1,369 matches
-
ar spune Gigi Becali, pre limba lui, echipele acelea nu vor lua campionatul, care simte că-i este rezervat doar lui, până în vecii vecilor. Și în pauzele de antrenament, mai hotărăște și alte chestii cum ar fi de exemplu, că vameșii care vor turna pe colegii lor, adică vor da pe goarnă exact ceea ce vrea el să audă vor scăpa de a ajunge la „mititica”, spune el ritos că “regina șpăgii de la vamă” e un lider sindical (!!!) etc, etc... Adică iar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
case albe, marea în culori deschise. La dreapta, un munte mic. Ciracmanul. Două pontoane de lemn, puțin nisip, o vilă roz - stranie apariție - pe o colină. Lângă un ponton, o clădire care ar putea fi numită casă: locuința și biroul vameșului. În total, aspect de singurătate grandioasă. Ne-am strecurat printre câteva magazii și am ajuns la o cabană de pescari cu un etaj, locuința noastră. Într-una din cele două camere de jos locuiau fetele, cealaltă folosea drept bucătărie. În
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
M-am uitat cu binoclul până ce n-am mai văzut-o. - Parcă erai tu, Ioana... Ioana plânge desperată lângă mine. În pustiurile micului port, cu câteva magazii și câțiva oameni primi- tivi, s-a găsit un loc pentru o aventură: vameșul, domnul Jianu, cu doamna Pitpalac. Vameșul e un flăcău bătrân, cu zâmbetul mereu pe buze, vorbind monosilabic și incapabil să pună o întrebare, de o timiditate cumplită, vizibilă de la primul moment când l-ai cunoscut. Te întrebi cum poate să
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
n-am mai văzut-o. - Parcă erai tu, Ioana... Ioana plânge desperată lângă mine. În pustiurile micului port, cu câteva magazii și câțiva oameni primi- tivi, s-a găsit un loc pentru o aventură: vameșul, domnul Jianu, cu doamna Pitpalac. Vameșul e un flăcău bătrân, cu zâmbetul mereu pe buze, vorbind monosilabic și incapabil să pună o întrebare, de o timiditate cumplită, vizibilă de la primul moment când l-ai cunoscut. Te întrebi cum poate să-și mențină un post în care
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
blajină să poată vagabonda fără cataclisme. Și dacă, înspăimîntat de singurătate (iarna, mai ales, trebuie să fie cumplită aici, căci atunci pleacă toată lumea la Cavarna, și pescarii și madame Pitpalac, iar Mihali închide restaurantul: și astfel nu mai rămân decât vameșul și câțiva soldați, păzind cu rândul, inutil - căci nu vine nici o corabie - pontonul), îl întrebi dacă cele câteva cărți ajung pentru trecerea timpului, el îți răspunde afirmativ, căci citește rând cu rând, meditează la fiecare pagină, și după ce termină ia
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ce va mai rămâne din ele. În orice caz, e ridicol să le duc cuiva. Timp de câteva ore am crezut că ar fi normal să fac așa. Corăbiile cu mărfuri ne vizitează foarte rar, iar cele cu excursioniști niciodată. Vameșul n-are mai nimic de lucru. În portul acesta orice muncă stagnează, iar hambarele pline sunt de folos numai pentru șobolani. O dată a sosit o corabie mai mare, care câteva zile a rămas în fața Cavarnei (corăbiile nu se pot apropia
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
plânge de drum. Dimineața rămânem în port, căci Ioana are treabă să aranjeze prin cameră (Helene e zilnic la Cavarna ca să ajute pe doamna Axente) și să facem plaja. Încercăm chiar de dimineață să aflăm vești și atunci, prin bunăvoința vameșului, telefonăm la poșta din Cavarna la ore anumite. Primim de obicei aceeași vorbă: "Tot așa". La ora patru, sosiți la oraș, aflăm iarăși multe amănunte de la doamna Axente, dar din care nu se pot extrage decât aceleași concluzii: că Viky
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
obicei în mânerele metalice din compartimentele lor. Aveau întotdeauna grijă să poarte asupra lor o trusă de șurubelnițe și se dovedeau hiperutili. Dacă erai chitit pe comerț, mai să plângi că nu-i aveai cu tine. Știau să negocieze cu vameșii, cui să dea șpagă, cum să facă fund raising de la excursioniști, să plătească lumea echitabil ieșirile și intrările în liniște. Mai păstrau câte o sticlă de coniac să ne cinstim în final cu toții că am trecut cu bine peste grelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
când doamna Pavel intră în cameră cu cele două farfurioare cu dulceață și cu trei cafele pregătite la ibricul turcesc pe care-l avea din 1929, adus din Turcia de unul din „vaporenii” din oraș de atunci, un anume Costică Vameșul i spunea nu se știe de ce, dar îl chema în realitate Kosta Valsamakis, grec de felul lui, mic de statură, negricios, iute la vorbă și la faptă, iubăreț și pișicher, inimos, săritor la nevoie, avea toate amprentele spiței lui meridionale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vrei să-ți vezi orașul! Ieșind din toropeală, mi-am dat seama că micul nostru convoi ajunsese deja la picioarele unei incinte de culoarea nisipului, înaltă și masivă, crenelată cu nenumărate merloane ascuțite și amenințătoare. O monedă strecurată în palma vameșului ne-a lăsat să trecem pe sub o poartă. Eram în interiorul zidurilor. — Privește, insista Mohamed. Jur-împrejurul orașului Fès se înșiruiau cât vezi cu ochii dealuri presărate cu nenumărate case din cărămidă și din piatră, adesea împodobite, la fel ca la Granada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mai aștepte, în timp ce ticluiam în minte minciuna pe care aveam să i-o servesc lui Harun pentru a-l putea lăsa baltă, ea a început să discute despre corăbii, cheiuri și bagaje. Când, la înapoierea mea în ținutul Nilului, vameșul din portul Alexandria m-a întrebat, între două reprize de scotoceală, dacă era adevărat că otomanii se pregăteau să năvălească în Siria și în Egipt, am răspuns printr-o înjurătură la adresa tuturor femeilor de pe pământ, îndeosebi la adresa blondelor circaziene, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
le evaluasem la minimum. La vernisaj, multă lume, un cumpărător cere lista prețuri lor... Rezul tatul a fost că, a doua zi, m-am trezit cu poli ția, m-au anchetat patru ore fiindcă i-am indus în eroare pe vameși. Mi-au dat o amendă de trei ori mai mare decât prețurile adevărate ale tablourilor. Îmi venea să mor. Disperată, am scos un strigăt de fiară înjunghiată: „Atunci mă arunc pe fereastră!“ La care unul dintre cei trei elvețieni îmi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
sau scrise în limbă străină. Evident că Rim nu înțelegea singurul farmec al Linei, farmecul ei indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul ei "de la Tecuci". Cu toate că era născut în țară, dintr-un tată vameș vechi și de treabă, naturalizat de mult, Rimul mesteca printre dinții galbeni dezgusturi de lege streină și-și oprea cu bună creștere strănuturi 75 de dispreț către nevastă-sa tocmai pentru ceea ce era în ea simpatic și inerent. Altfel, de la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
le evaluasem la minimum. La vernisaj, multă lume, un cumpărător cere lista prețuri lor... Rezul tatul a fost că, a doua zi, m-am trezit cu poli ția, m-au anchetat patru ore fiindcă i-am indus în eroare pe vameși. Mi-au dat o amendă de trei ori mai mare decât prețurile adevărate ale tablourilor. Îmi venea să mor. Disperată, am scos un strigăt de fiară înjunghiată: „Atunci mă arunc pe fereastră!“ La care unul dintre cei trei elvețieni îmi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
omul se lasă împins cu strămurarea. - Mizeria nu vine de la lipsa de bunuri, ci de la nedreapta lor împărțire. Săracii și bogații vor fi dați uitării. - Știu, veți lua de la bogați și veți da la săraci. De pe acum îi văd pe vameșii revoluției care, mai mult decît îți închipui, sînt interesați în astfel de tranzacție. - Săracii au un drept istoric la egalitatea pe care n-o poate împlini decît statul. Tot el va anihila pe „vameși”. - Automat statul intră în mîna celor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
săraci. De pe acum îi văd pe vameșii revoluției care, mai mult decît îți închipui, sînt interesați în astfel de tranzacție. - Săracii au un drept istoric la egalitatea pe care n-o poate împlini decît statul. Tot el va anihila pe „vameși”. - Automat statul intră în mîna celor care știu să profite de împrejurări. - Societatea va fi organizată ca mare producătoare de bunuri împărțite după nevoi. - Cîți își vor mărturisi măsura reală a propriilor nevoi? - Nu e necesară nici o mărturisire. Nevoile se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
în liră... Ca soarele, ca luna, ca‐naltul Dintr‐un ochi în altul. Numai timpurile nu îmbătrânesc, Numai anotimpurile nu se zbârcesc, Numai tu, mamă, vei rămâne așa, Totdeauna, lumină, în cartea mea. Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neam ț ‐ d. 8 iunie 1967, Iași) „Lirica Otiliei Cazimir are atributele specific e unei feminități delicate. E suavă, plastică și colorată. Poeta e captivată de teme legate de viața sentimentală (iubirea stă pe primul pl an). Constantin Cioraga
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe acolo, a văzut pe Levi, fiul lui Alfeu șezînd la vamă. Și i-a zis: "Vino după Mine!" Levi s-a sculat, și a mers după El. 15. Pe cînd ședea Isus la masă în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care mergeau de obicei după El. 16. Cărturarii și Fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
masă în casa lui Levi, mulți vameși și păcătoși au șezut și ei la masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care mergeau de obicei după El. 16. Cărturarii și Fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: "De ce mănîncă El și bea cu vameșii și cu păcătoșii?" 17. Isus, cînd a auzit acest lucru, le-a zis: "Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
masă cu El și cu ucenicii Lui; căci erau mulți care mergeau de obicei după El. 16. Cărturarii și Fariseii, cînd L-au văzut mîncînd cu vameșii și cu păcătoșii, au zis ucenicilor Lui: "De ce mănîncă El și bea cu vameșii și cu păcătoșii?" 17. Isus, cînd a auzit acest lucru, le-a zis: "Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăință nu pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși." 18. Ucenicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori ai să-l întâlnești pe marele vameș Păun, care cumpără case și dughene la rând pe Ulița Tărbujenească. La 29 august 1660 (7177) cumpără un loc de casă de la Cârstea armeanul. Apoi la 9 februarie 1670 (7178) cumpără “un loc de dugheane ce iaste... pre Ulița Tărbujenească
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
iar dumnealui vamășul Păun dat-au nouă iar casă gata cu loc cu tot, ce iaste iar într-această uliță... și ne-au mai dat ... doă sute și patrudzăci lei bătuți”. Să nu crezi însă că îs gata cumpărăturile marelui vameș Păun. Chiar la 31 august 1670 (7178) Cârstea îi vinde marelui vameș “un loc de casă pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot, ce iaste iar într-această uliță... și ne-au mai dat ... doă sute și patrudzăci lei bătuți”. Să nu crezi însă că îs gata cumpărăturile marelui vameș Păun. Chiar la 31 august 1670 (7178) Cârstea îi vinde marelui vameș “un loc de casă pe Ulița Tărbujenească”. Iar la 16 sept 1670 (7179) Acsinia, soția “Vâlcului ce-au fost zlătar”, vinde lui Păun “o casă cu loc cu tot și cu pivniță și cu doî dughene... pre Ulița Tărbujenească”. --Să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Petru - care stă pe pat și spre ea se îndreaptă Iisus prinzându-o de mână, aproape fiind și Petru cu alți apostoli; Femeia păcătoasă spălând picioarele Mântuitorului, care stă la masă în casa fariseului Simon; Întâlnirea lui Iisus cu Zaheu vameșul, care este urcat în dud pentru a vedea pe Mântuitorul încadrat de apostoli și credincioși; Alungarea vânzătorilor din curtea templului unde vindeau animale; Vindecarea paraliticului adus pe pat de patru oameni; Vindecarea slăbănogului care stă pe marginea lacului Vitezda de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apostoli, Iisus Hristos vindecă 10 leproși, personaje pline de răni, cu îmbrăcăminte sumară la mijloc, care stau în fața Mântuitorului, Un lepros vindecat mulțumește lui Iisus, pentru binefacerea ce i s-a făcut, chemarea la apostolat a lui Matei care, ca vameș, stă la o masă de unde este chemat de Iisus Hristos, Învierea fiicei lui Iair, care stă moartă pe pat; lângă ea părinții care îi cer lui Iisus să-i redea viața, Vindecarea slăbănogului cu mâna uscată, care stă aplecat în fața
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]