1,242 matches
-
dar existau și flotile domnești ce apărau porturile, păzeau malurile și făceau comerț. Șeicele de patrulare pe Dunăre, de la începutul secolului al XIX-lea, aveau tot structură de galeră, cam cu aceleași detalii ca și caicele, dar cu două catarge, vele pătrate sau trapezoidale și 2-3 tunuri, în plus10. Macheta unui pânzar moldovenesc, la Muzeul Marinei din Con stanța (arhivă personală) După 1833, Poarta a recunoscut Principatelor dreptul de navigație sub pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă prima
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dreptul de navigație sub pavilion național. În 1834 a fost lansată la apă prima corabie integral românească, goeleta Marița, construită la Giurgiu, din comanda boierului eterist Alexandru Vilara, căreia Cezar Bolliac îi dedică oda Cea dintâi corabie românească. Exclusiv cu vele, ea va purta steagul tricolor într-un prim voiaj până la Constantinopol, cu un transport de grâu și un căpitan român. Destinul ei ulterior va rămâne, însă, din păcate, o enigmă (se pare că ar fi revenit în țară, avariată de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nava-simbol a marinei române, bricul Mircea a fost comandat de statul român la șantierele navale din Anglia, pentru serviciul școlar de specialitate. Vasul de 350 de tone, din lemn, cu excelente performanțe, avea o lungime de 36 m, două catarge, vele pătrate, velastraiuri, focuri, randă, un motor de 160 CP și un echipaj de peste 100 de oameni, și a servit România până în 1944, trecând prin voiaje și furtuni celebre. Pe Marea Neagră, Mediterana și Atlantic, nava-școală Mircea a dus tânăra tradiție a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
construit pentru marina militară română în Anglia, în 1888, a fost doar una dintre dovezile apusului timpuriu al unei ere, în toate apele lumii. Navă-etalon și punte între veacuri, bricul Mircea I o anunțase, oricum, prin arhitectura-i mixtă, cu vele, motor și carenă întărită. Anvergura restrânsă a istoriei marinei române va fi stimulativă pentru unii dintre scriitori, care o vor compensa estetic. Pirații și aventurile pe mare se vor naște, la noi, numai în literatură, încercând specularea ficțională a unor
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
stație importantă în parcursul narativ. În romanul care i-a adus autorului marginalizarea, după 1945, Un port la răsărit (1941), era vorba de un iaht, Milad, un cuter de numai 9 m lungime, cu un singur catarg, cabină centrală, două vele triunghiulare și manevrare cu eche4, părăsit de bătrânul comandor Maximov pe malul Nistrului, pe atunci românesc. În Toate pânzele sus ! avem de-a face cu o goeletă mai veche, dar mult mai robustă, un vas de pescuit de tip nordic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
otomani. În descrierea detaliată a autorului 5, care a privit-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
5, care a privit-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă spună... Și peste toate acestea, care n-au contur întreg
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o problemă financiară. O schimbare importantă în filmul lui Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin transformarea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o problemă financiară. O schimbare importantă în filmul lui Mircea Mureșan a fost corabia, prezentă într-o altă variantă decât în roman, din rațiuni evident obiective. Dacă goeleta din roman era, am văzut deja, un vas numai cu rande și vele triunghiulare, de formă nordică, ascuțită la prova și pupa, fără suprastructuri (desenele lui Puiu Manu au redat-o destul de adecvat), în film construcția unui vas identic ar fi fost prea costisitoare 5. Realizatorii au preluat o goeletă făcută deja prin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
formă decât cea descrisă de Radu Tudoran, adică era ușor mai spectaculoasă 6 : deplasament de 120 de tone, lungime de 27 m, lățime 5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de noduri cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Radu Tudoran, adică era ușor mai spectaculoasă 6 : deplasament de 120 de tone, lungime de 27 m, lățime 5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de noduri cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un velastrai și trei focuri, pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de 150 CP, viteză de noduri cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un velastrai și trei focuri, pe bompres (mai înainte, în filmele est-germane, fusese piturată în negru și avusese și vele pătrate, fiind ceea ce se numește o goeletă cu gabieri). Corabia era mai degrabă o
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită în alb, cu vele simple, două rande, pe fiecare catarg, un velastrai și trei focuri, pe bompres (mai înainte, în filmele est-germane, fusese piturată în negru și avusese și vele pătrate, fiind ceea ce se numește o goeletă cu gabieri). Corabia era mai degrabă o brigantină sau un bric, adică puțin mai mare și mai complexă, în arhitectură, decât goeleta imaginată de Radu Tudoran. Lucrul acesta corespundea mai bine intereselor regizorale
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
frați au luat parte la Consiliul General; b) în Spitalul din Negrar s-a constituit o comunitate condusă de un frate; c) Casa de Misiune (în India) s-a format numai din frați religioși; d) în timpul vacanțelor de vară, la Velo Veronese, a rămas ca superior un frate; e) spiritul de abandonare la Divina Providență a fost încălcat în Casele din Negrar și Costozza, și în conducerea atelierelor. Circula printre ei o zicătoare, puțin respectuoasă față de fondator: «Don Calabria è attorniato
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mai elaborată dintre ele. Când a fost expusă în New York în 1939, catalogul expoziției conținea șase desene ce reduceau imaginea ei compozită la diferite "lecturi": plaja de la Cape de Creus cu o femeie șezând, văzută din spate, reparând pânza unei vele, și o barcă; un filosof culcat; fata unui arierat mintal, chior; un ogar; o mandolină, un vas cu pere, două smochine pe masă, un animal mitologic. La această pictură se referea, probabil, Breton când a scris, în "Cele mai recente
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
1980-1987; Cu „Hai-Hui 2” spre sud, București, 1980; Recunoaștere îndepărtată, București, 1981; Din nou spre sud, București, 1982; Carpații românești. Cetate și drumeție (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1983; Corsarul, București, 1984; Croazieră contra cronometru, București, 1985; Croaziera cu vele (în colaborare cu Teodor Asimit), București, 1985; Vâltoarea, București, 1987; În luptă cu valurile, București, 1992. Repere bibliografice: Sanda Radian, „Brazdă și paloș”, VR, 1954, 11; Mihai Gafița, Trei romane istorice, „Scânteia tineretului”, 1955, 5; Savin Bratu, Un nou roman
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
a armatei române ocupă acum Nicopole. Comanda acesteia i-a fost încredințată unuia din cei mai buni ofițeri ai armatei, generalul Manu, dar imediat i-a fost retrasă, din cauza criticilor pe care acest ofițer și-a permis să le aducă velei tăților de a acționa ale principelui Carol“ (Independența României. Documente, vol. II, partea a II-a, p. 114). 320 bucureștii de altădată În sfârșit armata română trecu Dunărea, opri fuga rușilor și alergă la Plevna. Pe când Brătianu era la Livadia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zilele de căsătorie și alte tandre aniversări, sărută mâna cucoanelor și le trimite trandafiri, se apleacă să le aranjeze scaunul, aleargă să deschidă ușa, are grijă de aranjamentele cu maître d’. Toate sunt, de fapt, legate, Însă, mai curând, de Vela, fosta soție a lui Chick, sensibilă, ni se spune, la tradiția acestor nimicuri pe care el, Chick, le tolerase, amuzat, oricât de străine Îi erau, de dragul ei. „Când venea cec-ul, Radu sărea de pe scaun și Îl apuca. Devenise un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În romanul Iarna decanului și al celei „negative” În Ravelstein?... Ar fi atât de important, până la urmă, dacă „simulacrul”, cum spune Cynthia Ozick, este perfect sau, dimpotrivă, infidel, inventiv? Dubito. Chiar dacă autorul Însuși ar răspândi zvonul că Grielescu = Eliade și Vela = Alexandra, cititorul „continuă să aibă obligația de a-și vedea de drum” - pe altă cale de acces la text, adică, decât a acestor dubioase șarade. L-am Întrebat și eu pe autor, În interviul din 1999, despre Iarna decanului. „Mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
promițătoare. Că nu a fost să fie așa ar putea explica doar pentru un cititor român interesat În facile „chei” de lectură (nu și pentru cel australian, chinez sau senegalez) o anume vehemență În tratarea personajului Radu Grielescu sau a Velei, soția româncă a lui Chick din Ravelstein. Amatorilor de cancanuri literare li s-ar părea, probabil, important și faptul că Alexandra Bagdasar (nu Vela, soția naratorului Chick), adânc mâhnită, după citirea romanului Ravelstein și a Jurnalului lui Sebastian, a declarat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru cel australian, chinez sau senegalez) o anume vehemență În tratarea personajului Radu Grielescu sau a Velei, soția româncă a lui Chick din Ravelstein. Amatorilor de cancanuri literare li s-ar părea, probabil, important și faptul că Alexandra Bagdasar (nu Vela, soția naratorului Chick), adânc mâhnită, după citirea romanului Ravelstein și a Jurnalului lui Sebastian, a declarat, se pare, unui prieten că Bellow și Eliade au fost cei doi bărbați care i-au trădat Încrederea și afecțiunea. Câtă importanță au, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sunt invocați boierii, cu "geniul" lor: (Geniul Istoriei recită cu onoare numele Boierilor ce au recunoscut și întărit datinele vechi, celor ce au suscris acest pact ca reprezentanți ai Națiunii și în adevăr ai Proprietății - Pe când Geniul recită numele, pe vela Timpului apar acele nume radioase de lumină: Popolul la fiecare trei nume aclamă să trăiască România!): Radul Golescul Grigorie Brâncoveanul Constantin Crețulescul Grigorie Ghica Barbu Văcărescul Dumitrașcu Racoviță Istrate Crețulescul Constantin Bălăceanul Mihalache Manu Grigorie Filipescul Grigorie Băleanul George Slătineanul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de proiectare și construcție: ... (i) ambarcațiunilor concepute exclusiv pentru competiții sportive, incluzând ambarcațiunile cu vâsle și ambarcațiunile destinate instruirii în canotaj, care au fost etichetate ca atare de către constructorul lor; (îi) canoelor și caiacelor, gondolelor și hidrobicicletelor; (iii) planșelor cu vele; (iv) planșelor, inclusiv planșelor cu motor; (v) originalelor sau copiilor individuale ale ambarcațiunilor vechi, concepute înainte de 1950, construite în cea mai mare parte din materiale originale și etichetate ca atare de către constructorul lor; (vi) ambarcațiunilor experimentale, cu condiția ca ulterior
HOTĂRÂRE nr. 2.195 din 30 noiembrie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi/sau punere în funcţiune a ambarcatiunilor de agrement. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164345_a_165674]
-
5.4. Sistemul de guvernare 5.4.1. Generalități Sistemul de guvernare va fi proiectat, construit și instalat astfel încât să permită transmiterea forțelor de guvernare în condiții previzibile de funcționare a ambarcațiunii. 5.4.2. Guvernarea de avarie Ambarcațiunile cu vele și ambarcațiunile cu un singur motor instalat în interiorul lor, care sunt dotate cu sistem de guvernare cu comandă de la distanță a cârmelor, vor fi prevăzute și cu un sistem de guvernare de avarie, pentru manevrarea ambarcațiunii la viteză redusă. 5
HOTĂRÂRE nr. 2.195 din 30 noiembrie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa şi/sau punere în funcţiune a ambarcatiunilor de agrement. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164345_a_165674]