2,329 matches
-
trebuie să folosească aceeași metodologie, să dobândească un limbaj la fel de exact și de precis și să atingă același grad de certitudine”. Ceea ce În ochii lui Condorcet era doar o sclipire a devenit, până la mijlocul secolului al XIX-lea, un proiect utopic activ. Simplificarea și raționalizarea ce fuseseră aplicate În cazul pădurilor, unităților de măsură, impozitelor și fabricilor aveau acum drept obiect societatea În ansamblul ei. Ingineria socială susținută de puterea industrială se născuse și, dacă fabricile și pădurile puteau fi amenajate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de la ambiția aproape absolută de a transforma natura astfel Încât să servească scopurilor omului, iar această ambiție a rămas esențială pentru credința lor. Se poate vedea cât de profund i-au acaparat pe intelectualii din aproape Întreg spectrul politic aceste posibilități utopice În elogiul adus progresului tehnic din Manifestul comunist, unde Marx și Engels vorbesc despre „subjugarea forțelor naturii, mașinism, aplicarea chimiei În industrie și agricultură, navigația cu aburi, căile ferate, telegraful electric, desțelenirea unor Întregi continente, fluvii făcute navigabile, populații Întregi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
adesea În puternic contrast cu dezordinea, mizeria și lupta meschină pentru avantaje mărunte cu care elitele se confruntă, foarte probabil, În viața de zi cu zi. De fapt, s-ar putea specula În această direcție, afirmând că nevoia de planuri utopice e cu atât mai mare cu cât lumea reală În care trăiesc cei ce le elaborează este mai puțin controlabilă și mai refractară, pentru că se umple un gol ce altfel ar da naștere la disperare. Elitele care pun la punct
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nerealizate. În diverse momente ale carierei sale, el a propus planuri urbanistice pentru Paris, Alger, Săo Paulo, Rio de Janeiro, Buenos Aires, Stockholm, Geneva și Barcelona. Politica sa inițială era o combinație stranie Între sindicalismul revoluționar al lui Sorel și modernismul utopic al lui Saint-Simon, iar el a lucrat atât În Rusia sovietică (1928-1936), cât și la Vichy, pentru mareșalul Philippe Pétain. Manifestul-cheie al urbanismului modern, „Carta de la Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
costisitoare. În zonele cu relief neregulat, construirea unui bulevard În linie dreaptă, fără suișuri și coborâșuri, necesită un efort enorm de săpare și nivelare. Geometria acestui arhitect era, așadar, rareori una rentabilă. Le Corbusier a dat proporții impresionante proiectului său utopic de oraș abstract și linear. El a prevăzut că industrializarea din domeniul construcțiilor va duce la o binevenită standardizare și, de asemenea, la prefabricarea locuințelor și a clădirilor de birouri, ale căror părți componente aveau să fie realizate În uzine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a proiectat un „oraș de nicăieri”, Le Corbusier a reluat același plan, practic fără nici o modificare În afară de Înlăturarea tuturor referințelor la Moscova, și l-a prezentat În La ville radieuse drept potrivit pentru zona centrală a Parisului. Orașul ca proiect utopic Fiind convins că urbanismul său revoluționar exprima adevăruri științifice universale, Le Corbusier a tras concluzia naturală că, după ce Îi vor fi Înțeles logica, oamenii Îi vor susține planul. Primul manifest al CIAM propunea ca elevii de școală primară să Învețe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu spune nimic despre nevoile culturale și sociale reale ale oamenilor. Modernismul extrem presupune, după cum am văzut, o respingere a trecutului ca model ce poate fi Îmbunătățit și o dorință de a lua totul de la zero. Cu cât e mai utopică forma de modernism extrem, cu atât critica implicită a societății existente este mai acerbă. Câteva dintre rândurile cele mai dure din Orașul radios sunt Îndreptate Împotriva mizeriei, confuziei, „putregaiului”, „decăderii” și „gunoiului” din orașe, lucruri de care Le Corbusier voia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În calea realizării visurilor acestui Gulliver al modernismului extrem. Brasília: orașul extrem-modernist (aproape) realizat „Cred că și orașele sunt rodul muncii ori norocului, Însă nici una, nici celălalt nu ajung pentru a le susține zidurile”. Italo Calvino - Orașe invizibile Nici un oraș utopic nu ajunge să fie construit exact așa cum l-a proiectat arhitectul-profet. La fel cum silvicultorul este supus capriciilor unei naturi imprevizibile și scopurilor divergente ale angajatorului său și ale celor care au acces la pădure, și urbanistul trebuie să facă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
află muzeul orașului și Palatul Planalto, Brasília, 1980. Figura 23. Praça de Sé, Săo Paulo, 1984. Figura 24. Piața celor Trei Puteri și Esplanada Ministerelor, Brasília, 1980. Costa și Niemeyer nu numai că excludeau piața și strada din orașul lor utopic, dar credeau și că elimină astfel mahalalele aglomerate, cu toate problemele lor: Întuneric, boli, infracționalitate, poluare, ambuteiaje, zgomot, lipsă de servicii publice. Începerea construcției pe un teren al statului, gol și nivelat cu buldozerele, prezenta avantaje clare. Se puteau evita
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folosite cele mai noi și mai eficiente cunoștințe de arhitectură În materie de salubrizare, educație, sănătate și recreere. Cu 25 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor, se ajungea la idealul definit de UNESCO. În plus, ca orice plan utopic, proiectul Brasíliei reflecta angajamentele sociale și politice ale constructorilor și ale superiorului acestora, Kubitschek. Toți locuitorii urmau să aibă locuințe similare, singura diferență constând În numărul de unități alocate. Urmând planurile arhitecților progresiști europeni și sovietici, proiectanții capitalei braziliene au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nivel macro și confuzia de la nivel micro: „Astfel, În vreme ce topologiile ordinii totale au drept rezultat o conștientizare abstractă și neobișnuită a planului, gradul de cunoaștere practică a orașului scade pe măsură ce se impune raționalitatea sistematică”. Totuși, din perspectiva proiectanților unui oraș utopic, al cărui scop este mai degrabă de a schimba lumea decât de a se adapta ei, șocul și dezorientarea cauzate de viața În Brasília ar putea fi parte a obiectivului său didactic. Or, un oraș care nu face decât să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se adapta ei, șocul și dezorientarea cauzate de viața În Brasília ar putea fi parte a obiectivului său didactic. Or, un oraș care nu face decât să se supună servil gusturilor și obiceiurilor existente nu ar putea Îndeplini această misiune utopică. Brasília neplanificată Brasília nu a funcționat niciodată exact așa cum fusese plănuit. Principalii săi fondatori au proiectat-o pentru o Brazilie nouă și pentru un nou popor brazilian: ordonat, eficient și supus disciplinei lor. Însă intențiile le-au fost zădărnicite de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Viitorii interpreți ai Civilizației Braziliene”, declara președintele, „vor trebui să se Încline cu uimire În fața statuilor de bronz reprezentându-l pe acest titan anonim care este candango, neștiutul și formidabilul erou al construirii Brasíliei... În vreme ce scepticii au râs de orașul utopic pe care mă pregăteam să-l ridic, acești candangos și-au asumat responsabilitatea de a-l realiza”. Profitând din plin de spațiul retoric ce li se acorda, muncitorii au insistat să primească propriile lor parcele În orașul utopic și s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de orașul utopic pe care mă pregăteam să-l ridic, acești candangos și-au asumat responsabilitatea de a-l realiza”. Profitând din plin de spațiul retoric ce li se acorda, muncitorii au insistat să primească propriile lor parcele În orașul utopic și s-au organizat pentru a-și apăra pământul, a cere servicii urbane și a primi titluri de proprietate sigure. În cele din urmă, În 1980, 75% din populația capitalei locuia În construcții ce nu fuseseră niciodată prevăzute, În timp ce orașul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mulți alți conducători cu ambiții Înalte pentru țările lor, și-a pierdut speranța de a putea ataca direct Întreaga Brazilie și pe toți brazilienii și și-a Întors atenția către sarcina mai plauzibilă de a construi de la zero un model utopic. Clădit pe un teren virgin, Într-o zonă nouă, orașul urma să ofere locuitorilor săi un mediu fizic care să le transforme existența, un mediu proiectat În amănunt conform ultimelor principii cu privire la sănătate, eficiență și ordine rațională. Cum această capitală
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se dezvolte după un plan unitar și integrat, pe un teren deținut În Întregime de stat, și În condiția În care toate contractele, licențele comerciale și deciziile privind zonificarea aparțineau agenției de planificare (Novacap), premisele păreau favorabile realizării unei „miniaturi utopice”. Cât de reușit a fost orașul Brasília ca spațiu utopic extrem-modernist? Dacă Îl judecăm În funcție de diferența față de unele orașe braziliene vechi, atunci a reprezentat un succes considerabil. Dacă Îl apreciem pe baza capacității de a transforma restul țării sau de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
teren deținut În Întregime de stat, și În condiția În care toate contractele, licențele comerciale și deciziile privind zonificarea aparțineau agenției de planificare (Novacap), premisele păreau favorabile realizării unei „miniaturi utopice”. Cât de reușit a fost orașul Brasília ca spațiu utopic extrem-modernist? Dacă Îl judecăm În funcție de diferența față de unele orașe braziliene vechi, atunci a reprezentat un succes considerabil. Dacă Îl apreciem pe baza capacității de a transforma restul țării sau de a stimula pasiunea pentru un nou stil de viață, atunci
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este dispusă la fel de ordonat, dar, ca să folosim termenii lui Jacobs, este o una care face ceea ce trebuie să facă. Autoarea crede că știe ce anume stă la baza acestei Înclinații către ordinea geometrică abstractă văzută de sus: „indirect, prin tradiția utopică, și direct, prin doctrina mai realistă a artei impuse, urbanismul modern a fost Împovărat Încă de la Începuturile sale cu scopul inadecvat de a transforma orașele În opere de artă disciplinate”. În ultimul timp, remarca Jacobs, tehnicile statistice și modelele de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
puțin În cel de-al doilea, absolut lipsit de rutină și având o miză foarte mare. Totuși, acesta era modelul de organizare pe care se baza mare parte din raționamentul lui Lenin. Pentru a ne face o imagine asupra speranțelor utopice ale liderului rus cu privire la partidul de avangardă, am putea vorbi despre „exercițiile de masă”, care erau extrem de populare atât printre reacționari (care se mobilizau), cât și printre mișcările de stânga de la sfârșitul secolului al XX-lea. Organizate pe stadioane enorme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
supreme care ar fi justificat preluarea puterii de către o mică elită planificatoare. Le Corbusier era convins că adevărurile științifice din domeniul modern al construcțiilor și urbanismul eficient Îi dau dreptul să Înlocuiască tradiția urbană - discordantă și haotică - cu un oraș utopic. Lenin credea că știința materialismului dialectic oferea partidului o perspectivă mai profundă asupra procesului revoluționar și dreptul de a pretinde conducerea asupra unei clase muncitoare care altfel ar fi fost dezorganizată și greșit Îndrumată din punct de vedere ideologic. Amândoi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dinamismului, scopului și geniului liderilor, minimizând rolul hazardului. Paradoxul final a fost, În cazul nostru, că istoria oficială a Revoluției bolșevice a fost, vreme de șaizeci de ani, În așa fel prezentată Încât să fie În strânsă concordanță cu direcțiile utopice descrise În lucrarea Ce e de făcut?. Lenin În Statul și Revoluția De multe ori, ideile exprimate de Lenin În Statul și revoluția sunt juxtapuse peste cele din Ce e de făcut?, pentru a se demonstra modificarea importantă pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
anarhiștilor: „Socialismul nu se creează prin ordine date de sus. Automatismul birocratic de stat este străin spiritului său ; socialismul este viu, creativ - este creația maselor populare Însele”. Deși Statul și Revoluția este o lucrare scrisă pe un ton egalitarist și utopic, amintind de modul În care vedea Marx comunismul, ceea ce surprinde din punctul nostru de vedere este măsura În care convingerile extrem-moderniste ale lui Lenin se fac Încă simțite În text. În primul rând, Lenin nu lasă să subziste nici o Îndoială
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sarcinile numeroșilor membri ai echipajului rămân neschimbate. Concepția lui Lenin cu privire la această structură tehnică, trebuie să remarcăm, este pe deplin statică. Formele de producție fie sunt fixe, fie, dacă suferă totuși modificări, nu vor necesita competențe de alt ordin. Promisiunea utopică pe care o face acest stat al afacerilor creat de capitalism este că toți vor putea participa la administrarea lui. Dezvoltarea capitalismului a avut drept rezultat structuri birocratice socializate și masive, precum și „instruirea și disciplinarea a milioane de muncitori”. Cheia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și continue. În plus, trebuie adăugat că electricitatea presupunea și centralizare: ea producea o rețea vizibilă de linii electrice, ce porneau de la o centrală care genera, distribuia și controla fluxul de energie. Caracteristicile electricității erau În perfectă concordanță cu viziunea utopică și centralizatoare a lui Lenin. Harta liniilor electrice pornind de la o uzină arăta asemenea celei a rețelei de transport centralizate organizate, de pildă, din jurul Parisului (vezi capitolul 1), cu diferența că fluxul era unidirecțional. Această rețea oferea națiunii energie trecând
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
realizare a socialismului, și nici „o soluție disponibilă Într-o platformă sau manual al partidului”. Deschiderea ce caracteriza viitorul socialist nu era un defect, ci, mai degrabă, un semn al superiorității sale ca proces dialectic față de formulele artificiale ale socialismului utopic. Crearea socialismului era un „teritoriu necunoscut, ce pune o mie de probleme, iar numai experiența poate corecta și deschide noi drumuri. Numai viață efervescentă și neobstrucționată capătă mii de noi forme și face mii de improvizații, scoate la lumină forța
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]