1,130 matches
-
untdelemn*; trageți cu urechea la ce zic ceilalți sau, dacă nu e nimeni prin zonă, consultați-vă cu cel puțin trei vânzători; * Untdelemn = ulei; știu asta din sursă sigură și informația m-a costat o ceartă la cuțite cu o vânzătoare obtuză; eu îi ceream untdelemn, toanta îmi tot dădea ulei... - nu solicitați la tarabă un buchet de pătrunjel; în limbajul curent al legumiculturii comerciale, verdeața strânsă laolaltă și prinsă cu sfoară/ață/sârmă poartă denumirea de legătură; Excepție: mulțimea de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pâinea și să mă apuc de preparat cina. N-am știut ce miroase atât de bine până n-a deschis ambalajul. S-a tot lamentat că n-a găsit decât un parizer vechi, ieftin și prost, după cum îi mărturisise chiar vânzătoarea, dar cred că se alinta și el, ca băieții. Mi se umezesc ochii când îmi amintesc... Parizerul acela a însemnat un pas epocal în meniul nostru (până mor voi regreta că n-a fost ideea mea), iar impactul în viața
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
de primăvară în relația noastră... Nu se cade să intru în amănunte, dar să știți că a fost minunat. Deși au trecut atâția ani de la acel eveniment, și acum mă cuprinde fierbințeala când merg la raionul de mezeluri și văd vânzătoarea cum feliază parizer violaceu-verzui... În acea perioadă țin minte că numărul unu a renunțat și la filmele horror; pasiunea i-a revenit când am început să-i fierb ouă... Câteva rețete de sendvișuri v-aș putea recomanda, însă nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spectacol "visceral", care dă senzația adâncului și poate ultimului strigăt pe care omul împins în mocirla degradării, îl mai poate adresa universului. Unitatea și finețea nuanțelor acestei reprezentații confirmă valoarea gândirii regizorale. (Valentin Silvestru) Mircea Albulescu Nil și Irina Mazanitis vânzătoarea de evantaie Aproape de sfârșitul stagiunii, Fănuș Neagu și Alexa Visarion vin să ne ofere un eveniment teatral mult așteptat. Echipa de zgomote confirmă un dramaturg de o factură originală și subliniază potența talentului unui regizor. Ne aflăm în fața fericitei întâlniri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este văzută ca ferment al continuității vieții, al reluării, "de la capăt", a idealului din noi, al depășirii stărilor-limită și al sensului cel mai profund uman al speranței. (Grid Modorcea) Răzvan Vasilescu Gelu, Ovidiu Iuliu Moldovan Vasile Lazăr și Ecaterina Nazare vânzătoarea Deloc surprinzătoare ispita unei confruntări abrupte, fără sofisticate căutări, prin care redutabila personalitate regizorală care este Alexa Visarion este atrasă în zona acestui gen mult prețuit de public. După experiențele aplaudate și definitorii ale unei exprimări cinematografice impresioniste (Înainte de tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
azi trebuie să dăm flori profesoarelor. Și nici nu l-am cumpărat. L-am luat dintr-o grădină, pe drum. Frumos aranjat. Cînd ai avut timp să-l culegi și să-l aranjezi așa? Te pricepi mai bine ca o vînzătoare de flori. Așa l-am găsit. Cred că cineva l-a aruncat acolo. Uite, cîteva flori sînt ofilite. Cred că de asta. Dar noi am stabilit să cumpărăm împreună flori. Punem mînă de la mînă. N-am știut. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un exercice quotidien. Mais dénoncer l'impropriété, un sport national (ibid., 279). De la limbă, comportamentul este transferat (în țara a cărei capitală se mândrește cu porecla "micul Paris, dată de nemți la sfârșitul secolului al XIX pe baza concentrației de "vânzătoare de farmece" pe marile bulevarde 97) asupra relațiilor cotidiene în acele "vases clos" numite catedre, colective didactice din sistemul aflat în vârful piramidei educaționale. Inevitabil, tentația jargonizării apare în urma introducerii în programul de studii al studenților (numit azi curricula) a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Prin deschizătura cămășii i se vede un sân, figura sa exprimă tristețe, o tristețe ușor meditativă. Pictorul pare aici interesat în a sublinia un profil psihologic și un statut social periferic, în vecinătatea indigenței, dar și o anume delicatețe a vânzătoarei de flori, delicatețe care rezonează cu tristețea pasageră, cu îngândurarea. Capitolul XI XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă Trecerea de la simbolism la contestările violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care țara fusese condusă aproape invadată, la drept vorbind de Ceaușescu. Apropierea unei noi ierni, mai glaciale în casă decât afară, se adăuga noilor restricții alimentare, care ajunseseră să îi scoată din minți nu numai pe cumpărători, ci și pe vânzătoare. Până atunci, chiar dacă bombăneau, ele erau de fapt satisfăcute de penuria care le deschidea căi nebănuite de îmbogățire prin vânzarea cu suprapreț a puținelor mărfuri care mai ajungeau la magazine. Or, noile reguli le obligau acum să vândă doar "pe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
afară, în altă cameră, care era de fapt bucătăria micului proprietar al acelei curți, gătise acolo și ne așezarăm să mâncăm. Acele baclavale de care îmi vorbise Gheorghe astă toamnă, când nu venisem, apăruseră iar, pesemne că în fiecare duminică vânzătoarea de cofetărie le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp femeia născuse, dar nu văzusem copilul și o întrebai unde era. - Cum unde, se miră ea, nu l-ai văzut în odaie? Doarme în pătucul lui
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
transfăgărășanului? Gicule, ai Încurcat transfăgărășanul cu centura și cucoanele alea cu fătucile de la margine de București... Sandu mai comandă o sticlă de Tămâioasă, În vreme ce Gicu face pe bosumflatul... Hai, Gicuță, tată, că-ți trece, Îl punem pe Ploieșteanu să cânte vânzătoare de plăceri te mai calmezi. Gore, ia fă-i o poză, și să scrii pe spatele ei două mii nouă, atunci când ne era bine nouă, iar Gicu visa la transfăgărășan și cucoane autostopiste... Blițul lui Gore Îl orbește temporar pe Gicu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
câteva minute, din boze răsună Vânzătoare de plăceri, În inconfundabila interpretare a Ploieșteanului. Ei, ce zici, Sandule, tangoul ăsta merge? Ăsta merge, că e de-al nostru. Or fi inventat ăia tangoul, da` nici noi nu ne-am lăsat... Suuuuunt vânzătoare de plăceeeeeri, În taina unei seeeeeri Îți dau tot ce Îmi ceeeeeeeriiii, da` suflet n-am de undeeeee, că mi l-am pierduuuut... Ba pe-a Mesii, Gore, bine-ai mai zis-o, ai nimerit-o și tu o dată-n
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
precaută și a învățat foarte repede să se descurce. După nici jumătate de ceas, a ajuns în dreptul unei vitrine pline de rochii. A intrat în magazinul cu pricina, a scos banii pe care îi avea și a întrebat-o pe vânzătoare dacă erau buni. Fata l-a chemat pe șeful ei. El a trimis una din bancnote la banca cea mai apropiată, să vadă dacă e autentică. Apoi, Marietta și-a cumpărat o rochie, un costum, lenjerie de corp, accesorii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
un magazin. Patronii au fost de părere că accentul ei demodat le va face plăcere clienților. A fost concediată în mai puțin de o lună, motivul principal fiind acela că se apucase să imite accentul celei mai puțin educate dintre vânzătoare și, în parte, pentru că uneori nu venea deloc la serviciu. Acum era foarte sigură că urma să aibă un copil. Și, pentru că soțul ei încă nu o abandonase de tot, i-a spus și lui. Cred că nutrea speranța că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
uscați se-ntind peste mașinile parcate, negre de praf. Cotarlele se ghemuiesc peste tot. Câteva magazine civilizate, curate: unul de computere, altul de dulciuri și parfumuri. Așa cum sânt ele, magazinele astea te bucură întotdeauna: nu ești în Matto Grosso. Unele vânzătoare sânt tinere și drăguțe ca niște top-models. Peste tot, de-a lungul străzii, tonete cu ziare, detergenți și fructe. Aproape de șosea, Circa 7 de poliție te întîmpină prietenoasă, cu nelipsita dubită în față și cu panoul cu poze de delincvenți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
umblă după ei cu liste nesfârșite ale problemelor ce trebuie rezolvate, care au capul plin de alergătura zilnică, absurdă dar absolut necesară. Cine să-ți citească romanul cu care ai vrut să zgudui universul sau doar să storci lacrima unei vînzătoare? Citește-ți-l singur, căci până și intelectualii au trei-patru slujbe din care abia-și țin zilele și care nu le lasă timp nici de somn, darmite de citit. Ajunși acasă se aruncă-n fotoliu și, fiindcă literalmente nu mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
camerei lui. Era Angela Ulmeanu care intră. -Bine ai venit, viteazule! -Da, atât spuse el. -Mâine vii la serviciu, cred? După un oftat ușor Radu zise: -N-am de ales. -Radu ce-ai zice de o cafea la Eva? Eva era vânzătoarea de la cofetărie unde se putea fuma. Deși era hotărât să iese înainte de venirea ei, se scuză că nu se simte bine. Angela insistă totuși, spunându-i că un pic de aer îi va face bine. într-adevăr era puțin palid
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
copilul, urând și iubind în același timp pe fostul ei prieten care acum nu mai vroia să știe nimic de ei. După ce reuși să-l aducă pe Ioan Plopeanu în fața instanței de judecată și obținu pensia alimentară, se angajă ca vânzătoare într-un magazin de încălțăminte din Sibiu, lăsând copilul în grija mamei sale. Din acel moment viața ei deveni mai ușoară. Se consolă cu gândul că trebuia să-și crească copilul, luptându-se cu propriile sale sentimente pentru tatăl lui
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lângă partenerul ei, care o privea și el cu ochii umezi, zâmbindu-i admirativ. Ea îl urmărea pe Radu cu o privire melancolică, fără ca acesta să-și arunce măcar odată ochii spre ea. Singura care înțelegea lacrimile Angelei era Eva, vânzătoarea de la cofetărie, care era printre participanți împreună cu soțul ei și care acum plângea șoptindu-i ceva soțului ei, care o privea foarte atent. -Pentru că-i mai bătrână este vina ei. -Așa sunteți voi bărbații, afirmă Eva tristă, mutându-și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Domnul Radu nu vedea cu ochi buni această relație dintre fiul său și Ioana, fiica Evei, fosta colegă a lui Ionuț până la terminarea liceului. Ionuț acum era medic veterinar în B. iar Ioana farmacistă întruna din farmaciile din Târnăveni. Eva, vânzătoarea de la cofetărie încă rămăsese prietenă bună cu doamna Angela Ulmeanu, pe care Ionuț o vedea destul de des acum, de când o vizita pe Ioana acasă. Acum că Ionuț cunoștea toată povestea vieții lui, ba chiar citise scrisoarea doamnei Angela către tatăl
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ținând telefonul între ureche și umăr. Noel dădea semne de nerăbdare, se frământa. Pierzându-și răbdarea, se întinde peste casă și îi smulge tinerei vânzătoare telefonul, îl închide rapid și se mai întinde o dată și i-l bagă în buzunar. Vânzătoarea rămâne stupefiată, după care începe să țipe la el. Plin de el (văzându-se deja un legiuitor) îi spuse: Eu sunt aici să plătesc, nu să-ți ascult convorbirile tale la telefon. Nu-mi place că îți bați joc de
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
un bărbat în vârstă cu părul cărunt, care-i spuse zâmbind: Să știi, tinere, că și timpul e relativ. Nu te lupta cu el că te răpune. Mă refeream doar la noțiunea de timp. Asta nu înseamnă că țin partea vânzătoarei. Noel se întoarse și-l privi pe acel bărbat. S-a înmuiat și-l întrebă calm: Cine a pus-o pe împiedicata asta să vândă? Parcă-i pusă aici să pozeze nu să vândă. Nu-i bună de nimic, abia
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
-i întindea banii casieriței, care încă mai comenta evenimentul, dar el nu-i mai dădea atenție și era absorbit de bărbatul în vârstă. Înainte de a-ți spune problema cu timpul, vreau să-ți fac o precizare. Ai judecat-o pe vânzătoare, că nu-i bună etc. Poate ai dreptate, dar (și făcu o pauză) ce simți tu acum când întâlnești persoane prost pregătite sau nepotrivite pentru profesie? (făcu o altă pază). Pe tine ca și consumator de servicii te-a băgat
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
să înțeleg timpul? întrebă în timp ce se retrăgeau amândoi într-un colț pe două fotolii. Se așezară amândoi în timp ce bătrânul continuă: Înainte de a-ți spune problema cu timpul, aș vrea să comentăm puțin altceva. Te-am văzut foarte furios, mânios pe vânzătoare, că nu e potrivită pentru meseria asta. Îți venea să-l înjuri pe cel care a angajat-o etc. Te întreb acum ce ai simțit tu când te-ai izbit de cineva nepriceput sau nepotrivit sau nepregătit pentru o profesie
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]