37,166 matches
-
de ,fiare" și-a-nceput chiar cu cel cu vărguța din curtea pitită-ntre blocuri și între salcîmi: numai steaua din cer l-a ferit să nu plece cu capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
băbești, noaptea,-n tăcerea somnoroaselor vii. invocație turturică din cîmpiile neantului, te întorci în jurul uguitului tău prin salcîmii pe care i-am botezat Philemon și Baucis în răspărul fascismului iubirii dintr-o altă viață. ca și acum era lumină și vînt. ca și acum îmi puneam fața pe geamurile aburite și apoi comparam amprentele ei ca să mă recunosc. corpul meu eteric se lipise de piele devenise o altă piele strînsă și dură - un uter rigid. cu sexul din creștet desfoliat ca
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
mă recunosc. corpul meu eteric se lipise de piele devenise o altă piele strînsă și dură - un uter rigid. cu sexul din creștet desfoliat ca un lotus cu o mie de petale pluteam în derivă prin el. era lumină și vînt. va fi noapte, va fi bine e o lumină piezișă pe lucruri de la cel mare la cel mic. s-ar spune că-mi cercetează fața dar despre cele ce află nu-mi spune nimic. afară puberii accelerează lacom închis în
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
va fi bine în cap lumea veghează. c-o dăltiță fină de oțel, s-o sculpteze mîna visează.) sînt unele nopți... sînt unele nopți înguste cît o lamă de cuțit. inima ca o limbă de clopot răstoarnă valuri de spaimă. vîntul se prăvălește pe-acoperiș, moartea surîde și-și sporește galopul. înăuntru cînd noaptea își scoate soarele net și verzui din pămînt toate-și pierd carnea. numai sîngele fîșîind în urechi e real, numai mîinile care-și ascund paloarea, peste lucruri
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
mai semăna cu ea însăși - un zîmbet îi atîrna din gură ca unei pisici coada șoarecelui prins. pur și simplu stătea pe nisip și dansa cu jumătatea de sus a trupului, iar muzica desfăcea încet aripi de șindrilă albă în vînt.
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
sângelui, cenușii, captivității, așadar un repertoriu sumbru în care nu există decât o singură sărbătoare, și-aceea mortală: reciclarea baptesimală a cuvintelor în lumina jerfei de sine: "dar metafora îmi țese haina/ de sărbătoare macină celulele/ ca o moară de vânt/ ca o carte străbătându-mă/ metafora din lama bisturiului/ atinge arterele gurile de canal/ masca de pe chip/ aruncată nevăzătorilor". Așezarea pe cruce înseamnă pentru Bucur Demetrian viața de zi cu zi și imunitatea pierdută în contra cruzimilor și primejdiilor istoriei, dar
Descrierea infernului by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11721_a_13046]
-
Trupul să-ți pipăie-n rubine Spuma să-ți scoată din suspine Ei o să-ți intre-n pălării Căci au pornit șirag spre tine Un marș cleios prin bălării Și-acum se cade să se-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe care-l vei citi avidă Din nou în marmelada vidă A clipelor stoarse-n
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
am răstignit cândva, și nu mai știu, Părinte? Din ele, Doamne, -am vrut ca să-ți citesc și cânt, Dar am simțit pe limbă și cuiul din cuvânt. Cărți Tomuri țesute-n brume și-n aur ferecate, Cu chei pierdute-n vânt și lacătele sparte, Au fost în beciul nopții puse cu fier în jug, Trase pe câmp de spini cu roata de la plug, Unse-n tipar cu mir, fierbinți în ochi de gheață, Vândute-n vrac ca sclavii, arse pe rug
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
și răzmerițe blestem VI. broderie în ia de purpură cruciulițe bruma firul rombul lumina fluiere amintire frunze scara trandafiri leandrii umbra triunghiul colivii catedrala dalii și dale de piatră întuneric ferecat cercul apa biserica vitralii foșnet zbatere foc topoare aer vânt ard oglinda oglinda în care argintul s-a răsucit a crăpat cornetul jupuit cu semințe virile oglinda cenușie cu pielița ștearsă unde ești când vrei să te vezi te mai vezi mai vrei să te vezi ?! umbră încinsă peste blestem
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
-i zicem Pegas, Mi-au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage la devlă Postumus!)
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
frică, de insecuritate: ,Trăiesc cu frica în sân, neadăpostit de nevoi și teamă, deși nu sunt un răufăcător și deși muncesc din răsputeri și am făcut ceva în cultura românească. Uneori mă simt un nimic, gata să fie suflat de vânt și toată încrederea în artă, ardoarea de expresie, speranța într-o lume mai luminoasă mi se năruie". Deși lucrează în trei locuri, la Fundațiile Regale, la ,Timpul" și la Direcția Generală a Teatrelor, nu-i ajung banii și mereu se
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
scaieți, gângănii, tufe de cimișir - și lumea încetinind lent, în ritm cu freamătul pieptului ei, până la o părăsire totală. Surâzând extatic. Am în minte glezna aceea subțire (doar puțin înroșită de bareta sandalei) și pulpa albă, aproape cântând, înfiorată de vântul stârnit din senin. Au trecut aproape doi ani. Este vară din nou, un anotimp copleșitor ce îmi dictează și cea mai simplă mișcare. Trupul ei s-a împlinit între timp, părul îl poartă mai lung (mi se spune), iar furia
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
lucruri și vorbe. Sunt un om politicos și singur imaginându-și tot mai des o casă de cărămidă și o alee lungă, coborând către un loc întunecos și rece, fără întoarcere. ploaie, vorbe neînsuflețite... lui m. ivănescu vârsta la care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
sfâșiind noaptea acest poem ademenind ca un abur de pâine pustiu despre văzute și nevăzute târziu cânt și eu ca un greiere într-o casă pustie ei nu aud ei sapă cărări în nisipul deșertului parcelează măsoară pun capcane pentru vânt ocupați să lase ceva în urmă o casă un copac o dâră de melc așa cânt eu în zadar despre victoriile de seară și înfrângerile de dimineață despre prietenii duși sau gustul zmeurei după ce ai fumat de copilărie bătrânețe nu
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
o vorbă de duh Realitatea figurativă La lumina acestor pulpe strălucitoare voi coborî să mă reîmpac cu ceea ce am zăvorât în casă și în oraș știu la casa de vizavi câteva ferestre înmuiate în tăcere pe care în noaptea asta vântul le va împături ca pe niște piei de animal ,vine o târfă o curviștină de apă o arhi-târfă navigatoare" (strig Ofelia! Ofelia!) mi-s mâinile reci picioarele reci ,și alfabetele ard, ard".
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
mormîntul trupului tău, vin să se roage, vin să se-ntindă peste el femeile ca pecinginea, să se scarpine pînă la sînge, pînă la înviere, pînă la înălțare, pînă unde mîinile nu mai au ce culege din cenușa dusă de vîntul adormit, și el ca un miel cu gura pe sfîrc, vin să-l uite de tine, vin să-l facă foiță de hîrtie citind în strană, vin să-l cădelnițeze în strofe de imn, vin să-l ascundă de tine
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și nici căruțașii însetându-și caii la fântână. Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale de amintiri în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua de azi ca să plătești duhurile care au băut din laptele subteran - își spuse Aerostate, plângând. Trebuie să-ți aduni
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
topi niciodată, - dragostea scrisă mărunt pe cărți poștale care nu vor ajunge la timp niciodată, care a inventat un avion care nu a zburat niciodată... Fotografia singurei femei care a trăit într-o țară înghețată visează și acum în dialectul vânturilor potrivnice. SALSA Plângeai. Aveai cearcăne potrivite, cusute din perdelele sfâșiate de vântul pe care băștinașii îl botezaseră Geronimo. Voiai să-mi spui ceva, dar printre regrete s-a strecurat în așternut și pisica. Apoi, tobele, trompetele și maracasele de pe țărm
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
la timp niciodată, care a inventat un avion care nu a zburat niciodată... Fotografia singurei femei care a trăit într-o țară înghețată visează și acum în dialectul vânturilor potrivnice. SALSA Plângeai. Aveai cearcăne potrivite, cusute din perdelele sfâșiate de vântul pe care băștinașii îl botezaseră Geronimo. Voiai să-mi spui ceva, dar printre regrete s-a strecurat în așternut și pisica. Apoi, tobele, trompetele și maracasele de pe țărm, - orchestrele de scoici, pulpe bronzate și bambus lăsate de reflux... Privesc de pe
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
sîngelui, pentru a zămisli animalul mitologic care avea să pună capăt spiței - dar înainte de a ajunge la versul final, înțelesese deja că nu va mai ieși niciodată din odaia aceasta, căci stătea scris că cetatea mirajelor va fi ștearsă de vînt și alungată din memoria oamenilor în clipa în care Aureliano Babilonia va fi terminat cu descifrarea pergamentelor și că tot ce vedea scris acolo era dintotdeauna și avea să rămînă pe vecie de nerepetat, căci semenele condamnate la o sută
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
Ce-ar fi să-mi scot rucsacul din spinare și să-mi întind un cort pe acest drum de fier? Pavaj Mi-au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia medievală
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
clatină capul despicat, lovind în cercevele cu fiecare parte șiroind de sânge. îți spune: Trecătorule, clatină capul ca să vezi cum se mișcă soarele, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, și lasă spre tine un cordon ombilical: prin el curge vântul și te face să zbori. în șir cu ceilalți, inspiră de trei ori, întinde-ți aripile prin apele pline de foc și așează-te pe calea zeului! Dacă tai ombilicul de foc, din el cade capul unui copil. Vino alături
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
în șir cu ceilalți, inspiră de trei ori, întinde-ți aripile prin apele pline de foc și așează-te pe calea zeului! Dacă tai ombilicul de foc, din el cade capul unui copil. Vino alături să te inițiez în curgerea vântului, în nașterea copilului din foc, să vezi pictată cu sângele meu icoana lui, cordonul plin de porumbei ce leagă tronul de sus cu trupul fecioarei de jos. înaintezi printre ceilalți ca și cum discul soarelui ți-a despicat creștetul capului. Darul Ghemul
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent acolo nu există bâte steaguri himene sfâșiate acolo moartea este arhitectură muzicală o nesfârșită trenă de miresme rare mesagerul bibliofililor mă îndeamnă: omule schimbă-ți veșmintele
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
din vechi amfore. din tăcerea carnală a aproapelui. din ceasul privirilor moi. ca o ghilotină cad storurile, grelele draperii ale ochilor. praful întins peste anotimpurile dimineții. pe pielea zidurilor apar primele semne de viață. prin preajmă trec funerare semne ale vîntului. rătăciri la îndemînă, cu umbrele lor stacojii. orizonturi cu piepturile larg deschise. ce căderi mai pot fi invocate din nimicurile întunericului? ce deget de ghiață să mai bată în ferestrele-uși? ce naștere ne tot aruncă pe buzele nopții? ce rană
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]