1,771 matches
-
peste voința, am zice scelerată de n-am cunoaște bine resorturile ei, de sclavie. Relația dintre subiectul amoros și obiectul erotic este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea, Încetează A unui rob chinuire... Robește cu biruință A sîmțîrilor ființă... Stăpîna mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
m-or Îngropa Amanet cu viața mea numai la dragostea ta. Rob desăvîrșit al tău fiind dat prin giurămînt, A mă preface nu-i chip pînă ce-oi intra-n pămînt.” 8. Robia aduce numaidecît În minte ideea de tortură. Vasalul sentimental are multe Îndatoriri și puține drepturi. Conachi, modest pînă la umilință, reclama săniilor dreptul de a se boci. A se tîngui este libertatea lui. În rest numai chinuri. Poemele sugerează existența unui teribil mecanism de tortură, comparabil cu acela
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu tot dinadinsul i-au dat a înțelege Porții ca să nu caute cumva la închierea păcii să se folosască de slăbiciunea aparentă a Serbiei. Tractatul de Paris le dă puterilor dreptul de [a] interveni la regularea raporturilor dintre sultan și vasalii săi, și de acest drept vor uza puterile în orice caz. Anglia, urmează corespondentul, adoptă punctul de vedere rusesc în cestiunea sârbească, pentru a întări partidul păcii în Petersburg și pentru a-i da un argument că și fără război
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
esemplar e de 15 bani și se află de vânzare la Tipografia Națională și la toate librăriile din Iași. [29 aprilie 1877] ["AMBASADELE TURCEȘTI... Ambasadele turcești din străinătate au primit notificarea că sultanul a iscălit o irade prin care principele vasal din România se detronează. Cu această ocazie ne-am adus aminte de istoria, scrisă de un pater din societatea iezuiților, în care împăratul Napoleon I era numit Bonaparte, generalul armiilor M. Sale Ludovic al XVIII, care, pentru gloria acestei {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat după numele lor și al părinților, prin care li se indică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care a durat (în timp) și care, nici măcar în zilele noastre nu este pe deplin desăvârșit. Perioada medievală a fost marcată de fapt de fenomenul complex numit feudalism care a fost caracterizat de relații de dependență mutuală între stăpâni și vasali dar și între rege și nobilime.6 Procesul centralizării monarhice ar trebui plasat pe fundalul acestui mediu al sistemelor multiple și suprapuse de suveranitate și interdependență mutuală. Cu toate acestea, centralizarea a devenit, gradual, trăsătura dominantă a statului francez și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
rol de obiecte frumoase a căror unică funcție era să inspire forța activă în bărbați.”21 În romanele cavalerești, personajul feminin, idealizat și venerat, ocupa un rol marginal în acțiune, pierzându-și autonomia și puterea, bărbatul se comporta ca un vasal pentru a-i câștiga atenția, grațiile, dragostea.22 Atitudinea misogină nu era generală în Evul Mediu, au fost și scriitori medievali care au lăudat femeia, au încercat să o apere de defăimarea publică. Dacă rolul pe care l-a jucat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem, p. 131. (trad. n.) 24 dexteritate să le cânte, să le danseze, mai trebuia să poată face față unei conversații spirituale și fermecătoare.28 Îndrăgostitul devenea vasal al doamnei sale, dragostea presupunând și suferință. O astfel de dragoste romantică nu era întotdeauna mutuală sau nu se consuma de fiecare dată, deși era mai adecvat să fie prezentată ca reciprocă sau cel puțin compatibilă cu căsătoria.29 Convențiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări publice nu mai poate constitui un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
printr-un travaliu al incertitudinii și al temerii de a nu fi înțeles sau de a nu fi acceptat. Un refuz inițial al femeii nu aduce decât o disperare temporară, perseverența este cea care îl caracterizează pe cavaler, femeia testează vasalul îndrăgostit doar pentru a-i proba și mai bine calitățile. Scenariul este completat cu primirea în dar a unui inel pe care ea îl dăruiește ca semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o căsătorie bazată doar pe interese pecuniare. Cu toate acestea, personajele nu par veridice: relația dintre cavaler și doamna sa este denumită un acord („an humble wys accord”), oferă imaginea unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rol de obiecte frumoase a căror unică funcție era să inspire forța activă în bărbați.”21 În romanele cavalerești, personajul feminin, idealizat și venerat, ocupa un rol marginal în acțiune, pierzându-și autonomia și puterea, bărbatul se comporta ca un vasal pentru a-i câștiga atenția, grațiile, dragostea.22 Atitudinea misogină nu era generală în Evul Mediu, au fost și scriitori medievali care au lăudat femeia, au încercat să o apere de defăimarea publică. Dacă rolul pe care l-a jucat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem, p. 131. (trad. n.) 24 dexteritate să le cânte, să le danseze, mai trebuia să poată face față unei conversații spirituale și fermecătoare.28 Îndrăgostitul devenea vasal al doamnei sale, dragostea presupunând și suferință. O astfel de dragoste romantică nu era întotdeauna mutuală sau nu se consuma de fiecare dată, deși era mai adecvat să fie prezentată ca reciprocă sau cel puțin compatibilă cu căsătoria.29 Convențiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p. 24. 156 Ibidem. 157 Ibidem. 158 Ibidem. 64 noastră”159. Bărbatul e privit ca un vasal, el trebuie să servească scopurilor unor femei voluntare. Teama unei condamnări publice nu mai poate constitui un impediment pentru tinerele femei: „Dacă eu una sunt cinstită și nu mă mustră cugetul cu nimic, zică oricine orișice, că mie tot nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
printr-un travaliu al incertitudinii și al temerii de a nu fi înțeles sau de a nu fi acceptat. Un refuz inițial al femeii nu aduce decât o disperare temporară, perseverența este cea care îl caracterizează pe cavaler, femeia testează vasalul îndrăgostit doar pentru a-i proba și mai bine calitățile. Scenariul este completat cu primirea în dar a unui inel pe care ea îl dăruiește ca semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o căsătorie bazată doar pe interese pecuniare. Cu toate acestea, personajele nu par veridice: relația dintre cavaler și doamna sa este denumită un acord („an humble wys accord”), oferă imaginea unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai puțin decât ea14. Yourcenar îl surprinde cum nu se poate mai bine pe romanul Hadrian în timpul acestor aventuri, ca și în timpul uneia fatale, când Antinous se îneacă în Nil. Aceștia sunt bărbați care călătoresc în compania altor bărbați: proconsuli, vasali, stareți, vrăjitori, chiar pederastul Cyprien, unul din asistenții lui Zenon din Piatra filozofală. Scriitoarea este acea femeie ciudată care nu-și găsește locul și care pare să se imagineze în compania lor ca un alt bărbat. Gustave Flaubert în tinerețe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
năsut în el. În acest caz, esența precedă existența, cel puțin în limitele acestei comunități speciale. După istorici, acest statut specific al femeii ar fi legat de nobilime: ""doamna", creație franceză prin excelență, este și opera nobilimii: domina, servită de vasalii soțului ei, care îi era senior, dar nu și dominus" [Werner, 1998, p. 13]. Angela Rundquist a descris viața femeilor din nobilimea suedeză în a doua jumătate a secolului XIX. Soțiile prinților și ale altor nobili trebuiau și ele să
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride To come betwixt our sentence and our power, Which nor our nature nor our place can bear, Our potency
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
naționale și ale normelor dreptului internațional, aducînd, cum scria H. Batowski, "un enorm serviciu Poloniei"86. În toamna anului 1939, diplomația Bucureștilor a dorit o mai mare implicare a SUA în politica Europei, care să preîntîmpine transformarea României într-un vasal al Germaniei 87, România și-a pus mari speranțe în vizita efectuată la Moscova de Saracioglu, și a păstrat un contact direct cu oficialitățile americane, îndeosebi prin Gunther, care viza întărirea poziției internaționale a Bucureștilor, mult afectată prin acordul de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
primele abuzuri. Zarafii evrei fac speculă financiară cu soldații ruși. Poetul mai speră că turcii nu vor încălca granița sudică și că armata română va rămâne în "strictă defensivă"70. Dar sultanul a semnat curând un document prin care principele vasal din România se detronează (1 mai 1877)71. Presa din Viena și Pesta începe o propagandă antiromânească, ridiculizând armata și vehiculând fel de fel de zvonuri, între care că principele și-ar fi încărcat averea personală și că mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații". Întrebați de presă dacă au vreun tratat cu "împărăția alături de care luptau, ei răspunseră cu cutezanță că acea împărăție nu putea să trateze cu un stat care este încă vasal" și că ei "nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc." Eminescu recuză slăbiciunea diplomației guvernanților, fundată pe ideea că nu pot negocia din cauza "vasalității": Dacă eram un stat vasal cu care nu se poate trata, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
trateze cu un stat care este încă vasal" și că ei "nu fac insultă generosului țar a-i cere zapis, amanet etc." Eminescu recuză slăbiciunea diplomației guvernanților, fundată pe ideea că nu pot negocia din cauza "vasalității": Dacă eram un stat vasal cu care nu se poate trata, de ce Rusia a făcut cu noi tratatul de comerț subscris sub ministrul Lascăr Catargi de însuși Maiestatea Sa Împăratul Alexandru alături cu M. Sa Domnitorul?" Desigur, n-a fost ușor să negociezi cu Petersburgul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Lascăr Catargi de însuși Maiestatea Sa Împăratul Alexandru alături cu M. Sa Domnitorul?" Desigur, n-a fost ușor să negociezi cu Petersburgul, dar fermitatea diplomatică a ministerului condus de Catargi a adus impunerea punctului de vedere românesc. "Dacă eram stat vasal, de ce înainte de intrarea noastră în acțiune guvernul rus a iscălit cu noi convențiunea pentru trecerea armatei în care se stipulează condițiuni curat politice, cum este integritatea teritoriului?"79 În toate polemicile sale, Eminescu aduce argumente solide și raționale. În finalul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost conectată, îndeosebi, la convergența hidrografică din sudul Câmpiei Tisei datorită culoarului deschis de Mureș. Așadar, inevitabil, prin controlul exercitat asupra acestui punct nevralgic, Imperiul otoman nu avea cum să nu sensibilizeze Transilvania, care a devenit, la rândul ei, principat vasal Stambulului. În schimb cealaltă falcă a cleștelui avea să strivească fără milă destinul Moldovei. După cotropirea Dobrogei, Imperiul otoman a continuat să avanseze spre nordul litoralului pontic, anexând Bugeacul. Având consolidat flancul vestic prin ocuparea Câmpiei Panonice, turcii și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]