2,062 matches
-
sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este aici o condiție pentru dobândirea, conservarea și valorizarea unui capital simbolic. "Cultura" este deci înțeleasă în sensul de "cultură școlară". Bourdieu va arăta că, în societățile industriale, capitalul cultural este un principiu explicativ major al structurii sociale (1970, 1979) și, a fortiori, al "practicilor culturale" care le exprimă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
et alii (coord.), Larousse, Paris, 1999, p. 12), calificat drept "interacționist". De asemenea, au în comun noțiunea de "rețea", primatul acordat punctului de vedere al actorului, strategiilor lui de carieră, interesului de a colabora cu alții sau descrierea procesului de valorizare ca un orizont nesigur. • Lume = câmp? La rândul ei, paradigma câmpului nu a rămas insensibilă la interacționiști. Lui Bourdieu i se datorează traducerile din opera lui Goffman, în colecția sa "Simțul comun" de la Minuit, în anii 1970. Tot Bourdieu a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
187, 225-226. Transmutare, 43, 253. U Unanimitate, 214, 217, 301. Univers cultural / simbolic, 130. Universalism, 214. Uruguay Round, 218. Utilizări, 22, 61, 63, 66, 78, 85, 87, 100, 105, 110-111, 117, 142, 214, 236, 252, 297. V Valoare culturală, 254. Valorizare, 42, 73, 75, 170, 178, 224, 226, 228-229, 235, 239-241, 272, 302. Vârstă, 96, 101, 110, 121, 125-126, 133, 303. Violență simbolică, 79. Vizibilitate, 247, 257. Vocație, 171, 175, 177, 182. Volksgeist, 18-19. Lista abrevierilor AICA: Asociația Internațională a Criticilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
element în construcția socială a personalității lor. E, poate, adevărat pentru o minoritate dintre acești elevi, dar ceea ce exprimă răspunsurile evocate aici este mult mai mult o teamă, o suferință și o retragere în sine decât o iubire și o valorizare a brutalității. Aceste consecințe psihologice și școlare ale victimizării repetate pot părea individuale. Totuși ele sunt în foarte mare măsură sociale, la scara școlii înseși, putând contribui la stricarea imaginii și climatului acesteia. Numărul elevilor supravictimizați variază mult în funcție de școli
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
altfel, o carte (Ferry și Comte-Sponville, 1999). Cum analiza Luc Ferry violența în școală și cauzele ei când era ministru? Aflăm dintr-un discurs al său din 22 octombrie 2002: "Aș vrea să spun doar că, de treizeci de ani, valorizarea excesivă a creativității și spontaneității elevilor s-a făcut nu doar în detrimentul cunoștințelor, ci și în detrimentul cunoașterii, care trece obligatoriu prin respectarea tradițiilor. Două tradiții trebuie respectate în educație: cea a limbii, căci nu inventăm noi înșine limba, ci o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedagogic sugerat de cercetarea criminologică: în gestiunea clasei, metodele cele mai eficace pentru diminuarea tensiunilor rămân încurajarea, cooperarea și claritatea regulilor. Mai trebuie să amintim că pedagogia cooperativă înseamnă orice, numai permisivitate nu, și că Freinet însuși, marele propovăduitor al valorizării exprimării infantile, vorbea de disciplină cooperativă, spunând că nu crede în "spontaneitatea copiilor"? Alte programe care au avut efecte pozitive sunt programe mai structurale de reorganizare a claselor în mici unități, de exemplu, pentru adaptarea la intrarea în gimnaziu, dar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt este necesară și ea trebuie să fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care antrenează o birocratizare excesivă și o iluzie totală în ce privește puterea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție este falsă. Diferite studii feministe au tratat tocmai valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held, 1990, p. 321-337; Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat/public condiția muncilor domestice și, implicit, a celor care le prestează, adică a femeilor? Muncile legate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Popescu, 2000, p. 1-4). Există mai multe consecințe ale acestei situații: puține femei doresc să intre în politică și mai puține reușesc să aibă succes în acest domeniu, iar cele care o fac adoptă aceleași modele masculine de comportament și valorizare, impactul lor asupra elaborării politicilor publice, din punct de vedere feminist, fiind nesemnificativ. Colaborarea femeilor din partidele politice, inclusiv a celor care se bucură de succes, cu ONG-urile preocupate de problemele de gen este foarte redusă, lipsind conștientizarea femeilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca serviciu gratuit (Tronto, 1993, p. 157-180). Se pot sintetiza, astfel, anumite scopuri ale teoriilor feministe: valorizarea maternității, în special, și a activităților de îngrijire, în general, cu o dublă miză: scoaterea acestor activități din sfera exclusiv feminină și aducerea lor în plan public și politic. În încheierea acestui studiu, mă voi referi succint la problematica femeilor-lider
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
din copilărie. În sistemul educațional românesc, participarea elevilor la decizia în școală este redusă, pe considerentul că aceștia nu știu ce este bine și ce este rău pentru ei. școala românească se află încă în paradigma tradiționalistă orientată către trecut și spre valorizarea unei imagini mitice și legendare. Aceasta nu-i oferă elevului posibilitatea de a alege în funcție de dorințele și de interesele sale, obligându-l să urmeze un ciclu de studiu ancorat în tradiție și dictat din exterior. Astfel, școala creează un individ
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se estompează spre inconsistent, într-o tendință de demitizare, spre care opțiunile interpretării Oanei Simona Zaharia se întorc adesea, reflectând o perspectivă de valorizare de-a dreptul modernistă. Autoarea are o atitudine bine conturată în hotărârea accepțiunilor („Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mult pe afecțiunea manifestată față de realitățile înconjurătoare, față de lumea sensibilă a animalelor sau a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aceștia vor putea convinge că diploma pe care o posedă atestă capabilitățile reale și deosebite, utile unei firme sau alteia. Competențele se capătă, astfel, prin negocierea (pe care absolvenții vor fi puși s-o realizeze) capabilităților (reale sau virtuale) și valorizarea lor prin accesul la statute și roluri dorite și apte a fi performante. În mod concret, cursul va urmări să formăm capabilități apte a se transforma În următoarele competențe (negociate): − competențe de cooperare cu specialiști din diverse domenii și tipuri
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
activitate este utilă sau neutilă etc. Analiza fundamentelor psihosociologice managementului serviciilor publice aduce În centrul preocupărilor noastre fiecare acțiune a funcționarului public ca un comportament cultural bazat pe valori și norme. 5. Procese de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități” sunt evaluate axiologic (li se acordă o valoare pozitivă sau negativă), selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care elaborăm modele de aplicare a deciziilor rezultate din valorizările noastre. 5.3. Enculturația, „procesul de internalizare de către individul uman a normelor și valorilor grupului (comunității, societății) În care se naște și trăiește”.<footnote Dicționar de sociologie (cond. C. Zamfir, L. Vlăsceanu), București, Editura Babel, 1993, p. 219. footnote> 5
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
comunicare, se va trata la altă temă. footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce sunt atitudinile? Ce este cultura organizației? Ce este culturismul? Teoria celor „7S”. Cultura organizației În serviciile publice. Economie și societate. Relațiile publice
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de scală. Nu mai este vorba de un lanț de valori, ci de o rețea a valorii.<footnote The Untouchables, În rev. „Euroabstracts”, 2001, nr. 2, p. 4. footnote> Competiția Își schimbă obiectivele, trecând de la accentul pus pe preț, spre valorizarea varietății, noutății, inovației. „Inovația va permite Europei să facă față provocării competiției. Ea va asigura ca Europa să poată mări productivitatea și să genereze o mai mare valoare adăugată ca răspuns la competiția internațională mereu mai aspră. Creșterea și angajarea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
personale (negociate) reprezintă o construcție socioculturală rezultată din interacțiunea (negocierea) simbolică și pe bază de putere prin care se stabilesc (prin Înțelegere reciproc avantajoasă) seturi de cerințe (obligații) și oferte (drepturi, recompense) ale salariaților și managementului (conducerii) prin procese de valorizare și valorificare a capabilităților reale sau virtuale ale salariaților și a obiectivelor (prezente și de viitor) ale managementului. Conceptul de negociere reprezintă o modalitate de generare a realității sociale de către autori sociali diferiți. Negocierea reprezintă un tip de interacțiune social-simbolică
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
din sarcinile postului). În conducerile democrate, În care Întreprinderile se modifică prin negocierea unor atribuții și recompense, competențele capătă alt sens. Competențele personale se elaborează (se instituie) pe baza unui proces de negociere Între diverșii actori sociali ai Întreprinderii prin valorizarea și valorificarea<footnote Prin valorizare se Înțelege procesul de apreciere (evaluare) valorică, selectare și ierarhizare a unor „realități”, iar prin valorificare, procesul de aplicare a deciziilor de valorizare (a se vedea lecția despre societate și cultură). footnote> capacităților personale actuale
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
democrate, În care Întreprinderile se modifică prin negocierea unor atribuții și recompense, competențele capătă alt sens. Competențele personale se elaborează (se instituie) pe baza unui proces de negociere Între diverșii actori sociali ai Întreprinderii prin valorizarea și valorificarea<footnote Prin valorizare se Înțelege procesul de apreciere (evaluare) valorică, selectare și ierarhizare a unor „realități”, iar prin valorificare, procesul de aplicare a deciziilor de valorizare (a se vedea lecția despre societate și cultură). footnote> capacităților personale actuale sau virtuale ale salariaților și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
baza unui proces de negociere Între diverșii actori sociali ai Întreprinderii prin valorizarea și valorificarea<footnote Prin valorizare se Înțelege procesul de apreciere (evaluare) valorică, selectare și ierarhizare a unor „realități”, iar prin valorificare, procesul de aplicare a deciziilor de valorizare (a se vedea lecția despre societate și cultură). footnote> capacităților personale actuale sau virtuale ale salariaților și a exigențelor și obiectivelor actuale sau virtuale ale organizației. Formarea competențelor În ceea ce privește salariații, ei „aruncă În joc” o serie de caracteristici personale pe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
feminin demonic traversează astfel maleficitatea spre autenticitate și deplin al personalității, iar verosimilitatea și consistența personajului angelic se estompează spre inconsistent, într-o tendință de demitizare, spre care opțiunile interpretării Oanei Simona Zaharia se întorc adesea, reflectând o perspectivă de valorizare de-a dreptul modernistă. Autoarea are o atitudine bine conturată în hotărârea accepțiunilor („Este denumită de noi o donna demonicata pornind de la punctul de vedere al mentalității medievale, deoarece, privită dintr-o perspectivă modernă, apare în ipostaza de personaj bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mult pe afecțiunea manifestată față de realitățile înconjurătoare, față de lumea sensibilă a animalelor sau a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
resimți „efectul-capcană”, chiar dacă tranzitul este armonios. Dacă În natal Îl aveți pe Saturn printre planetele dominante sau În aspect cu un Luminariu, veți fi mai puțin sensibil la influența lui Jupiter: există o diferență de „lungime de undă”. O oarecare valorizare a semnului Săgetătorului Întărește efectul jupiterian. Tranzitele lui Jupiter la Soare Conjuncție Dispoziție: Pe parcursul acestei perioade, individul se simte mai Încrezător, se simte „În drepturile sale” și caută să-și amelioreze condițiile de viață. Dă dovadă optimism, bunăvoință și generozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]