811 matches
-
recepție, dacă poți numi recepție masa aia slinoasă, cu un registru tocit pe la colțuri, plin de pete, pe care se băteau milioane de muște mici africane pentru o repartiție cit mai aproape de picătura de grăsime, autoarea petei mai sus-menționate. Un verișor mai buzat al lui Inocent moțăia pe un șezlong la fel de puturos. Atac în franceză, ,,nu merge ventilatorul, mon frere, ce fel de hotel e ăsta dacă nu i poți măcar să te răcorești", spun, gîndindu-mă la ce ar fi putut fi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și cuiburi de rândunele sub streașina joasă. Lipsea și grădina, și livada, și fântâna, și Iazul Morii. Și casa bunicilor Manole și Manoloaia lipsea de la locul zbenguielilor cu ceata de verișori din frageda copilărie. Nici crucea de stejar a bunicului din cimitirul de Peste Apă nu a rezistat timpului și nici mormântul nu s-a putut identifica. Din mulțimea tovarășilor de joacă, unul singur a răspuns la apel. Un sentiment ciudat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în fața noastră. Și el ne-a părăsit, nu din cauza bolii, ci din motive politice. Securitatea comunistă i-a făcut sfârșitul. Asta aveam să aflu peste 15 ani, când am venit în vacanța de vară studențească din 1966. Nepotul tatălui și verișorul meu drept, pe nume Constantin Obreja, după ce a fost dat afară din funcția de activist de partid și numit primar al comunei Oltenești, apoi destituit și din această funcție, deoarece devenise alcoolic. Fiind în stare avansată de ebrietate, a intrat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Numai la Ilinca mă gândesc. — Nu vă faceți atâta grijă cu Ilinca doar nu vă are numai pe dumneavoastră. Numai pe mine mă are, Simona. Cu toate că familia este mare, nimănui nu-i pasă. De câte ori a apelat la unchii ei, la verișori a fost fără rezultat. —Poate nu stau nici ei bine. Cum să nu stea? A intervenit Ilinca. Au pământuri la țară care produc și le aduc venituri. Toți au salarii bune. Cade pădurea pe ei și când i-am rugat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Prinț del Curtin. Doar n-ai de gînd să ții numai pentru tine această bucățică splendidă de bîrfă. Presupun că și asta provine tot din dosarele ilustrate ale Arsenalului. Hedrock tăcu. Zîmbetul de încuviințare păru să fie îndreptat către acest verișor al Împărătesei, dar de fapt aproape că nu-l vedea. Privirea și atenția i se concentraseră asupra singurei persoane din încăpere care conta. Împărăteasa Isher ședea la locul ei, îmbujorarea feții cedînd treptat locul furiei. Se ridică în picioare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
sînt de fapt niște hoți. Pentru că bineînțeles tot ar mai avea nevoie de bani ca să-și întrețină organizațiile. Făcu o pauză, căci își pierduse răsuflarea, și-și aminti ce spusese anterior Prințul Del Curtin. Se încruntă la el: ― Și așa, verișorule, zici că vorbesc ca o nevastă cicălitoare? După ce am cheltuit banii soțului meu iubitor, acum... Se opri brusc. Tresărind, își aminti expresia de ușurare care se așternuse pe fețele miniștrilor după comentariul prințului. Deodată o fulgeră revelația pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mă înțeleg cu familia mea, stau cu chirie acuma, la mine nu-i nevoie de chirie...am luat-o acasă, era pe 23 februarie 2000, m-am dus să-mi iau șomaj, am venit acasă cu încă doi veri, un verișor și ce le zic, duceți-vă și voi că am o lucrare, nu trebuie să stați să vedeți voi ce lucrare am eu. Dar ei zic ce lucrare bă, că și noi avem nevoie de bani...dar eu zic, lucrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
au fost multe situații de-astea, a ieșit la vedere mai acum când s-a dat drumu la dosare, le citește omu și vede că nevastă-sa îl turna la securitate, cunosc și eu un caz chiar din familie, un verișor de la Șoptireanca, însurat cu o basarabeancă, Marfa, rămasă din refugiu aici, și ea povestea tot la securistul din sat, odată pă lună venea și la centru, la județ și scria tot ce zicea bărba-su Nae, că era împotriva rușilor, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o fată, mai mare ca mine cu vreo zece ani. Nu era departe de noi, dar casa lor se afla peste drum de cel mai teribil loc din sat, unul în care eu nu intrasem niciodată. Acolo se născuseră toți verișorii mei. Eu m-am născut la oraș. Dacă încetineai pasul, când treceai prin fața clădirii modeste, cu ferestrele foarte aproape de stradă, puteai auzi zgomote înfricoșătoare - așa spuneau ceilalți copii, de aceea eu mergeam repede, repede, aproape alergam, și chiar fără să
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
an în altă parte a casei, până când, destul de târziu, ne-a permis să ne stabilim în camerele unde mama locuiește și astăzi, după renovări și adăugiri aproape anuale. Oricum, spațiile noastre erau folosite oarecum la comun de către mătuși, unchi și verișori. Fratele meu și cu mine eram obișnuiți ca alții să ne strice cărțile și jucăriile, mama era obișnuită să ducă greul gătelilor și pregătirilor marilor sărbători de familie, întotdeauna copioase și nimeni nu se plângea de nimic. În plus, casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
același lucru. Toate vestesc aceeași mare taină. Iar când plecăm la colindat, ne sfătuim să cântăm aceeași variantă. Pentru că, să știți, aproape în fiecare regiune a țării se cântă după obiceiul de acolo, cum s-a moștenit de la străbuni. Am verișori care locuiesc în alte părți de țară și știu de la ei cum se cântă pe la dânșii, dar când vin la bunici cântă și ei ca noi. Iată, prima strofă se poate cânta și în felul acesta: "O ce veste minunată
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
vestesc aceeași mare taină: "Steaua sus răsare ca o taină mare. Steaua strălucește și lumii vestește că astăzi curata, prea nevinovata, Fecioara Maria naște pe Mesia." Dar mie îmi place, cel mai mult, să merg cu grupul meu format din verișorii veniți și ei în vacanță , din copiii vecinilor bunicii și împreună, cântăm pe Moș Crăciun. Moș Crăciun cu plete dalbe, a venit de prin nămeți și aduce daruri multe la fetițe și băieți... Moș Crăciun, Moș Crăciun! Din bătrâni se
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pe sub picioarele tale. Sus pe munte erau portocali sălbatici, și din când în când Ata urca împreună cu două-trei femei din sat și se întorcea încărcată cu fructe verzi, dulci și savuroase. Atunci se coceau nucile de cocos și verișoarele și verișorii ei (ca toți băștinașii, Ata avea o puzderie de rubedenii) se cățărau ca un roi pe copaci și aruncau jos fructele coapte. Le desfăceau și le puneau la soare să se usuce. Apoi tăiau coaja numită copra și o puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
stinsese. Și unul, și altul aveau înalte proptele, care-i feriseră de rigorile legii: Marangoci era văr primar cu secretarul de partid Tarbacea, iar celălalt, cumnat cu șeful postului de miliție. Dar Ghiță Marangoci avea de data aceasta ghinion, fiindcă verișorul Tarbacea se întâmpla să lipsească din comună, trimis la o școlarizare de partid pentru câteva săptămâni, așa că nu se mai găsi cine să-l scoată din nou basma curată și să-l mute, eventual, ca gestionar la o cooperativă dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
prăvălie ca o curcă beată, cu brațele pline de cutii coborâte de pe rafturi pentru verificare. Cu deznădejde, lucrătorul din comerțul socialist vdea cum se încurca tot mai rău în plasa propriilor minciuni și subterfugii, în vreme ce de la oraș, unde era plecat, verișorul Tarbacea, protectorul și mântuitorul său, nici gând n-avea să dea vreun semn de viață, de parcă ar fi mierlit-o întru slava scumpei patrii proletare. Hm, hm, își dregea precaut glasul Stelian, fără să se întrerupă o clipă din lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de partid al comunei, ștergându-și fața de nădușeală cu o batistă mototolită și murdară. Stelian avu impresia că vorbele celuilalt aduceau cu un mârâit de dulău întărâtat, care nu poate totuși să muște. Fără îndoială că istoria recentă cu verișorul Marangoci de la cooperativă nu-i picase tocmai bine la lingurea și-l făcea să-l privească chiorâș... Și ce mai faci dumneata, tovarășe pensionar, așa, în general?... vru să se știe Brânzan Ilici Vasile, fără să fi băgat de seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
te sperie. Trecem pe lângă casa vampirului în formă hexagonală, construită din uși în formă de sicrie, fără ferestre. Pe vampir nu poți conta decât după asfințit, lumina soarelui, desigur, nu-l va ucide, dar îi va face foarte rău. E verișor cu Vârcolacul, amândoi consumatori de sânge; cu vârsta s-au lăsat amândoi de "băutură". Acum beau amândoi suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație. Poveștile lor sunt dintre cele mai năstrușnice. Locuiește cu Lamia, prietena lui indiană, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu putere din străfundurile ei. Ea mi-a mărturisit, și-mi amintesc cu precizie fiecare cuvânt al ei: de când se știe sau de când își poate aminti, a fost întotdeauna îndrăgostită: ba de tatăl ei, ba de unchiul ei, ba de verișorul dinspre mamă; de primul învățător, de farmacistul la care se ducea cu mama când era în școala primară. Deci ea știa, de aceea își accepta atât de liniștită această defecțiune a ei. Ea pricepea sensul acelui El al ei, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a luat cu el În câteva expediții prin țară. Așa am deprins meșteșugul prinderii cu plasa, al conservării insectelor, al vânatului omizilor și toate celelalte; În plus, m-a Învățat și arta fixării În insectar. Pe urmă mai aveam doi verișori mult mai mari ca mine. Primul avea o plantație de ceai În Kenya și era un neîntrecut pescar la muscă și vânător de vânat mare, iar În ochii mei, era atunci când apărea acasă la noi În vizitele sale ocazionale, indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
sălbatic, a început să povestească fără oprire despre străinul care se oprise la fântână. Cuvintele ei curgeau ca un izvor în deșert. Un sălbatic fără sandale în picioare. Cu părul încâlcit. Murdar pe față. A sărutat-o pe gură, el, verișorul, fiul mătușii lor, apoi i-a scos apă din fântână să dea la oi și la capre și i-a gonit pe răii care se învârteau pe acolo. - Ce tot spui? a întrebat Laban, tatăl ei. Cine e la fântână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ei. Doamna de paisprezece ani a casei lui Laban avea un ton matern, superior cu sora ei: - Ce e cu toată povestea asta? Și cum de te-a sărutat? Era o mare încălcare a obiceiurilor - chiar dacă era vorba de un verișor și chiar dacă Rahela era atât de mică încât putea fi tratată ca un copil. Rahela și-a strâmbat boticul într-un fel care ar fi fost foarte copilăresc cu câteva ore înainte. Ceva se întâmplase însă în dimineața aceea, de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
decât ale sale sau decât orice altceva văzuse la statuile din galeriile de artă, Îi lăsară o impresie de neuitat. Își urmări o vreme fratele, minunându-se de siguranța și lipsa de emoție cu care reproducea În cărbune conturul vintrelor verișorului, știind că el Însuși n-ar fi putut face aceasta În veci. Imaginea lui Gus nud Îl bântuise zile Întregi după aceea, cu efecte tulburătoare, atât fizice, cât și mentale. Era limpede că, pentru a fi artist, aveai nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tot ceea ce realizați pentru literatura română. - Noi vorbim aici și purceaua e moartă în coteț... Noi vorbim aici și tu te faci de rahat cu literatura română. Ești halit definitiv, scămoșatule! Iertați-l, doamnă, e dilit. I-a murit un verișor... - Vai, domnule, trebuie să fiți o ființă cu totul formidabilă dacă ați intuit, din prima încercare, cea mai profundă pasiune a vieții mele. Ar fi fost necesar să-mi fi mărturisit totuși nedelicatețea de-a nu mai fi predat, în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și pentru a aproviziona locuințele cu cele trebuitoare traiului de zi cu zi. Copiii stăteau În casă, pe lângă sobe, În cotruțe sau după cuptor, acolo unde adesea Încăpeau să se joace și uneori să și doarmă, chiar și trei-patru frați, verișori sau vecini. Va, nu avea cu cine să se joace și ar fi trebuit să fie trist uneori, dar nu era trist și nu putea cădea În melancolii pentru că Victor cel iubitor de istorie Îi spunea cu exactitate ori cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Ipsilanti, hai, da și ce Învățători buni Îs ei, nu vrei să te-nvețe și pe tine, Rozaliță?! Fata și-a dat seama că bunicul lui Va glumește, nu a Înțeles și nu a mai răspuns. A privit neîncrezătoare către verișorul „căpățânos” și a plecat acasă cu un milion de Întrebări și nedumeriri În minte. Mult mai greu i-a fost lui Valerică cu literele de mână și forte greu i-a fost și „Învățătorului” său. Victor uitase cum se scrie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]