53,951 matches
-
care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe sînt deja uitate, devenind chiar de neînțeles, pentru că se bazau pe aluzii la o întîmplare a momentului: (Nea) Nelu, Neluțu, Nea Jean, Ilici, Regele Ilinoic, Ilius Caesar, Despotul luminat, Luminosul, Valorosul, Emanatul, Marele Emanat, Emanel, Emanache, Emanaev, Ion Iliescu-Consens, Ion Iliescu-Liniște, Domnul Consens, Liniștea noastră, Eliot Ness-Iliescu, Trandafirul prezidențial, Ion de Oltenița, Omul din Oltenița, Ghinion Iliescu, Zîmbărețul, Zîmbilici, Zîmbilică, Președintele Ales, Cel Ales, Alesul, Alesul Majoritar, Alesul Națiunii, Alesul Zîmbitor
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
în campus de astă dată. După ce a fost angajat, proaspătul assistant professor are la dispoziție aproximativ cinci ani în care trebuie să confirme ceea ce dosarul doar promitea: că este atît un dascăl bun și cu dăruire, cît și un cercetător valoros. Activitatea sa de pe parcursul celor cinci ani este evaluată de o comisie, și, în cazul fericit, persoana respectivă capătă un angajament de lungă durată (sau permanent în unele cazuri), numit tenure. Orice promovare ulterioară depinde de calitatea activității de predare
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
acesta, el este deseori atacat datorită factorului de subiectivitate care se insinuează inevitabil în articulațiile sale axiologice. Cum decizi, fără riscul de a te înșela sau de a fi sub imperiul unor prejudecăți, că o activitate de cercetare e mai valoroasă sau mai promițătoare decît alta? Scandalurile provocate în universități americane de procedeul tenure nu sînt puține. Reprezentanții unor curente mai recente, cum ar fi feminismul sau studiile culturale, se consideră deseori nedreptățiți în favoarea celor provenind din domenii mai tradiționale, precum
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
îl face vulnerabil. Când primește o bancnotă falsă, nu o cercetează, ci o bagă încrezător în buzunar. Ar trebui să-l pună pe gânduri măcar un raționament de ordin statistic. într-o epocă nu pot exista sute de opere literare valoroase - ceea ce înseamnă nu pot exista sute de opere literare (în literatură criteriul axiologic este implicit și unul ontologic). Oricum, privirea critică a lui Ion Simuț înnobilează textele. într-o perioadă în care suntem inundați de vulgaritate, o asemenea privire are
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
în poemele sale - dreptul de-a beneficia de cultura umanismului bucureștean. "Dreptul - scria el în articolul său din Scînteia - dreptul și mai ales putința de a beneficia larg de cultură, dreptul la cunoașterea a tot ce s-a creat mai valoros pretutindeni, este o cucerire de preț a revoluției noastre socialiste; un mare drept al omului; nu proclamat, ci dat". Cînd oameni simpli și umili - oameni din popor - riscau totul pentru a se alătura țipătului de dreptate al lui Paul Goma
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
numit-o, cu o sintagmă care a făcut carieră, un antropolog, a recunoaște că sîntem cei care sîntem datorită mediului în care ne-am născut, comunității în care am crescut, e aproape un truism. Pentru mulți, e chiar un lucru valoros, pentru care merită, trebuie pledat și militat. Jason Hill a publicat lunile trecute o carte, la o editură cu largă audiență internațională, nu doar americană, Rowman & Littlefield, în care susține cu fermitate și chiar oarece agresivitate, contrariul. A aparține, insistă
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
Alex. Ștefănescu Un prozator valoros, fără vocație de publicist Numirea lui Nicolae Breban, după căderea lui Ceaușescu, ca director la revista Contemporanul a făcut parte din ceea ce s-ar putea numi o regăsire entuziastă a firescului. O țară în care Andrei Pleșu era ministru al
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
litere. Altfel spus, Dan Stanca e un autor axat pe spiritualitate. "Cultura fără spirit este ca pîinea fără duh", iată o posibilă deviză a eseistului, extrasă chiar din cartea d-sale de care ne ocupăm Veninul metafizic. Partea cea mai valoroasă a unui text este, prin urmare, în vederile d-sale, acea mișcare lăuntrică, acea decantare și sublimare care consacră toate gîndurile calmului divin. Litera poartă în sine nostalgia originilor, astfel cum lacrima se întoarce către ochiul din care a purces
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
să le definească. Bineînțeles că acesta era doar unul din semnalele pe care le-am urmărit. Cercetarea mea, incitată de altele, premergătoare, în primul rînd de lucrarea lui Ovid S. Crohmălniceanu din 1971 (Literatura română și expresionismul) dar și de valoroase contribuții semnate, în timp, de George Gană, Dan C. Mihăilescu, Marin Mincu, Dinu Flămând a prelucrat, dacă se poate spune așa, un număr important de sugestii și de deschideri. Mai ales de fecunde deschideri datorate interpretărilor propuse anterior, în perioada
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
anterior, în perioada interbelică, de nume cu autoritate în epocă. Mă refer în mod special la Alice Voinescu, Ion Sîn-Georgiu, Petru Comarnescu, Ion Marin Sadoveanu, O.W. Cizek, Tudor Vianu. Din dezvoltarea tuturor punctelor de vedere exprimate de atîția cărturari valoroși am dispus de o rețea de observații stimulatoare. Ea mi-a permis să-mi constitui necesara bază pe al cărei temei am sesizat transformarea simbolismului (cel puțin în cazurile pomenite, dar și în alte cîteva nu mai puțin semnificative). Și
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
studiu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - caleidoscop eseistic în care se întrepătrund ficțiunea cu autobiografia și fișele de lectură - este un text profund, original, cutremurător, care reprezintă (așa cum remarca și Elvira Sorohan în cartea menționată anterior) partea poate cea mai valoroasă și mai durabilă a creației lui Ion D. Sârbu. Iar corespondența acestui autor (nici despre scrisorile "cerchiștilor" nu aflăm mare lucru din paginile lucrării de față), una dintre cele mai bogate, nuanțate și expresive din literatura română - unii au vorbit
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
Andreea Deciu Colecția "Cartea de pe noptieră" a Editurii Humanitas este nu doar remarcabil de valoroasă, ci și unitară, cel puțin după cum o recomandă volumele publicate deocamdată. Unitatea colecției e garantată, ce-i drept, de aspectul național al literaturii, căci o bună parte din cărțile apărute sînt operele unor scriitori japonezi. Sau, de dimensiunile relativ reduse
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
Mircea Cornișteanu și Piticul din grădina de vară de D. R. Popescu (martie 1989) în regia lui Silviu Purcărete. Întîlnirea a fost extraordinară pentru toată lumea: Purcărete a fost un răsfățat. Și-a conceput și dus pînă la capăt o etapă valoroasă a creației sale. Aici a făcut Piticul din grădina de vară, Ubu Rex... cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Danaidele, Orestia. Aproape pe toate continentele, la toate marile festivaluri - de la Sao Paolo la Edinburgh, Melbourne, Tokyo, Avignon, la Festivalul
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
Festwochen, Holland Festival... Regizorul, teatrul, protagoniștii s-au bucurat de premii, distincții și trofee. De o adevărată carieră. Mereu în umbră a stat Emil Boroghină: pisălog, insistent lăudînd mereu peste poate toate spectacolele sale, știind să facă însă ca cele valoroase să pătrundă într-un circuit prestigios internațional. Mai toată ziua Emil Boroghină a stat în teatru. În ultimii ani, biroul lui era plin pînă la refuz de o mare de hîrtii, distincții, casete video, afișe, plicuri, fotografii... După plecarea lui
Adio, dar rămîn cu tine! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16951_a_18276]
-
din senin, cu o surprinzătoare vehemență, pe Eugen Simion. "Cu binecuvântarea lui Eugen Simion, demnul urmaș al ortofizicianului Drăgănescu la cârma Gagademiei, am asistat așadar până acum la o reacție..." De ce trebuie persiflat astfel Eugen Simion, unul dintre cei mai valoroși critici literari de după război, a cărui prezență într-un post rezervat prin tradiție unor oameni de știință s-ar cuveni să ne bucure pe toți cei ce ne ocupăm de literatură? De ce trebuie ridiculizată astfel Academia însăși? Scriind despre Ovidiu
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
o poetă deplină, ultima - nu și cea din urmă, sînt sigur - floare a poeziei de azi; debutul său cu volumul Călăuza tăcerii dovedește odată mai mult faptul că lirica noastră contemporană își pregătește un "schimb" foarte bun; și radical, și valoros. Andreea-Luciana Dumitriu, Călăuza tăcerii, Ed. Cronica, Iași, 1999.
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
de înaltă faimă, altul, și el de notorietate internațională, după ce începuseră să lucreze cu actorii din țară, au fost constrînși să plece - pentru că "incomodau" sau "umbreau" gloriile noastre locale din vremea deceniilor totalitare. În acest timp însă, alți regizori români valoroși, mai tineri, evoluează în Europa occidentală, culegînd lauri și laude, uneori mai mult decît în țară... Invidia, oricît de "colegială" ar fi, duce la aceleași efecte destructive: îndepărtează valorile românești, elitele. Pînă și în lumea politică se manifestă atitudini de
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
de care PNȚCD "nu a avut nevoie" este de la sine cel mai evident: s-a scris îndelung despre el, fără nici un efect, dar și fără să se încerce o justificare. Tăcere absolută! Liberalii au și ei militanți de seamă, membri valoroși întorși în țară din Occident: și aceștia rămîn fără o întrebuințare cuvenită. Desigur, se poate merge înainte și fără acești "repatriați" (care însă nu și-au "pierdut" niciodată patria!), dar cît ar fi fost de folositoare prezența lor în structurile
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Cluj realizat de Mihai Măniuțiu este, într-un fel, o încercare de a prinde o voce, un personaj, o personalitate extraordinară ca a lui George Banu care a iubit și iubește teatrul în tot ce are el mai seducător, mai valoros, mai provocator. George Banu este un spectator avizat și împătimit de ce se întîmplă pe scenă, este aproape întotdeauna de marii creatori ai lumii și le privește, le studiază evoluția, se vîră în adîncimile operei lor, în cotloanele sufletului și în
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
și-ar putea modifica destinul dintr-unul banal, insignifant, într-unul excepțional; 2. regizorul Bocsardi László, un regizor matur și profund deși a debutat tîrziu, absolvent în 1994 al școlii de regie Tîrgu-Mureș, clasa profesor Tompa Gabor. Unul dintre spectacolele valoroase cu care a convins este Nunta însîngerată de la Teatrul "Tamasi Aron" din Sf. Gheorghe, prezent anul trecut în Festivalul Național de Teatru; 3. pentru că este vorba despre trupa Teatrului Național din Craiova. Decorurile îi aparțin lui Bartha Jozsef, costumele scenografei
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
autorul ei. Nici vorbă de insultă sau de înjurătură, totul pe un ton ironic, deși judecata e tăioasă ca o lamă. Neobișnuit cu un astfel de tratament, menajat de cîteva decenii bune (cam de pe cînd n-a mai publicat nimic valoros) de o critică emasculată de practicile cenzurii comuniste, prozatorul își iese din pepeni (e anotimpul potrivit) și se răfuiește public cu directorul revistei care a găzduit cronica și cu acela al unui cotidian care a reprodus-o și a comentat
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
autorii citiți atunci cu țîrîita să-și "dea drumul", să apară pe piață cu tot ce au mai bun, pe scurt - să avem ce citi. Acest lucru s-a întîmplat pentru autorii străini. În același timp, au apărut nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
fi Pagini literare de la Turda, pentru serioasa pregătire intelectuală, mai ales filosofică, a colaboratorilor. Vieții Românești i se aduc elogii, îndeosebi pentru trecutul ei istoric și, de asemenea Revista Fundațiilor Regale este lăudată pentru structura ei bine organizată precum și pentru valoroasele ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată împotriva seriei din 1938-1939 a Universului literar, amintindu-se redacției că această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor Popescu și Const. Fântâneru, nu a reușit să promoveze un scriitor
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
ei colaborări. O săgeată destul de ascuțită este îndreptată împotriva seriei din 1938-1939 a Universului literar, amintindu-se redacției că această serie, deși condusă de către tineri, între alții de către Victor Popescu și Const. Fântâneru, nu a reușit să promoveze un scriitor valoros așa cum s-a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil Petrescu. Afirmația nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
industriale și sociale, frecvent "aristocratică" (Nietzsche, expresionism, estetism). După Frederic Jameson, postmodernismul aspiră, în lipsa unei "dominanțe culturale", la o sinteză a elementelor clasice și populare, a modernismului "înalt" (elitar) și a celui "democratic", uneori prin adaptarea și ambalarea unor creații valoroase în "produse de consum". Astfel sfîrșitul secolului XX ar învedera o ruptură de conglomeratul de fenomene pe care le desemnăm prin denumirea de modernism. Convergența doctrinelor științifice și estetice ar reprezenta o mișcare menită a umple golul decretat de Kant
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]