4,223 matches
-
am văzut un alt înger care se suia dinspre răsăritul soarelui, și care avea pecetea Dumnezeului cel viu. El a strigat cu glas tare la cei patru îngeri, cărora le fusese dat să vatăme pămîntul și marea, 3. zicînd: "Nu vătămați pămîntul, nici marea, nici copacii, pînă nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru!" 4. Și am auzit numărul celor ce fuseseră pecetluiți: o sută patruzeci și patru de mii, din toate semințiile fiilor lui Israel. 5. Din seminția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fîntînii. 3. Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt și li s-a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pămîntului. 4. Li s-a zis să nu vatăme iarba pămîntului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. 5. Li s-a dat putere nu să-i omoare, ci să-i chinuiască cinci luni; și chinul lor era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
pe care-l făceau aripile lor, era ca vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă. 10. Aveau niște cozi ca de scorpii cu bolduri. Și în cozile lor stătea puterea, pe care o aveau ca să vatăme pe oameni cinci luni. 11. Peste ele aveau ca împărat pe îngerul Adîncului, care pe evreiește se cheamă Abadon, iar pe grecește Apolion. 12. Cea dintîi nenorocire a trecut. Iată că mai vin încă două nenorociri după ea. 13. Îngerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
fost uciși de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa, care ieșeau din gurile lor. 19. Căci puterea cailor stătea în gurile și în cozile lor. Cozile lor erau ca niște șerpi cu capete, și cu ele vătămau. 20. Ceilalți oameni, care n-au fost uciși de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mîinilor lor, ca să nu se închine dracilor și idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră și de lemn, care nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
bătrână cocoțată încă pe creierul lui, rotindu-se mereu înapoi, de-a lungul apei șerpuitoare. Se împleticește spre acest adevăr, singurul suficient de mare ca să-l aducă acasă, întorcându-se spre incomunicabil, spre nemărturisit, spre trecutul pe care l-a vătămat ireparabil, prin simpla lui existență. Distrus și refăcut cu fiecare gând. Un gând pe care trebuie să-l spună cuiva înainte să se ducă și el. O voce anunță coborârea. În îmbulzeala tot mai mare, se ridică și bâjbâie după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
trebuia să fie sacrificiul adus de Vechiul Regat prin participarea lui în războiul european. Raționamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internațional numește "droit de conquete". Și într-adevar, Unirea s-a făcut pe această bază. Ei, ca să nu vatăme susceptibilitatea și știind că suntem naivi și neexperimentați, ne-au lăsat să vorbim despre Unire, lăsînd ca timpul să ne trezească. De altcum dânșii, evident mai iscusiți, mai șireți, mai inteligenți decât noi asta trebuie s-o recunoaștem, deși au
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nebuni. 155 Cine tace în mijlocul strigărilor, acela mai înțelept. 156 Și tăcerea un răspuns la vreme cuviincioasă. 157 Tăcerea-i graiul cel mai dulce, între cei ce se iubesc când rămân amuțiți. 158 Trei prea mult și trei prea puțin vatămă pe om: prea mult să vorbească prea puțin să știe, prea mult să cheltuiască și puțin să aibă, prea mult preț să ceară și puțin să facă. VĂDUVĂ 159 Vai de văduva aceea ce fără bărbat se chinuiește-n pat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
8, 12-13). La mijloc stă adevărul Interzicerea de a da o mărturie mincinoasă sau falsă, are ca aspect pozitiv adevărul, un adevăr care privește viața și binele oricărei ființe umane. Dumnezeu, Domnul poporului său, nu vrea ca aproapele să fie vătămat din cauza unei minciuni, sau a unui fals adevăr. Este în spiritul acestei porunci, ceea ce spune Isus în Predica de pe munte: „Deci, cuvântul vostru să fie: da, da; nu, nu. Ceea ce este în plus este de la Cel Rău” (Mt 5,37
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Ignatius. Nimeni altu’ n-ar fi atacat de o pasăre. — Unde e șoferul de autobuz? Trebuie reclamat imediat. — Ai leșinat doar, prostule. — Și atunci de ce am bandajul asta? Nu mă simt bine deloc. Când am căzut pe stradă mi-am vătămat probabil o parte vitală a trupului. — Te-ai zgâriat doar puțin la cap. N-ai nimic. Ți-au făcut raze X. — Oamenii ăștia s-au distrat cu trupul meu cât timp am fost inconștient! Ai fi putut avea atâta bun-simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
acești ani râsese de filmele ieftine de acțiune când cineva avea un ochi vânăt, nefiind În stare să creadă vreodată că ochiul unui om se putea umfla În halul ăla din cauza unei singure lovituri. Spre deosebire de față, trupul nu-i fusese vătămat, a tras concluzia. S-a atins ca să vadă dacă mai era Încă În stare să simtă ceva. Cum se făcea că putea să simtă atingerea degetelor ei și nimic În afară de asta? Dacă era rănită sau tristă, trupul ei n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să cred. Eram un pictor al imaginației. În mintea mea am pictat cu multă măiestrie și efort aș putea spune, tabloul ,, Dorințele mele” și apoi, l-am descris cu ușurință pe o foaie. Mă uitam la foaia albă cum era vătămată de propoziții, înțepată cu pixul la scrierea expresiilor. Mă uitam încă uimită la ea și-mi dădeam seama ca acea foaie este o mină. Dar nu o mina obișnuită. O mina în care nestematele erau cuvintele și propozițiile mele, iar
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ieșind de sub așternut. Și pentru că nu‑și putea deschide complet pleoapele, expresia de alarmă din ochi nu era vizibilă decât pe jumătate. Poate că medita asupra acestui fapt, asupra direcționării fizice a vieții, asupra nenumăratelor căi pe care poți fi vătămat, rănit, chiar ucis - o linie de gândire total neobișnuită pentru el. O infirmieră se ivise pe neașteptate și mecanicul (un tehnician de la spital) stătea pe lângă ea ca o ustensilă de rezervă. Ravelstein era ridicat peste marginea patului și apoi coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
îmbrățișările. Femeia nu pleacă de bunăvoie, ci simte prea bine pata de luciditate pe înșelăciunea leșinului dublu. Ce e drept, niciodată ea nu va înțelege cum un om poate fi practicant al nefericirii și nici în ce fel prezența ei vatămă perfecțiunea izolării. Ea totuși trebuie să se ducă, să se ducă. Și după ce-a plecat, îți dai seama ce mare eroare e viața cu ea și fără ea. Dac-ai putea muri lumii în umbra femeii, dacă parfumul ei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rezumăm în acest capitol la a analiza doar controlul jurisdicțional cu privire la legalitatea activității adminis trației publice. Importanța acestui tip de control a fost subliniată și de Constituția României, care îl reglementează în felul următor în art. 52 alin. (1): „Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.” Detalierea aspectelor privind exercitarea dreptului la acțiune de o persoană fizică sau juridică și condițiile admiterii acțiunii celui vătămat într un drept sau într-un interes legitim de o autoritate publică, este realizată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În afară de persoanele fizice sau juridice cărora li se recunoaște dreptul de a introduce acțiuni în justiție în vederea protejării
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
apărarea prin acțiunea în contencios, a dreptului subiectiv sau a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau a unui interes legitim și dacă acesta a fost vătămat printr-un act administrativ. Contenciosul obiectiv își are sorgintea în Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și în textele precizate de Constituție, în acest caz instanța putând să pronunțe anularea actului pe baza constatării neconcordanței dintre dreptul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere. 4. Îndeplinirea procedurii administrative prealabile și introducerea acțiunii în termenul legal (art. 7 din Legea nr. 554/2004) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
nu suntem și noi un fel de sinucigași ? Arătă spre pahar : Până și poșirca asta de-o îndoaie cu apă Șofronică... Vrem să trăim mai bine și tot rău facem. Pe de-o parte, ne lecuim, pe de alta, ne vătămăm. Că tot veni vorba, n-ai o țigare ? — Nu prea fumez. Mai bine dau pe mâncare. Șofronică se apropie, cu mers legănat, scoțând din buzunarul șorțului pătat cu grăsime un pachet de țigări. — Suntem firmă serioasă... — Pace ție, cititorule, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
buzunar. Apoi desprinse un celuloid de pe ecran. — Ia și asta. Portretul artistului în tinerețe. În orice caz, dacă vrei să-i lecuiești frântura de la tâmplă, să n-o faci cu bidineaua, ci cu o pensulă subțire. Altminteri, mai mult o să vatămi decât o să lecuiești. Ieși îngândurată, ferindu-se în ultima clipă din calea tărgilor purtate în fugă și a brancardierilor care cereau, în gura mare, să li se facă loc. Se strânse în pardesiu și se opri o clipă, în buza
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai târziu, în rândul criminalilor ce trebuiau stârpiți. Încât, la un moment dat, toți ajung să semene între ei. Toți poartă un singur chip care este al tău. Cei care te tortu rează, cei care îți pândesc somnul și îți vatămă starea de veghe, care îți afundă gura în hârdăul cu nevoile altora, care îți împing cu bocancul zeama pe care s-o lipăi, în patru labe și fără lingură, ca jivinele, cei care îți măscăresc amintirile și îți sleiesc așteptările
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Fericiți cei care iubesc mai mult decât pot suferi. Fericiți cei care se fac auziți, vorbind cu buzele strânse. Fericiți cei care urcă și coboară în timp, ca pe un stâlp de lumină. Fericiți cei care, pe măsură ce se lecuiesc, se vatămă și, pe măsură ce se vatămă, se lecuiesc. Fericiți cei care pot să se roage, fără să ceară nimic pentru dânșii. Fericiți cei a căror lacrimă nu-i împiedică să vadă lacrima din ochiul celuilalt. Fericiți cei care pot privi în sufletul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai mult decât pot suferi. Fericiți cei care se fac auziți, vorbind cu buzele strânse. Fericiți cei care urcă și coboară în timp, ca pe un stâlp de lumină. Fericiți cei care, pe măsură ce se lecuiesc, se vatămă și, pe măsură ce se vatămă, se lecuiesc. Fericiți cei care pot să se roage, fără să ceară nimic pentru dânșii. Fericiți cei a căror lacrimă nu-i împiedică să vadă lacrima din ochiul celuilalt. Fericiți cei care pot privi în sufletul lor, fără a ști
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chingi. Încheieturile îl ardeau, striga și gura parcă i se umplea de nisip. Când loviturile conteniră, lumea se înmuie iarăși, dar nu mai era apa limpede și hrănitoare, ci una tulbure, cu vinișoare sângerii, străduindu-se să oblojească ceea ce fusese vătămat pentru totdeauna. Nu-și amintea de tatăl lui dispărut decât prin vocea lovind în pereții odăii lui primitoare, strivind ochii vorbitori, ca niște bulbi de lalea sub tocul cizmei. El căpăta înfățișări diferite, de câte ori lumea din jur se învolbura și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și o inteligență remarcabilă. Membrele grupului reprezintă niște donne angelicate, trăind un otium senin, dar nu sunt niște ființe eterate, aproape 66 ireale, distanțate prin perfecțiunea lor și izolate sugestiv într-un spațiu celest de unde nicio imperfecțiune nu le poate vătăma, cum se întâmpla la Dante Alighieri sau la Francesco Petrarca, angelicul nu se referă la Boccaccio la o puritate absolută, la o credință și o virtute nezdruncinate, ci poate fi interpretat mult mai terestru, referinduse la calități specifice unei epoci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate fi invocată ca motiv de divorț și de către soțul bolnav și de către celălalt soț84. Divorțul, în reglementarea actuală nu mai are caracter excepțional, căsătoria putându-se desface prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți s-au vătămat grav și nu mai este posibilă continuarea lor. Reglementarea divorțului are la bază mai mult ideea divorțului-remediu, decât aceea a divorțului-sancțiune, deși această concepție nu a fost părăsită în întregime 85. IV.2. Motivele de divorț Căsătoria unește pe bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]