1,391 matches
-
coleg cu mine? Reabilitat, nimeni n-a venit să-și ceară măcar formal scuze colegiale! La începutul anului 1959, pe când trecusem cu elevii mei la Complexul școlar, mă întâlneam deseori la stația de autobuz de la Cerbul de aur cu un venerabil și onorabil profesor de istorie, Constantin Luca. Îl cunoscusem anterior, îmi plăcea în totul figura și mai ales alura lui ca om al școlii. Auzisem cuvinte de laudă din partea unora pentru pasiunea ce punea în predarea istoriei noastre adevărate! Ne-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
filmele lui Nae se simte foarte bine. “i de aceea vine. Problema este că unii - nu publicul, ci critici sau cineaști - consideră că ceea ce face Nae e un gen ușurel, frivol, „cam vodevilș, cum era de părere un mare și venerabil cineast român. De ce râsul este produsul minorului, iar plânsul este produsul majorului nu pot înțelege. Nu e adevărat că e mai ușor să-l faci pe unul să râdă decât să plângă. Aș zice că dimpotrivă, în România de azi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tastat din greșeală Caranfilm) am avut, pe la-nceputul anilor 90, un en froid serios. Motivul era amintita emisiune, plină de bune intenții și de o cinefilie clocotitoare, dar, tocmai din această cauză, anecdotic vulgarizatoare și kitsch ; i-am sugerat atunci venerabilului critic, într-un articol publicat în LA&I care se chema, cam sub centură, Vârstele (înaintate) ale peliculei, să lase baltă emisiunea, să se ducă-n Cișmigiu și să joace table. Pe urmă, intrând eu însumi în branșă, m am
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
după un an Stancu m-a chemat la el și, aproape scuzându-se, mi-a spus că romanul meu va primi premiul Academiei Române, lucru ce s-a întâmplat și am avut onoarea de a-l primi în aceeași ședință cu venerabilul și modernistul poet Adrian Maniu, multă vreme boicotat de critica literară comunistă. Am fost imediat apoi convocat de urgență, de la Pelișor, la tovarășul Stoian, șeful secției cultură și propagandă a c.c. Am intrat pentru prima oară în palatul comitetului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe agenții de intoxicare ai securității să răspândească zvonul ba c-aș fi nebun, ba colonel de securitate!... (E, acum de altfel, momentul desfacerii dosarelor de securitate și, spre stupefacția multora, nu Breban, ci, din păcate, alți scriitori „merituoși și venerabili” au mai călcat cu stângul, oferindu-și probabil neînsemnatele lor „servicii” securității statului. Din frică, din anumite interese, cine știe?! Dosarul meu încă nu l-am consultat până la această oră, din teamă, o recunosc, de a nu găsi acolo, strecurate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ne întoarcem din nou la călătoriile propagandistului român, în țările din apus și la Ierusalim. Din cărțile de istorie de care prinsese dragoste nemărginită, Badea Cârțan aflase că francezii sunt și ei de gintă latină, iar din momentul în care venerabilul profesor V.A.Urechia i-a explicat că lumina științei, artei și principiul politic al naționalităților ne vin de acolo, se hotărî să plece spre apus de soare. Astfel în anul 1879 îl găsim la Paris, minunându-se de măreția
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
aproape 17 secole de întuneric și nedreptăți. Acesta este consăteanul nostru care a luptat efectiv pe fronturile primului război mondial, Gheorghe Folea. Îi dăm cuvântul, folosind pe cât ne-a fost posibil , cât mai fidel textul domniei sale, scris la o vârstă venerabilă, în anii 1960, cu o pregătire neacademică dar din fericire pentru noi, încă lucid și coerent, solicităm așa dar cititorului înțelegerea cuvenită: « Situația Ardealului în timpul primului război mondial. Înainte de primul război mondial, Ardealul se numea Transilvania și aparținea regatului Ungar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de ani. Pentru respectul pe care trebuie să li-l purtăm, dăm numele celor foarte puțini, numai 5, care în condiții grele de privațiuni, de-a lungul unei vieți trăite într-o etapă istorică total neprielnică au ajuns să depășească venerabila vârstă de 90 de ani : Monea T. Maria dela numărul de casă 40 născută în 1908, Solomon Paraschiva dela numărul 401 născută deasemenea în 1908 Grovu Susana dela numărul 286 născută în 1910 Budac Filofteia de la numărul 120 născută tot
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
absolvire. La acestea se adaugă numeroase scrisori de la alți prieteni și mai ales scrisorile dintre mine și soție din timpul războiului. În grupul de scrisori de la foștii mei profesori, la loc de cinste și de suflet se află scrisorile de la venerabilii: Stan Cucu, Victor Apostoleanu, Petru Todicescu și Ștefan Vancea. Domnul Ion N. Oprea, pus la curent cu această enormă sursă de informare documentară, m-a și rugat cu sfială, spunându-mi că l-ar interesa o lucrare biografică la adresa mea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ani ! Curând are loc adunarea propriu-zisă într-o sală special pregătită, profesorul-diriginte fiind mentorul nostru în ale pedagogiei, Petru Todicescu. Ne așezăm în bănci emoționați, ca odinioară... spun câteva cuvinte, în calitatea mea de fost șef al promoției, după care, venerabilul nostru profesor face apelul nominal. Răspund motivat pentru cei care nu sunt de față, doar doi colegi, restul morți. Chicoș Vasile la cutremurul din 1940, Gheorghiu Constantin, Goleanu Gheorghe, Mocanu Gheorghe, Simion Vasile și Titu Gheorghe, căzuți pe front în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
acolo în orașul nostru drag. Cu toată dragostea, Laie și ai casei. Profesorul un optimist 12 martie 2008. Deschid cartea sa, vol. II (p.199), și citesc: „Am împlinit 92 de ani. Nu mi-am închipuit că voi atinge această venerabilă vârstă! Și iată că am ajuns la acești ani. Important pentru mine e faptul că nu am suferințe deosebite care să-mi marcheze existența zilnică, iar capul, mintea, îmi este ca la patruzeci de ani. Duc o viață ordonată ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
turcește. În zilele noastre, jocurile electronice, acasă, pe internet și la cazino, interzic o comunicare între jucători, marea plăcere a oricărui joc. Fiecare butonează în dușmănie, închis în el, răzuiește sau bifează bilete. Oameni puțini și mai ales de vârste venerabile se mai adună la câte o partidă ochi în ochi, cu cărți sau pietre adevărate, nu virtuale. Iar jocurile rămân în cărțile de literatură ca o plăcere a vremurilor apuse. Pasiune și sex la personaje Nevasta zice, pardon: Dezbracă-te
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
luat premii ale USR, vreo patru, tot atâtea altele importante, pe merit desigur, n-a avut toată viața condică sau șef, și-a cultivat talentul, a călătorit, are bursă, tot de merit și tot desigur. A ajuns la o vârstă venerabilă cu un raft de cărți, sănătos și cu mințile acasă. Nu lipsește de pe nici o listă sau dicționar, ba stă, în virtutea alfabetului, totdeauna pe locul întâi. Cine l-ar nedreptăți? Pentru ce să nedreptățești un om atât de rezervat, de politicos
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lipsa pâinii, a paturilor, a ferestrelor, a veșmintelor de îmbrăcăminte, a cărților de școală... în fine, nu mai era nimic. Dar, Besozzi, care a fost totdeauna un pionier în tinerețe, a demonstrat spirit de inițiativă chiar și la acea vârstă venerabilă. Venea din ambiente pline de viață, de cultură și de lupte sindicale; iar aici s-a adaptat să trăiască cu umilință într-o chilie sărăcăcioasă și se mulțumea de un colțișor transformat într-un atelier, pe care îl împărțea cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
omul care mai adaugă un cuvânt și se minunează cât de frumoasă, interesantă dar și păcătoasă, uneori, este soarta tuturor semenilor, cu copii sau fără de ei. O carte care cuprinde în majoritate relatarea amintirilor unui om care, la o vârstă venerabilă - peste 90 de ani - strălucește intelecual - dar fără studii superioare- dovedindu-se o povestitoare care ne-a încântat și nu am cutezat să nu le facem un dar prețios cititorilor, redându-le . Totul prezintă interes. In primul rând explică importanta
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
-său avea o cârciumă (unii îi spuneau restaurant) cu dever mare, lângă pod, aproape de primărie, și îi dădea mâna s-o țină ca în palmă. Dar, din câte am înțeles, dragă prietene de demult, ești mereu în contact cu, azi, venerabila doamnă Cela.... și nu mai știu cum. Sunt convins că și acum e frumoasă și distinsă. Una dintre colegele noastre mai răsărite, deși micuță la trup, ca un boț, dar fâșneață rău, era Maricica (sau poate Viorica) Țăruș. Stătea pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
filmele pe care le iubește el, iubirea lui nu-mi inspiră nici o simpatie. Luhrmann e un regizor care, atunci cînd introduce în filmul său un mesaj antirasist, o face pentru că e profund mișcat nu de cauza în sine, ci de venerabilele clișee ale discursului hollywoodian antirasism. Oare există vreun lucru care să-l emoționeze prin el însuși și nu prin reflexia lui într-un film vechi ? După Australia, nu s-ar zice. O cinematografie care îi pune la dispoziție atîția bani
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
în serviciul statului. Astfel, agrarienii polonezi din PSL și creștin democrații cehi din CSL au rezistat probei de foc a alegerilor electorale competitive. Acestea nu au avut de pătimit de pe urma înțelegerii cu vechea putere; de altfel, e vorba de formațiuni venerabile, ale căror rădăcini sunt vechi de un secol, datând din vremea Imperiului austro ungar. Acestor două cazuri emblematice le-am putea adăuga pe acelea ale altor două partide istorice reconstituite, dar al căror viitor pare cel mai puțin compromis: Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Unul bătrîn, gros, din fața pivniței "înfricoșătoare" despre care am și mai vorbit. În aceeași circumferință cu el se mai aflau și un cais, și un vișin, și un cireș, dar și un corcoduș. Toți, deși roditori, erau mai tineri decît venerabilul oțetar. Oțetarul mirosea înțepător, vegetal, tentant, a materie vegetală pură, a iarbă și vînă de pom. A.B.Unde te ascundeai când îți era teamă? Unde te ascunzi acum? Nu mă ascundeam nicăieri. Nu m-am ascuns niciodată. Am știut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dorindu-mi să merg pe același drum... Ați publicat peste 50 de cărți de poezie, traduceri, eseistică, proză. Întotdeauna a fost de partea Dvs. timpul? Timpul a fost poate (prea) generos cu mine, ajutându-mă să ajung la o vârstă venerabilă, cu mansardă încă funcționând deși etajele inferioare sunt șubrede și degradate. Drept care, dacă regret ceva, e pierderea tinereții (cea fizică, bineînțeles). Cea ireversibilă. A.B.Dar, să începem cu începutul: v-ați născut pe 27 noiembrie 1924 la Galați. Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Lacaze în fața orgii sale; un cap al lui Crist executat de sculptorul Michel Ciry, cu dedicație. Tot aici, se află un mare dulap în care stăpânul casei își rânduia manuscrisele, colecțiile ziarului l’Express ș.a.m.d. Scrutez acele interioare venerabile, înnobilate de prezența unui spirit ales, și mă gândesc la valoarea unei existențe umane perpetuate în obiectele ce i-au stat în preajmă. Gândul acesta are ceva anihilant în el pentru un om care le privește după mulți ani de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Maicii Domnului O rază de Lumină Divină Va coborî și poposi În Inima și Sufletul cititorului Această carte este lucrarea SF. Duh În inima mea Cu dragoste și respect pentru cei care o vor citi. Doamne-Ajută! Prefață Doamna Maria Moșneagu, venerabila pelerină botoșăneancă, ne dăruiește o nouă bucurie În suflete. Cu binecuvântarea și ajutorul lui Dumnezeu, credincioasa enoriașă a bisericii „Vovidenia" din orașul Botoșani, și-a Împlinit, o altă mare dorință, pe lângă aceea de a vizita Locurile Sfinte din Israel, aceea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Bisericii și neamului nostru românesc. Doamna Maria, mai face, cu toată sinceritatea, destăinuiri și mărturisiri personale din trecutul vieții ei Încercate. Din aceste mărturisiri radiază credința ei nestrămutată și statornică În Mântuitorul Hristos și Sfânta Sa Biserică. În fiecare pagină, venerabila credincioasă Își exprimă recunoștința și mulțumirea pentru ajutorul primit de la Dumnezeu În Întreaga viață. Cu acest prilej, aduc și eu cuvenitele felicitări doamnei Maria Moșneagu și Îi doresc ca Mântuitorul Hristos să vegheze și să reverse asupra ei binecuvântarea Sa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
i se părea că nu dă-n nimica, așa de nensemnat era sărmanul dascăl. Am mai putea scrie un capitol [cu] subtitlul: Cum părintele Ermolachie a crezut a face îndestui onorii *, spre a releva * fel și formă în care acest venerabil om a-ncercat a bate tot satul pentru necinstea făcută, fără ca satul s-o simtă. Mai întîi gândea să citească molitve și să cheme urgia dumnezeiască asupra satului. Dar i-a venit în minte de devreme că Domnul ar prefera
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în orașul Ceneda. VIII La puțin timp după aceste întâmplări, s-a petrecut una și mai tristă. Întorcându-mă la Pavia, Rotari m-a informat că ducele Aio, fiul lui Rachis din Benevento, care murise anul trecut la o vârstă venerabilă, era în drum spre Pavia pentru a-i prezenta omagiile sale și a obține confirmarea alegerii pe scaunul ducal. Aio era un bărbat puternic, cutezător și atât de mare la stat, încât în timpul său era numit Aione. Fiind în vigoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]