25,164 matches
-
dintîi om politic din Europa care a primit stipendii de la cancelaria lui Rosenberg (am văzut documente irecuzabile, pe care mi le-a arătat, prin 1983-1984, dl Armîn Heinen, cînd își pregătea lucrarea despre mișcarea legionara). Curînd, Rosenberg a sugerat - potrivit versiunii din cartea de memorii a lui Radu Lecea - fuziunea dintre partidul lui Goga și gruparea lui A.C. Cuza. Goga a dat ascultare sugestiei și, în 1935, se creează, prin fuziune, Partidul Național Creștin, sub președenția lui Goga, Cuza fiind vicepreședinte
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
suflet care "crește," se revarsă în natură; omul și universul încep să-și răspundă unul altuia într-un mod msiterios. Poezia simbolista, românul proustian și apoi suprarealismul recreează prin puterea imaginației un univers sustras normativismului raționalist și însuflețit de o versiune modernizata a vechiului Anima Mundi medieval. "Individul" revoluției suprareealiste nu este suficient sieși, "ceva" (subconștientul, imaginarul, "viață") îl transcende fără însă ca aceasta transcendență să depășească limitele realității umane însăși. În știință secolului XX, Einstein reintroduce ideea de Anima Mundi
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
transformat în sclavie absolută. Noțiunea de "transcendență", concepută că "suflet" sau "cîmp", ca energie ce transfigurează imanenta dar nu se plasează exterior ei, a fost recuperată în chip raționalist de o transcendență obiectivizata, de o "esență", statică, metafizica, o altă versiune a Dumnezeului raționalist. Nu este Hitler, Stalin, sistemul totalitar în sine o transcendență ce se plasează în chip absolut deasupra lumii? Iată de ce Havel nu vrea să propună nici un fel de nouă "ideologie", nu vrea să ofere nici un fel de
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
prezentului model multicultural. Avem astfel posibilitatea să analizăm manieră în care, prin conceptul multiculturalist al identității de grup, "multiculturalismul" reintroduce "esență metafizica" și transcendență obiectivizata în peisajul politic și discursul științelor umane din Occident. Ca și Omul Tehnologic, a cărui versiune "soft" este, Omul multiculturalist occidental se uită în jur și vede o lume de umbre. Imagini plate, echivalente care nu opun rezistență una alteia și nici Subiectului cunoscător. Acestei lumi larvare (de la lat.larva, strigoi care urmărește pe cei vii
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Năstase. "Cum se conduce o țară" este titlul ultimei postări a fostului premier Adrian Năstase, precizând că "Philip Freeman a publicat, recent, o selecție - cu acest titlu - din lucrările lui Marcus Tullius Cicero, pentru a servi drept ghid "liderilor moderni". Versiunea română a fost realizată la Editura Rao, cuvântul-înainte fiind semnat de George Maior". Adrian Năstase scrie: "Cicero a avut o biografie complicată. El a fost chestor, apoi consul al Republicii. Ulterior, a fost marginalizat în Senat, a scris despre politică
Adrian Năstase, cuvinte dureroase. 'Țara supraviețuiește doar în cuvinte. Am pierdut totul' by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21369_a_22694]
-
eu”. (...) ”60 Minutes” stă ca unul din monumentele de acuratețe și credibilitate jurnalistică și demonstrația sa de chirurgie profesională rămîne în tine mult după vizionare. Ce bună e televiziunea făcută ca lumea! Ce va face omul rămas cu singura sa versiune și cum vor arăta de acum înainte ziarul Adevărul sau Prima TV? Și despre asta ar fi fost interesant să vorbim”.
Mircea Badea a prezentat un video compromițător cu Cristian Burci. Cum comentează Cătălin Tolontan by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21708_a_23033]
-
Săptămânalului , care a fost fondat pe 17 februarie 1933, a anunțat, miercuri, că în curând ar putea renunța la versiunea print a celebrei reviste, care va trece în online pentru a limita pierderile financiare suferite în ultimele luni, informează AFP. Decizia va fi a grupul de internet american IAC, care a preluat recent controlul asupra săptămânalului. Barry Diller, CEO al
Newsweek ar putea renunţa la versiunea printată () [Corola-journal/Journalistic/22269_a_23594]
-
textului; așa s-ar explica păstrarea unor forme stranii, probabil erori corectate între timp, care la comanda "caută" dau "zero rezultate": quoci, quât, quae-l, hâșdeu, cavaignac, catunsca ... Prin observațiile de mai sus nu vreau decît să sugerez unele corecturi pentru versiunile ulterioare; voi reveni, de altfel, asupra surprizelor plăcute, a confirmărilor sau a descoperirilor pe care le permite noul CD.
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
Alte percepții, alte fantasme. Imaginația se rotește amețitor peste atelierul de croitorie cu ucenice emancipate, o patroană mustăcioasă și mașini de cusut carnivore; peste cabaretul de lux cu simpaticul jazzman negru descins tocmai din New Orleans și o Marlene Dietrich versiune dâmbovițeană sublimă și perversă; peste cartiere desfigurate de bombardament; peste case de mahala cu interioare kitsch; peste cinematografe proletare și filme cu "gerarfilip". Demnă procreatoare a lui Mircică, "mămica" este și ea posedată de demonul fantasticului. Purtându-și imprimat pe
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
casei. Asumarea traiului în doi însemna acceptarea destinului cu pace. Impulsurile părăsirii fratelui de-a lungul timpului rămîn acum doar amintiri. Forța spectacolului gîndit de Alexandru Dabija a stat în remarcabilul joc al lui Costache Babii și Mircea Andreescu. În versiunea de la Odeon, tocmai acest plan, această bază a tot ce se întîmplă pe scenă, nu atinge, nici pe departe, grația comunicării fără fisură între cei doi actori brașoveni. Mircea Albulescu (Josey) și Constantin Cojocaru (Mick) joacă foarte corect, tehnic, dar
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
succes este, înainte de orice, un critic cu discernămînt. Gass se recomandă pe sine însuși în această dublă ipostază: Reading Rilke: Reflections on the Problems of Translation este deopotrivă o exegeză a operei poetului și o traducere. Gass propune propriile sale versiuni ale poeziile lui Rilke, pe care apoi le comentează din perspectiva criticului literar. Volumul este concentrat în jurul Elegiilor duineze, abordate ca text în sine, dar și analizate în diversele versiuni englezești pe care le-a primit de-a lungul timpului
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
a operei poetului și o traducere. Gass propune propriile sale versiuni ale poeziile lui Rilke, pe care apoi le comentează din perspectiva criticului literar. Volumul este concentrat în jurul Elegiilor duineze, abordate ca text în sine, dar și analizate în diversele versiuni englezești pe care le-a primit de-a lungul timpului. Judecînd cartea în ansamblul ei, e destul de ironic să constatăm că părțile cel mai puțin izbutite sînt tocmai acelea care i-au inspirat-o autorului: reflecțiile lui Gass despre actul
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
acolo, din Franța (unde își făcuse și studiile), fenomenul politic românesc și era ros de invidie că vechiul său adversar Gh. Tătărescu era ministru de Externe și vicepremier. Dar asta, și-a spus, poate s-o facă și el. O versiune acreditează ideea că și-a oferit serviciile chiar lui Vîșinski, recomandîndu-se ca vechi ministru și chiar premier. Acesta, și mai cinic decît Argetoianu, i-a recomandat să se întoarcă în țară și va fi întrebuințat. Argetoianu a făcut gafa impardonabilă
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
că Argetoianu i-a mărturisit că se reîntoarce în țară pentru că vrea să moară la Breasta lui (moșia lui din județul Dolj). Dar cum cînd exproprierea moșiilor s-a făcut încă în 1945 și Breasta lui era luată. Oricare din versiunile acestea e valabilă (poate amîndouă deopotrivă) rămîne faptul că, de astă dată, cinismul său funciar i-a jucat festa, ucigîndu-l în mari chinuri și lipsuri. Ar fi putut s-o sfîrșească mai tîrziu, în străinătate, în liniște și confort. Din
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
calm, deși despre lucruri "tari"". Iar peste cîteva zile îi aduce la cunoștință că scrie la Exerciții (titlul inițial al Întîmplărilor în irealitatea imediată, sugerat, cel din urmă, tot de Bogza). Apoi, terminînd manuscrisul, îl transcria, știind că nici această versiune nu va fi cea definitivă. Dar la 11 decembrie 1934 îl vestea că "toată săptămîna trecută mi-a fost rău și n-am putut să vă scriu, piciorul se umflase și aveam febră mare, credeam că va ieși un nou
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
sfîșietor. Toată dimineața azi am fost enervat, iritat fără motiv, era senzația organică a absenței voastre. Vă rog gîndiți-vă să mai veniți". La 24 mai 1935 comunica faptul că are romanul transcris în întregime aproape și că-l pregătește pentru versiunea dactilografiată. Iar la sfîrșitul lui iunie 1935, după ce primise un mandat de 1000 de lei pentru eseurile din Vremea, nu se mai poate abține și-i transmite lui Bogza toate mulțumirile pentru recunoștința ce i-o poartă: "Știu că nu
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
style comme aventure, reluat ulterior, în 1956, în volumul La tentation d'exister. Prima apariție, din revista, are un text substanțial diferit de cel definitiv, din volum, si ne oferă șansa - rară după cîte știu - de a putea confrunta două versiuni succesive ale aceluiași text al unui autor care nu numai că teoretizează adesea pe marginea stilului, dar își și păstrează cu oarecare gelozie "secretele" devenirii acestuia. Comparația este instructiva, atît la nivelul topicii, al sintaxei sau chiar al lexicului, cît
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
sur leur valeur, leur propriété ou impropriété, sur le rôle qui leur revenait dans la conduite du raisonnement; le pas capital vers la decouverte du style, conçu comme but en soi, comme fin intrinsèque, était fait". Reluarea aceleiași fraze, în versiunea definitivă, îi oferă o topica mai persuasiva, elimină alternativele inutile, propune un cuvînt mai propriu (am indicat în cursive segmentele modificate): "Rompus à un art de penser purement verbal, leș sophistes s'employèrent leș premiers à réfléchir sur leș mots
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
concertée" este ponderat în "une metamorphose voulue"; alteori, frază este restrînsă pentru a căpăta mai multă forță: "une activité aussi raffinée, aussi delibérée..." devine în volum doar "une activité aussi delibérée..." Dincolo de micile corecturi precum cele văzute, există în prima versiune și pasaje întregi mai extinse, măi vorbarețe, inutil explicative: "La realité, îl ne s'en soucie guère: îl sait qu'elle dépend des signes qui l'expriment et dont îl importe d'être maître. Îl y parvient. Son esprit, attaché
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
C'est que la manière d'un écrivain n'est pas sans avoir des rapports avec să physiologie". Acest lung pasaj, explicativ și el și inutil încărcat de citarea unor nume care pot fi oricînd înlocuite cu altele, devine în versiunea definitivă mult mai scurt: "La manière d'un écrivain est conditionnée physiologiquement; îl possède un rhytme à lui..." (vol., p. 121). Sau, puțin mai departe, vorbind de stilul lui La Bruyère: "Comme îl a le souffle court, leș linéaments de
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans laquelle ce qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai ales pasajele unde nu
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai ales pasajele unde nu este vorba de simple suprimări ale unei pletore verbale, ci unde autorul (un "leneș", cum se caracterizează singur de atîtea ori) prelucrează textul, care
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
voit pas moins un instrument de salut, une ascèse et une thérapeutique" (p. 123). Nu este însă o regulă și, uneori, textul revizuit adaugă în loc să suprime. Puțin mai înainte, pornind de la lungile perioade ale frazei lui Saint-Simon, Cioran explică în versiunea din revista: "Son souffle, la cadence de șa respiration, son halètement lui imposa ce mouvement fluide et ample qui force la solidité et la barrière des mots. Îl y avait chez lui un côté orgue și différent de ces accents
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
suprimarea frazelor intermediare, explicative, aparent inutile dar în fond necesare, căci ușurează sarcina cititorului. Scriind însă fiecare din textele mele de cîte trei-patru ori, am suprimat cu îndîrjire aceste fraze parazite dar utile. Poate n-ar trebui publicată decît prima versiune, adică aceea în care îți explici ție însuți ceea ce vrei să demonstrezi, să dovedești, ceea ce crezi că ai descoperit" (citez în traducerea lui Emanoil Marcu și Vlad Russo, de la Humanitas, ÎI, 75).
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
actuală nu este cea de odinioară. Dimpotrivă, teoreticieni precum Fodor și alții pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o versiune seducător de intuitivă a legăturii dintre realitate și percepția ei: relația cognitivă dintre o făptură și ceea ce percepe ea este de regulă mediată, sau facilitată cauzal de reprezentări mentale ale obiectelor percepute. Dacă am în față un pian (exemplul lui
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]