731 matches
-
un insurgent al eternității în condițiile finitudinii. Dar în loc să fie muzealizat ca memento al unei esențe pierdute și ca argument pentru regăsirea ei, leneșul devine victima hărniciei fără repere. Desigur, leneșul nu se poate sinucide, pentru că, eliberat de tensiunea dintre veleitate și stază, el este veșnic împăcat cu sine. În schimb, el poate fi omorât pentru că ceilalți nu se împacă cu el, pentru că - turbulent al marii gălăgii - el aduce cu sine zvonul și sfidarea altei lumi. Erou al lumii repaosului (sub
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care a profesat și în Dobrogea. Nostalgia acelor ținuturi, unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit însemnărilor amfitrionului, face o figură mediocră. S-a avântat și în politică, aderând la Partidul Național Agrar, ulterior la Partidul Național Creștin. De numele ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Dimisianu, Prozatori, 116-122; Stănescu, Cronici, 129-138; Protopopescu, Volumul, 206-211; Nicolae Manolescu, Două cărți de critică, RL, 1973, 9; Constantin, Prozatori-critici, 115-119; Petrescu, Scriitori, 109-112; Iorgulescu, Rondul, 160-163; Ungheanu, Arhipelag, 157-161; Laurențiu Ulici, Tensiunea lucidității, CNT, 1977, 42; Roxana Sorescu, Dincolo de veleitate, talentul, VR, 1978, 11; Iorgulescu, Scriitori, 219-220; Marcel Petrișor, Vitralii, București, 1978, 214-219; Ciobanu, Însemne, II, 110-114; Iorgulescu, Firescul, 205-209; Cristea, Faptul, 260-265; Ștefănescu, Jurnal, 44; Băileșteanu, Refracții, 231-238; Nițescu, Atitudini, 301-305; Ierunca, Dimpotrivă, 181-185; Petrescu, Studii transilvane, 203-209; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
teorii la modă atunci, dar nu precizează că autorul are propria lui teorie din volumul amintit mai sus: „D. Călinescu nu s-a preocupat, În „Enigma Otiliei” de nici o teorie la modă asupra romanului, de nici o tehnică pretențioasă și cu veleități de sincronizare. (aceeași aluzie la teoria lui Eugen Lovinescu) A procedat clasic, după metoda balzaciană (deci tot un model, ca și În cazul lui Camil Petrescu) a faptelor concrete, a experienței comune...” Cât privește universul antropologic, având În centru familia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atunci când scriitorul devine romantic sau realist și nu rămâne Înțepenit În rigorile clasicismului. Luat În parte, fiecare personaj are o biografie a lui, stând sub semnul unui dramatism, ori sub cel al comediei. Nu este exagerată aprecierea că personajele au veleități și manifestări teatrale. Printre ele, Stănică Rațiu este un maestru al scenei. În multe situații el joacă un rol din cele multe dăruite cu generozitate de creator. Dacă cineva ar Încerca să caute toate atributele caracterului acestui, să-i zicem
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comunității de origine, de limbă și de destin istoric ca preludiu pentru construirea unei identități etnice colective) debutează odată cu scrierile cronicarilor moldoveni. Concepția latinității românilor, enunțată de Ureche, argumentată de Costin și finalmente ratificată de Cantemir, avea să își testeze veleitățile politice peste Carpați, în Transilvania. Aici, departe de a fi doar o concepție istorică, doctrina latinității limbii române și a descendenței romane a românilor avea să fie mobilizată ca armă intelectuală în lupta politică pentru emanciparea socială a "națiunii" române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]