14,263 matches
-
este oferită de modelele sale americane, conceptul originar de comunitate pare să fi pierdut multe dintre conotațiile sale (Amerio, 2003, p. 38). În limbajul curent, dar și în analizele sociale de specialitate, familia,școala, enoriașii unei biserici, un sat, o vecinătate sunt calificate drept „comunitate”. Mai mult, se vorbește și despre „comunități virtuale”, în care membrii sunt legați prin „firele” Internetului, sau despre „comunitatea oamenilor de afaceri” ori despre „comunitate politică”. Ce au în comun toate aceste forme de grupare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința similarității și, implicit, o conștiință identitară, o conștiință de „noi”. În practica DEVCOM sunt avute în vedere în special comunitățile locale de tipul satelor, orașelor, cartierelor, vecinătăților etc. În privința dimensiunii pe care o poate avea un grup uman pentru a putea fi considerat comunitate, este greu de formulat o regulă. Formal vorbind, prin aplicarea strictă a definiției adoptate, și Bucureștiul este o comunitate, cu cei aproape două milioane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
La nivelul acțiunilor DEVCOM, mărimea comunității este în funcție de obiectivul de acțiune. Contează scara la care se dorește promovarea „binelui comun” prin proiecte sau acțiuni de grup. Se poate opera fie la nivelul unui întreg oraș, al unui cartier, al unei vecinătăți sau al unei grupări de blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
secvență în acțiunile de reducere a sărăciei și de producere a unor bunuri publice. În fapt, terminologia structurată pentru a descrie practicile comunitare este extrem de diversă. Marie Weil și Dorothy Gamble (2005) disting opt tipuri de practici comunitare: organizare de vecinătate/comunitate, organizarea comunităților funcționale, dezvoltare comunitară social-economică, planificare socială, dezvoltarea prin programe și legături comunitare (program development & community liaisons), acțiune social-politică, mișcări sociale, coaliții. Țintele acestor intervenții comunitare pot fi rezumate prin: - reducerea sărăciei; - producerea de bunuri publice; - schimbarea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau nu cu liderii din prima etapă. Aspectul formal al asocierii este puternic estompat în cazul asociațiilor cu un număr mic de membri și constituite fie pe criterii de rudenie (două la Axente și una la Șeica Mare), fie de vecinătate (una la Șeica Mică și una la Agârbiciu). În astfel de cazuri, distincția dintre inițiatori, organizatori, executanți etc. nu mai poate fi făcută. Aspectul cronologictc "Aspectul cronologic" În perioada 1965-1966, în satul Axente Sever a fost inițiată prima societate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condiționare.) Inițiere și organizaretc "Inițiere și organizare" Funcțiile de inițiere și organizare a asociațiilor pentru aducțiunea apei potabile au fost exercitate, în majoritatea cazurilor, de indivizi din comunitate. În realizarea acestor funcții, un anume rol a revenit și primăriei și vecinătăților. Rolul esențial al primăriei, în această acțiune, în toate cele trei comune (Axente Sever, Șeica Mare, Șeica Mică) a constat în facilitarea procurării la preț de stat a unor materiale (ciment, țevi) necesare realizării instalației. La Axente Sever - comuna în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a funcției de control pe care o exercită asupra membrilor asociației, câteva societăți (nr. 1 și 8) prevăd explicit, în cadrul statutului, necesitatea colaborării cu primăria în rezolvarea unor eventuale probleme de asociație. Relațiile dintre societățile pentru aducțiunea apei potabile și vecinătăți sunt semnificative în privința posibilităților acestora din urmă, ca asociații de tip tradițional, de a juca un rol în soluționarea problemelor actuale de dezvoltare a comunității rurale. Analiza situației în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vecinătăți sunt semnificative în privința posibilităților acestora din urmă, ca asociații de tip tradițional, de a juca un rol în soluționarea problemelor actuale de dezvoltare a comunității rurale. Analiza situației în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile (este vorba despre societățile nr. 6 din Axente Sever, nr. 1 din Agârbiciu, nr. 1 și 2 din Șeica Mică) relevă faptul că vecinătățile pot avea, în raport cu acțiunea voluntară la care ne referim, roluri de: - inițiator al acțiunii; - cadru de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a comunității rurale. Analiza situației în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile (este vorba despre societățile nr. 6 din Axente Sever, nr. 1 din Agârbiciu, nr. 1 și 2 din Șeica Mică) relevă faptul că vecinătățile pot avea, în raport cu acțiunea voluntară la care ne referim, roluri de: - inițiator al acțiunii; - cadru de organizare a acțiunii; - agent de control social asupra modului de funcționare a societății de aducțiune a apei. Doar într-un singur caz (excepțional prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiunii; - agent de control social asupra modului de funcționare a societății de aducțiune a apei. Doar într-un singur caz (excepțional prin aceasta, semnificativ totuși pentru posibilitatea practică de relaționare a unei structuri comunitare tradiționale cu o structură acțională modernă) vecinătatea îndeplinește toate cele trei roluri (societatea nr. 1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aceasta, semnificativ totuși pentru posibilitatea practică de relaționare a unei structuri comunitare tradiționale cu o structură acțională modernă) vecinătatea îndeplinește toate cele trei roluri (societatea nr. 1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a unei structuri comunitare tradiționale cu o structură acțională modernă) vecinătatea îndeplinește toate cele trei roluri (societatea nr. 1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitare tradiționale cu o structură acțională modernă) vecinătatea îndeplinește toate cele trei roluri (societatea nr. 1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de agent de reglementare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de agent de reglementare și control pentru funcționarea societății. La cea de a doua societate din Șeica Mică participă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în organizarea lucrărilor, „tatăl de vecinătate” și casierul vecinătății joacă rolul esențial; președintele și casierul societății este una și aceeași persoană cu casierul vecinătății; societatea nu dispune de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de agent de reglementare și control pentru funcționarea societății. La cea de a doua societate din Șeica Mică participă membrii a șapte vecinătăți; rolul acestora este minim, în acest caz, ele constituind doar cadrele peste care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de un statut (deci de o expresie formalizată a modului ei de funcționare), vecinătății revenindu-i integral rolul de agent de reglementare și control pentru funcționarea societății. La cea de a doua societate din Șeica Mică participă membrii a șapte vecinătăți; rolul acestora este minim, în acest caz, ele constituind doar cadrele peste care se suprapun cele șapte echipe de lucru din cadrul societății (șeful de echipă nu coincide însă cu tatăl de vecinătate). Sensul suprapunerii este acela de a obține o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societate din Șeica Mică participă membrii a șapte vecinătăți; rolul acestora este minim, în acest caz, ele constituind doar cadrele peste care se suprapun cele șapte echipe de lucru din cadrul societății (șeful de echipă nu coincide însă cu tatăl de vecinătate). Sensul suprapunerii este acela de a obține o mai mare eficiență în acțiunea de realizare a apeductului, pe baza unor relații de coeziune grupală, tradițional sancționate. Dintre cei 30 de inițiatori care au declanșat acțiunea în cele 10 societăți din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Prin grilă nu se măsoară sărăcia tuturor satelor României, ci numai cea a satelor care au depus cereri de grant la FRDS. Acestea au intrat într-un proces de contagiune socială, de transmitere a informației pe cale multiplă, prin regularități de vecinătate și de istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ideologii sistematice" Succesiuni istoricetc "Succesiuni istorice" Producerea de bunuri publice la nivel comunitar prin mobilizarea resurselor materiale și umane locale a fost, inițial, promovată de organizații religioase sau caritabile și de structuri de asociere locale de tip tradițional (bazate pe vecinătate, etnie, rudenie etc.). Schimbările radicale apar din momentul în care acțiunile de DEVCOM sunt promovate prin mișcări sociale sau prin sprijinul mai puternic sau mai slab al statului. În societatea românească din prima jumătate a secolului trecut, formele exemplare de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Diferitele orientări în domeniul identității naționale au puternice rădăcini în spațiile de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică a localităților de rezidență, de starea materială percepută a gospodăriei, de capitalul uman disponibil, de gradul de izolare a localității. Vecinătatea în sine este un factor de producere a toleranței sau intoleranței etnice. Comunitățile omogene sub aspect etnic sunt expuse în mai mare măsură riscurilor de intoleranță etnică (tabelul 28). Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%)tc "Tabelul 28
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relațiilor sociale, condiționate de caracteristici ale cadrului construit sau amenajat dintr-un teritoriu dat. Cunoașterea și evaluarea locuirii se face în principal prin analiza condițiilor, calității și modului de locuire la nivelul unor unități de locuire (locuință, clădire de locuit, vecinătate, ansamblu de locuit, cartier, localitateetc.). Condițiile de cadru construit ale locuirii sunt analizate în special de către urbanism. Sociologia analizează locuirea din perspectiva utilizatorilor cadrului construit pentru locuire, urmărind identificarea, explicarea și prognozarea cerințelor, problemelor și modurilor de locuire specifice diferitelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locuirii desemnează gradul de satisfacere a cerințelor de locuit prin condițiile de locuire disponibile.Estimarea calității sociale a locuirii se face fie direct, prin măsurarea unor efecte ale condițiilor de locuit (stare de sănătate, satisfacție, mobilitate locativă,calitatea relațiilor de vecinătate, consum de timp condiționat de calitatea cadrului construit și a serviciilor sociale, intensitatea unor fenomene demografice etc.), fie indirect prin indicatori ai unor condiții ale confortului de locuire (densitatea de locuire, consumul de timp pentru procurarea de bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
constituie într-o ramură specifică a sociologiei - sociologia locuirii: nucleul ei îl constituie sociologia locuinței, dar îi sunt subsumate și o serie de alte probleme, precum cele referitoare la calitatea dotărilor social-culturale și a serviciilor pentru populație, calitatea relațiilor de vecinătate, condiționare socială și arhitectural-constructivă a consumului de timp, a comportamentelor deviante, a fenomenelor demografice etc.” (Sandu, apud Zamfir, Vlăsceanu, 1993, p. 333) Mediu construit - „totalitatea construcțiilor și amenajărilor create de om pentru satisfacerea necesităților sale de producție și de locuire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și prognoza interacțiunilor complexe dintre om și mediul său construit. Conceptele-cheie cu care operează sociologia mediului construit sunt fie specifice - mod de locuire, cerințe și nevoi de locuire, mobilitate locativă, funcțiuni ale locuinței, calitatea și confortul de locuire, adaptabilitatea locuinței, vecinătate, satisfacție de locuire, eficiență socială a utilizării obiectelor construite etc. -, fie mai generale - integrare socială, ciclu de viață familială, satisfacție și integrare în muncă etc. Dintre multiplele caracteristici ale obiectelor construite, sociologia mediului construit le reține în special pe cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
funcționează, microclimat interior, mod de grupare în teritoriu a obiectelor cu funcțiuni identice, complementare sau divergente. Principalele efecte ale mediului construit sunt urmărite la nivelul stărilor fiziologice, psihologice, sociale și demografice, stări de oboseală, satisfacție, sănătate, coeziune familială, relații de vecinătate, mobilitate locativă, migrație, nupțialitate, divorțialitate, morbiditate, reușită și eșec, devianță etc.) și al activităților (de producție, de utilizare a timpului, de creștere și îngrijire a copiilor, de transformare a mediului construit de către utilizatori etc.). Principalele variabile de control în analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]