43,214 matches
-
Horia Lovinescu, regia Horațiu Mălăele 2012 - C în “Trei femei Înalte” de Edward Albee, regia Sânziana Stoican, Teatrul Sica Alexandrescu Brașov 2009- Nimfa Siduri în “Epopeea lui Ghilgamesh”regia Dragoș Galgotiu, Teatrul Odeon 2008 - Titania în “Visul unei Nopți de Vară” deW.Shakespeare, regia Dragoș Galgotiu, Teatrul Metropolis 1996- Infanta în “Povești cu Infante” de Saviana Stănescu, regia Ana Maria Colțeanu Roluri în Film: 2016Monica în “Dincolo de Calea Ferata”regia Cătălin Mitulescu 2016- Bebe în “Siblings” regia Markus Morth 2015 - Katja
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
tot rangul față de sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. La 31 august curent s-au împlinit 25 de ani de cînd românii basarabeni au revenit la grafia latină. Mai exact, de cînd unii au revenit! Căci în R. Moldova, la sfîrșitul verii lui 1989, puțini mai trăiau dintre acei care s-au născut în România Mare. Mulți împreună cu urmașii lor au fost dacă nu nimiciți, apoi rusificați prin Siberia, Kazahstan sau prin alte zone ale defunctei URSS, au fost adoptați de Argentina
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
anul 1946, același Florian Ulmeanu inițiază un program pentru înființarea unei școli pentru sătence cu profil de îndrumătoare sanitare, o țesătorie, o secție pentru colectarea și uscarea plantelor medicinale, cursuri sanitare, de bibliotecar, de cooperație, etc. La inițiativa sa, in vara anului 1973 s-a organizat reușita întâlnire a Fiilor satului, la care din păcate nu a putut participa, înbolnavindu-se grav. S-a stins din viață la 30 octombrie 1973, fiind înmormântat la Cimitirul Militar Ghencea din București. O altă mare
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
încercarea de a o găsi. Am scris o carte inspirată de această întâmplare, dar în seara asta am fost pe cale să vorbesc cu ea. Degetele îmi tremurau în timp ce formăm numărul de telefon primit de la mama ei. Ne-am întâlnit în vara anului 2003 într-un sat prăfuit din Afganistan. Darya avea ochii verzi și avea doar 12 ani, mergea la școală și îi plăcea să se joace cu piciorușele goale în nisip. Copilăria ei s-a terminat brusc atunci când tatăl ei
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
vorbea Farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya îl înjură și fugea de lângă el. Darya m-a căutat s-o ajut, știind că am alte valori și că vin din lumea din afară. Într-o după amiază de vară am vorbit cu Sufi în timp ce Darya stătea lângă mine. Ea m-a apucat de haină și tremura: “Te rog nu-l lasă să mă ia”, mi-a șoptit la ureche. A fost ultima dată când am văzut-o. A venit
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
de fete, iar dacă nu se duce cu soțul ei, mama ei și ceilalți 5 frați vor suferi consecințele. Am scris o poveste despre ea și am publicat-o în diferite țări, iar cititorii au trimis bani pentru familia ei. Vara următoare am venit cu banii, dar a fost prea târziu. Sufi a luat-o la Hermand și mama ei m-a rugat să o aflu. Mi-a spus că se va mutila singură, în semn de protest, un lucru comun
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
Mariana. Sper să realizăm această idee. Cornelia Danița (Jamul - Mic): - Inițiativa de a participa la festival aparține lui George Planianin, autorul compoziției. Chiar dacă am petrecut doar câteva ore la Uzdin, m-am simțit bine aici, în această atmosferă de sărbătoare. Vara aceasta am participat la concursul ”Miss diaspora”, de unde m-am întors cu Premiul ” Miss speranța”. Acolo m-am prezentat cu piesa ,,Oro” a interpretei Jelena Tomašević. Obligațiile pe care le-am avut la acest concurs nu mi-au permis să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
în Turcia vorbim în general de hoteluri de cinci stele, all inclusive, dar românii renunța la unele facilități pentru un preț mai mic”, a mai declarat proprietarul agenției de turism. El a afirmat că în topul preferințelor pentru destinațiile de vară rămâne, alături de Grecia și Turcia, si Spania. Vânzările pentru destinațiile de vară au început din lunile noiembrie și decembrie, cănd agențiile au făcut reduceri de prețuri. Agenția estimează și o creștere cu 30% a turismului intern, având trei agenții pe
Peste 110.000 de români vor vizita Grecia în 2014 [Corola-blog/BlogPost/94054_a_95346]
-
dar românii renunța la unele facilități pentru un preț mai mic”, a mai declarat proprietarul agenției de turism. El a afirmat că în topul preferințelor pentru destinațiile de vară rămâne, alături de Grecia și Turcia, si Spania. Vânzările pentru destinațiile de vară au început din lunile noiembrie și decembrie, cănd agențiile au făcut reduceri de prețuri. Agenția estimează și o creștere cu 30% a turismului intern, având trei agenții pe Litoral. Deea Mazilu - RoMedia.gr
Peste 110.000 de români vor vizita Grecia în 2014 [Corola-blog/BlogPost/94054_a_95346]
-
cel mai adesea, perturbarea programului normal de circulație al trenurilor, ori avarierea ușoară a materialului rulant. Din multitudinea de rapoarte întocmite ca urmare a unor asemenea atentate am selectat doar două atentate petrecute acum mai bine de 8 decenii, în vara anului 1931. Astfel, la ora 12:00 a zilei de 26 Iulie a acelui an, în timp ce un tren de marfă compus din 40 de vagoane cisternă încărcate cu diverse produse petroliere se afla în mers, în apropierea intrării în stația
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
pagubele și victimele pe care atacul bombardierelor americane le-a produs în complexul feroviar Ploiești. Cel ce are norocul necesar pentru a putea lectura succintele rânduri ale ineditului document va afla că la orele 13:08 ale acelei zile din vara anului 1943 vuietul strident al sirenelor a anunțat apariția la o altitudine de 100 - 150 de metri deasupra Zonei Petrolifere a nu mai puțin de 162 de aeronave B-24 Liberator, ce aproape imediat au început să-și lanseze letala încărcătură
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
stat la baza scurtei rememorări a „Valului Nimicitor” ce s-a abătut asupra Ploieștiului la 1 August 1943 se încheie cu câteva rânduri ce redau, în cifre mai mult sau mai puțin exacte, drama umană din acea tristă după-amiază de vară: 15 militari morți (3 germani și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil de mic; 60 de civili ce au pierit sub „ploaia de bombe”; 218 răniți (48 de militari și 170 de civili) și nu în
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei însă am avut o relație ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-evreu, ceea ce mi se-ntâmplă și în ziua de azi. După bar mitzvah mea, la treisprezece ani, n-am mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei însă am avut o relație ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-evreu, ceea ce mi se-ntâmplă și în ziua de azi. După bar mitzvah mea, la treisprezece ani, n-am mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
nu avea electrică, firul ar fi costat-o prea mulți bani, ca să-l tragă până la coșmelia ei izolată, singurul ei avantaj fiind că se afla foarte aproape de țărmul mării. N-avea nimic, pensie, ori vreo altă sursă, decât ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori nu ținea minte deloc. Voiseră să contribuie și ei, dar bătrâna musulmană, semianalfabetă, se codise, deși banii dăruiți pentru instalarea luminii, îi primise bucuroasă la sfârșitul unei veri, când plecaseră acasă. Iarna, primăvara, cât stătuseră în București, se gândiseră mereu cum ar avea să arate coșmelia ei electrificată, dar vara următoare constataseră dezamăgiți că Menaru continua să trăiască în evul ei mediu, cu opaiț și celelalte semne ale
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
dar bătrâna musulmană, semianalfabetă, se codise, deși banii dăruiți pentru instalarea luminii, îi primise bucuroasă la sfârșitul unei veri, când plecaseră acasă. Iarna, primăvara, cât stătuseră în București, se gândiseră mereu cum ar avea să arate coșmelia ei electrificată, dar vara următoare constataseră dezamăgiți că Menaru continua să trăiască în evul ei mediu, cu opaiț și celelalte semne ale perioadei. La nea Mitică și coana Lenuța, unde trăgeau ei, era cum ai fi sărit înainte o mie și ceva de ani
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de altă calitate sînt parodiile-pastișă, în sînul cărora survine o nouă disociere, între parodia-variantă
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
de bufniță, cu aripi în loc de brațe), aplice de bronz pentru cingători. Pe Voica o dăduse muma peste nouă țări și nouă ape, iar fratele mai mare, Sfetil Constantin, se legă cu jurământ iarna s-o aducă de trei ori acasă, vara, de cinci ori. , Ciuma că venea, casa le lovea, pe toți răposa, doar muma rămânea. Și ea ce făcea? în Sfânta Joia, ciobu-n mână lua, ciob și tămâia, tot din stâp în stâlp, din mormânt, mormânt, pe toți tămâia, pe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
-și pierde mințile hai omule - zice - intră în prima bodegă și îmbată-te de urât îmbată-te și de durere bea-ți mințile caută șuvoiul de primăvară care mai întârzie în lume și frunza aceea care a fost albă astă vară azi e mai neagră ca pământul și grea ca el ce vei face tot restul zilelor du-te omule și vorbește cu cei care au plecat dintre cei vii acolo unde omul și frunza și viermele una sunt întreabă-i
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
dar ei erau deja doborâți de vis și de viciu de rachiu și de hașiș și lehamite și aiurau: tare mi-i urât URÂT ȘI AMAR URÂT ȘI AMAR și cântecul devenea vaiet și plâns cu sughițuri și muțenie și vara s-a dus și nu ne-am văzut cu adevărat la față n-am avut unul pentru altul nici timp nici nume nici dragoste "și murim pentru că nu suntem iubiți îndeajuns" * * * și totuși prăpăditul mucosul ghidușul deschide fereastra inimii și
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
și nu moartea mă înspăimîntă, birocrația ei. Într-adevărul nu se poate împărtăși, nu viața mi-o am în mînă, desigur moartea - prin gust de migdală - sosind printre ramuri în întîmpinarea alteia, unduind răsuflarea dar cine mi-ar dărui crezare, vara deplină-n foșnet? - lent se desprind de pe pervaz sînii tăi/ mierla săltînd, în roz ciugulind pajiștea timpul păscut de infarct, trecerea sub tăcere ce lespede - cine e lumina, cine adevărul, eu - nefiind din cei ce pun întrebări, doar cînd cunosc
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12106_a_13431]
-
G. Pienescu Secvență După-amiază de vară bucureșteană - 320 C la umbră -, într-una din noile mahalale mai acătării, cu blocuri de zece etaje și opt "scări", cu "spații verzi" în față și în spate. Pe ușa uneia din "scări" izbucnește, revărsându-se în afară, coborând cele
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
mine în iarba mare și proaspătă, tresare ca de o atingere materială. O muscă neagră, autentică, trece prin fața soarelui, de la stânga la dreapta, apoi de la dreapta la stânga - o fi alta? -, și nu o mai vezi. Zumzetul ei, pe care toată vara îl urmărești cu bătătoarea și cu sprayuri ucigașe, ca să-l curmi, acum ți se pare, și el, tot un zvon de primăvară, ca și zborul săgetat al rândunelelor și ciripitul gureș al vrăbiilor multe, ce răzbate din sat până aici
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
pe brațe ca pe o ofrandă a morților Cerul mână în turme nestematele norilor palide pietre pe mâna ta nevăzută Doamne Leoaică a soarelui pe o limbă de pământ ce intră în mare în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]