734 matches
-
relațiile cu domnul său au fost armonioase. Principe iluminat și cu idei reformatoare, Constantin Mavrocordat avea o mare pasiune pentru lectură și poseda o bibliotecă impresionantă. Citea și comenta cărțile citite, împreună cu secretarul său, și se amuza ascultând exercițiile de versificație ale acestuia din urmă, care era capabil să improvizeze la comandă, pe orice temă. Din anii petrecuți la Curtea de la Iași datează și un dialog în versuri compus de Dapontes, în care personificările Valahiei și Moldovei își dispută între ele
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
generație în generație a unor poeme compuse cândva și recitate apoi de urmași, ci povești despre vremuri demult apuse recreate de barzi numiți aezi care improvizau pe teme în parte moștenite, dezvoltate și modificate cu ajutorul unei tehnici de compunere și versificație comlexe. Fiecare aed dispunea de un vocabular bogat, memorat în cursul unei lungi ucenicii. Experiența cotidiană a aedului și a auditorilor este proiectată într-o narațiune despre întâmplări neobișnuite din trecut imaginar, dotat cu atribute de excepție, eroice și supradimensionate
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
Instrucțiunii Publice, câștigă o bursă de studii la Paris, pentru a urma cursuri de semantică și literatură comparată. Este unul dintre primii comparatiști ai literaturii române și este recunoscut drept unul dintre cei mai buni specialiști ai noștri în problemele versificației. Deși era îndreptățit, prin activitatea și competența sa multilaterală, să primească o catedră universitară (în domeniul istoriei literaturii române și al esteticii literare), aceasta nu i-a fost încredințată decât în 1918, la Universitatea din Iași, cu puțină vreme înainte de
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
a utilizat în baladele sale umorul satiric, patosul și forța lirică în lucrări scrise în argoul hoților, în dialectul Moyen français (1400-1600), posibil, din simpatie pentru coquillarzi. Mesajul poeziei sale îl situează printre moderni, chiar dacă a utilizat formele medievale de versificație. Pe lângă baladele în jargon, opera lui Villon include "Lais" 1456 (cunoscut drept "Micul Testament"), "Testament" 1461 (sau "Marele Testament") și poeme precum "Débat du cœur et du corps de Villon" (Dezbatere între inima și trupul lui Villon) și "Épitaphe Villon
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. Astfel deși terminologia utilizată a fost de factură greco-romană clasică - venită pe filiera limbilor romanice, a fost adaptată la limba română. Părți din această lucrare au apărut și
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. Astfel deși terminologia utilizată a fost de factură greco-romană clasică - venită pe filiera limbilor romanice, a fost adaptată la limba română. Părți din această lucrare au apărut și în Transilvania, în numerele 42-46 din
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. Astfel deși terminologia utilizată a fost de factură greco-romană clasică - venită pe filiera limbilor romanice, a fost adaptată la limba română. Părți din această lucrare au apărut și în Transilvania, în numerele 42-46 din 1859 ale revistei "Foaie pentru
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
i-a abandonat pe aliații georgieni înainte de luptă. Besiki a stăpânit, de asemenea, poezia satirică, cele mai remarcabile exemple fiind რძალ-დედამთილიანი („Soacra și nora”) și ჭაბუა ორბელიანზე („Chabua Orbeliani”). Poetul face uz în compozițiile lirice de unele metode noi de versificație și a inventat unele cuvinte noi, înnoind și îmbogățind poezia georgiană cu metafore proaspete. Besiki are o importanță considerabilă în istoria literaturii georgiene, fiind considerat „ultimul mare reprezentant al literaturii vechi georgiene”, care „a reînviat formele tradiționale ale poeziei, dominate
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]