele noastre, individul civilizat este format de mediul social; dar ceea ce nu trebuie să uităm este faptul că evoluția esențială a societăților, cultura acestora (care nu trebuie confundată cu civilizația utilitară) se datorează creațiilor spontane (ideile și idealurile) ale personalităților inspirate supraconștient. Sociologia, bazată pe studierea popoarelor primitive în care distincția dintre individ și persoană nu este încă precisă -, înclină să desființeze, diferența dintre civilizație și cultură și să prezinte ființa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este pozitiv în aceste pseudo-dovezi nu este demersul logic, ci viziunea supraconștientă a spiritului intuitiv și totuși oscilant și tulburat de o analiză insuficientă instanțelor psihice și a modului lor de funcționare. Întrucît caracteristica funcției logice a intelectului este adaptarea utilitară a ambianței, cea a spiritului este adaptarea la sensul vieții. Pentru a face ca raporturile dintre mister, spirit și intelect să fie evidente, ne putem permite să folosim o metaforă, care, chiar dacă nu posedă profunzimea imaginii simbolice, apelează la comparația
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
face ingenios și combativ. Aceasta este forța și slăbiciunea culturii occidentale. Ingeniozitatea tehnică duce la multiplicarea dorințelor, iar combativitatea se străduiește în cele din urma să le satisfacă în detrimentul celorlalți. Occidentul a degadat cultura, transformînd-o într-o civilizație materială și utilitară, dar resimte cu atît mai mult nevoia unui ideal liniștitor. Neputîndu-l crea, el l-a împrumutat unui alt ciclu de culturi, dar transformînd forța sublimantă, adică drajostea, într-un sentimentalism plat, contra-ideal pervers al combativității brutale. Excesul de suavitate face
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de bază ale mișcării: traiectoria, direcția, amplitudinea, ritmul, viteza, forța de încordare, poziția corpului și a segmentelor sale; exercițiile fizice efectuate, priceperile și deprinderile formate să conducă la o largă coordonare motrică, evidențiată prin stăpânirea temeinică a deprinderilor cu caracter utilitar, a unor complexe de exerciții mai pretențioase sub raport tehnic (exerciții acrobatice, trasee aplicative, elemente specifice unor ramuri de sport înscrise în programă), precum și la dezvoltarea optimă a calităților motrice (viteză, îndemânare, rezistență, forță); convingerile și cunoștințele căpătate în legătură cu utilitatea
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]