3,596 matches
-
fiecare clipă. Vâsli fără grabă, pe râu în jos, prin afluentul larg, de-acum liniștit, negru și limpede, căutând apele albe și murdare ale râului San Pedro. Se odihni de căldura amiezii, cu cele patruzeci de grade la umbră, la vărsarea râului, lângă o potecă cu tapiri, aproape de o familie de capibara care se jucau neliniștiți pe mal, gata să sară în apă, dacă de pe uscat venea jaguarul, gata să alerge în pădure, dacă din apă se apropia caimanul. Și vâsli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
gonoree, care supraviețuiau doar din ce câștigau femeile lor în casele de prostituție ale unei negrese de pe coastă - „La Sandra“ - și ale unei andine verzui și transparente - „Foița de țigară“ -, vinovate de tot sifilisul care naviga pe San Pedro până la vărsarea lui în Amazon. Oricare ar fi fost crima săvârșită în orice colț al lumii, chiar și pe malul opus, în Piața Francisco de Orellana, era de-ajuns să treci râul și să ajungi la „Vizavi“ ca să te știi salvat. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mai exista nimic altceva decât verdele și nici nu va mai exista atât timp cât locul acela se va putea numi în continuare Amazonia. Încercă să distingă, în depărtare, cursul inferior al râului San Pedro, socotind unde s-ar afla locul de vărsare a afluentului care ducea apele mai departe, până la laguna și coliba lui. Acolo, într-un loc pierdut, la Sud-Est, era un igarapé și, pe malurile lui - de abia vizibile din cer -, ansamblul de colibe ale unui trib sălbatic, a cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Denumirea unei regiuni geografice din Perú, situată în zona de tranziție dintre cordiliera Anzilor și câmpia amazoniană. Francisco de Orellana (1470?-1550), explorator spaniol, participant la cucerirea Perú, descoperitor al Amazonului în 1542, al cărui curs l-a urmărit până la vărsare în Oceanul Atlantic. Dans popular originar din Panamá și Columbia, răspândit și în alte țări latino-americane, precum și compoziția muzicală ce însoțește dansul. Colonizator nord-american (1734-1820). În 1769, a întemeiat în Kentucky, pe atunci nelocuit, prima așezare permanentă, numită Boonesborough. Fiind deposedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Bârladul, Prutețul, Hușiul, Elanul, Horincea și Chineja-Covurlui. Râul Bârladului, ce izvorăște din Podișul Central Moldovenesc, rămâne cel mai important debit de apă al zonei, fapt susținut de multitudinea afluenților, pe care îi primește de pe stânga și de pe dreapta direcției de vărsare. Structura Podișului Bârlad cuprinde pe lângă Podișul Central Moldovenesc, care suprapune bazinul superior al râului cu același nume (în zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
denumită bazin hidrografic. Teritoriul unui bazin hidrografic este delimitat printr-o linie de separație, numită cumpăna apelor. Această linie trece prin puncte situate la mare înălțime, aflate între două bazine apropiate (culmi de munți, dealuri) și coboară spre regiunea de vărsare, unde se închide. Cumpăna apelor are două variante, una superficială (delimitează bazinul hidrografic de suprafață) și alta subterană (care corespunde bazinului hidrografic subteran). Poziția și orientarea limitei unui bazin imprimă forma acestuia, care are o mare influență asupra dezvoltării proceselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alta subterană (care corespunde bazinului hidrografic subteran). Poziția și orientarea limitei unui bazin imprimă forma acestuia, care are o mare influență asupra dezvoltării proceselor de scurgere din bazin. De forma bazinului depinde atât lungimea „drumului” apelor curgătoare, de la izvor la vărsare, cât și posibilitatea de dezvoltare și aportul de apă al afluenților. În funcție de dezvoltarea bazinelor s-a ajuns la observarea a trei caracteristici privind geneza și desfășurarea viiturilor: a)bazinele dezvoltate în cursul superior generează viituri a căror amplitudine scade pe măsură ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare. Într-o interdependență cu elementele respective se află rețeaua hidrografică, ce poate fi densă sau rară și dinamica râului și a afluenților din bazin. Criteriile menționate se vor regăsi pe parcursul acestui periplu geografic. Râul Bârladului izvorăște din apropierea localității Valea Ursului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu același nume, în ale cărui granițe se încadrează, fiind limitat la nord de apa Bahluiului, la est prin depresiunea Elan-Horincea-Prut, iar la sud și vest de râul Siret. Orașele pe care le parcurge, în drumul său, de la izvoare până la vărsare sunt Negrești, Vaslui, Bârlad - județul Vaslui și Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la izvoare până la vărsare sunt Negrești, Vaslui, Bârlad - județul Vaslui și Tecuci - județul Galați. În altă ordine de idei, Bârladul izvorăște din apropierea Curmăturii, pe Valea Ursului, la o altitudine de 370 m și are o pantă medie, de la izvoare la vărsare, de 1,38 ‰. Râul amintit dispune de o serie de afluenți principali, situați de o parte și de alta, cum ar fi Gârbovățul, Șacovățul, Stavnicul, Velna, Rebricea, Vasluiețul, Crasna, Lohanul, Idriciul, Zorleniul și Jarovățul, pe latura stângă, iar Stemnicul, Racova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zeletinul și Berheciul, pe cea dreaptă. Alături de afluenți, Bârladul acoperă într-o măsură mai mică județele Neamț și Vrancea sau mai mare județele Iași, Bacău, Vaslui și Galați. 2.4. Cursul Bârladului. Rețeaua de afluenți Plecând de la izvoare și până la vărsare, remarcăm pe teritoriul județului Neamț, mai exact în partea sa de sud-est, că locul din care izvorăște râul Bârladului (din sudul Câmpiei Moldovei) nu dispune de o ramificație care să acopere o suprafață mare, ci dimpotrivă în jurul său are grupate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, în timp ce Zeletinul străbate localitățile Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești, Podu Turcului și Stănisești. Teritoriul județului Vrancea este în acest caz doar o zonă de tranzit pentru afluenții Berheci și Zeletin, în drumul lor spre vărsarea în râul Bârlad, din aria județului Galați. Astfel, Berheciul pătrunde în Vrancea pe la Corbița (Șerbănești) și se varsă între Brăhășești și Gohor (jud. Galați) în Zeletin, ultimul intrat în Vrancea pe la Boghești, iar după ce continuă prin Tănăsoaia, pătrunde prin apropierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județul Galați. Așadar, cei doi afluenți amintiți se unesc în același loc, între Brăhășești și Gohor, după care se varsă în Bârlad între localitățile Ghidigeni și Munteni. La granița dintre județele Vaslui și Galați, cursul Bârladului își continuă drumul spre vărsare, astfel că de la Tutova el pătrunde pe teritoriul gălățean pe la Ghidigeni, după care străbate localitățile Munteni, Tecuci, Drăgănești, Umbrărești, Ivești, Liești, Fundeni (Fundenii Noi) și Nămoloasa, unde se varsă în Siret (zona de câmpie a râului respectiv). Înainte de a-și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
râului respectiv). Înainte de a-și termina traseul, Bârladul primește din partea nord-vestică a județului Galați, contribuția afluenților Berheci și Zeletin, care se „pierd” în bazinul bârlădean între Ghidigeni și Munteni. Un ultim afluent de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de care beneficiază Bârladul, pe teritoriul gălățean, înainte de vărsarea în Siret, este pârâul Corozel, care provine dinspre centrul județului și trece prin sau în apropierea localităților Corod, Matca, Barcea și Umbrărești. De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tulbure. Densitatea rețelei hidrografice prezintă variații, între 0,30-0,60/0,70 km2, datorită diferitelor condiții fizico-geografice. Lungimea totală a râului Bârlad este de 207 km, iar debitul său variază între 0,20 m3/s (la izvoare) - 7m3/s (la vărsare), cu mult inferior și Prutului (76 m3/s). La capacitatea de 44.550 km2 a Bazinului Siretului, Bârladul contribuie cu o parte redusă, de doar 7220 km2, fiind după Bistrița, unul dintre afluenții importanți de pe latura stângă a acestuia. Varietatea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
clătinîndu-l prin terenurile virane și grădinile cu zarzavat, un pârâiaș, ca și cum un băștinaș ar fi strâns un fir de orzoaică între măsele. În contul izvorului, care atâta îl înfrigura, însemnă lacul Bulindroiului, o baltă cu apă posacă și puturoasă. La vărsare, cârmi o cruciuliță peste dâmbul din vecinătatea cârciumii lui Laharie Tralala. Unde pișca pergamentul cu vârful creionului, locul atins se sucea ca o piele uscată de găină și fumega. În vinilinul plafonierei Daciei 1300, după atâtea pișcături, mai-mai se impregnase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
anunță Guzganul, zdrăngănindu-și sextantul. Cele mai țepene și zdravene pe picioare căsoaie ale Bucureștiului... Dar de traseul binecuvântat al Bucureștioarei mira-m-aș dacă va mai apuca, serios, să se atingă... Și, mai ales, de încolăcirile ei, dinspre adevărata vărsare. Pe care, o fi el băiat bun, dar, în veci, nu prea va izbuti să le șteargă... Rulau peste tăpșanul de pe care, cu aproape un an în urmă, la 20 iunie 1987, fusese scuturată ctitoria lui Udriște Năsturel, biserica Sfânta
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fusese scuturată ctitoria lui Udriște Năsturel, biserica Sfânta Vineri-Hereasca, doldora de icoane, chipuri cioplite, policandre și candelabre brâncovenești, pentru a nu sluji drept reper celor ce ar fi plecat în expediție. Scotocind coclaurile pe care se răsuciseră odinioară gurile de vărsare ale pârâiașului descântat. Pe ruinele ei, înțelept Marele Arhitect, mereu surprinzătorul Nicolae Ceaușescu, avusese înțelepciunea de prăvălise un bloc, 103 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI buldozerele se opinteau, din nou, să le ghemuiască la pământ. Era peste puterile unui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din nou, să le ghemuiască la pământ. Era peste puterile unui om să prăvălească niște năluci la pământ. În spate, sub cerul plafonierii taximetrului, Ho diábolos se abandonase extazului său turistic, rotindu-se, ca un corb, pe deasupra gurilor de vărsare și psalmodiind, ca un popă, un text produs de seriile cele mai proaspete ale scriitorilor bucureșteni. Compunerea trebuie să fi fost doldora de înțelesuri ascunse, după cât de tare rânjea Guzganul. Textul era intitulat: Yagdar nu știe ce e îndurarea... Autorul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
consideratei pierdute gârlițe Bucureștioara!! Ramură de apă fulgerând, de zeci și sute de ani, ascunsă sub pivnițele și beciurile bucureștenilor. Încolăcindu-se și comprimându- se ca un resort pe sub podurile și viroagele subpământene. Așchie lichidă pribegită de la vechea gură de vărsare a Bucreștioarei. Și izbucnind tocmai aici (dacă nu cumva și dintr-un alt ciudat noian de motive), atunci, nu în ultimul rând, pentru a-l justifica și autentifica pe cel de-al șaptelea și cel din urmă rege al orașului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cunoaște pe Stăpîn: "Săriți, striga, săriți, c-a venit Bozoncea cu ai lui și ne-a luat căișorii!... tu-i dumnezeul mamii lor!" I-a potolit el, starostele, nu le mai trebuie, și doar asta nu voiam, să fie cu vărsare de sânge, dar ce să le faci? A trebuit să le dăm buzunări la burți. Mi-a dilit unul o labă peste muie de nu mai vedeam. -Lam împuns nițel, da tu veniși de mult? - Să fie un ceas, două
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și o nouă structură socială, pe când un război intensifică sau slăbește sentimentul puterii naționale, prin câștig sau pierdere de spațiu. Revoluția creează o nouă respirație; războiul, un nou ritm. Nu există profeți ai războaielor și nimeni nu varsă sângele pentru vărsarea de sânge care e războiul; revoluția este anticipată într-un profetism frenetic. Există o mistică revoluționară; n-are rost una a războiului. Oamenii se prepară de război, deși nu-l vor; toată lumea dezmoșteniților se prepară și vrea revoluția. Războiul este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
el a continuat să vorbească stânjenit despre „costurile afacerilor”. În cele din urmă, s-a așezat pe scaun. Impactul „traistei goale” a Moșului n-a fost deloc unul pozitiv. Angajații de la petrecere s-au Împărțit În grupulețe pentru ședințe de vărsare a nervilor. „Cum naiba”, a Întrebat un angajat, „să livrăm atât de mult și să nu ne alegem cu nimic?”. Altul voia să știe cum de compania oferise bonusuri atunci când dezvoltarea era de 5%, dar nu mai avea nimic de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
poeții și intelectualii regimurilor înapoiate economic scriu imnuri naționale, cei ai statelor din „al treilea val” cântă virtuțile lumii fără frontiere și ale conștiinței planetare. Coeziunile rezultante, reflectând nevoile acute diversificate ale celor două civilizații radical diferite, ar putea provoca vărsări de sânge dintre cele mai grave în anii care urmează. Alvin și Heidi Toffler, op. cit., p. 29. footnote>; f) accentuarea procesului de integrare economică zonală. Este vorba, în primul rând, despre Uniunea Europeană, care, după ce a unit Nordul cu Sudul european
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]