1,402 matches
-
județean și local asupra capacității de luare a deciziilor de la nivel local, o implicație ce ar merita studiată în continuare prin analize multinivel, de exemplu. Toate modelele ridică însă întrebări privind relația dintre congruența și numărul actorilor cu putere de veto, cazurile analizate părând să indice că apropierea sau distanța ideologică dintre partide are un impact major asupra capacității consiliilor locale și județene de a lua decizii. Cu toate acestea, aplicațiile prezentate aici nu își propun să dea concluzii definitive. Pentru
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
decizii. Cu toate acestea, aplicațiile prezentate aici nu își propun să dea concluzii definitive. Pentru aceasta ar fi necesare o serie de alte 188 Competiția politiCă la nivel loCal modele, care să studieze, de exemplu, impactul actorilor cu putere de veto în guvernări diferite, efectul modificărilor în configurația actorilor cu putere de veto pe parcursul unui mandat, sau să aprofundeze relația dintre nivelul local și cel județean prin modele multinivel cu un număr mult mai mare de cazuri analizate. Ceea ce demonstrează însă
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
concluzii definitive. Pentru aceasta ar fi necesare o serie de alte 188 Competiția politiCă la nivel loCal modele, care să studieze, de exemplu, impactul actorilor cu putere de veto în guvernări diferite, efectul modificărilor în configurația actorilor cu putere de veto pe parcursul unui mandat, sau să aprofundeze relația dintre nivelul local și cel județean prin modele multinivel cu un număr mult mai mare de cazuri analizate. Ceea ce demonstrează însă aplicația de față este că modelul actorilor cu putere de veto este
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de veto pe parcursul unui mandat, sau să aprofundeze relația dintre nivelul local și cel județean prin modele multinivel cu un număr mult mai mare de cazuri analizate. Ceea ce demonstrează însă aplicația de față este că modelul actorilor cu putere de veto este aplicabil pentru studierea relațiilor dintre partide inclusiv la nivel local și că el poate oferi o mai bună înțelegere a acestor relații.
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
capitolul 6, Mirela Vlăsceanu discută modul în care actorii politici și partidele interacționează la nivelul admi nistrațiilor locale, unde competiția dintre acești factori este la fel de prezentă ca la nivelul central. O componentă importantă a competiției electorale o reprezintă puterea de veto, care poate influența capaci tatea de guvernare a unui partid. În perspectiva lui G. Tsebelis, puterea de veto a unui actor constă în capacitatea de a împiedica luarea unei decizii și, în plan secund, în capacitatea de a stabili agenda
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
unde competiția dintre acești factori este la fel de prezentă ca la nivelul central. O componentă importantă a competiției electorale o reprezintă puterea de veto, care poate influența capaci tatea de guvernare a unui partid. În perspectiva lui G. Tsebelis, puterea de veto a unui actor constă în capacitatea de a împiedica luarea unei decizii și, în plan secund, în capacitatea de a stabili agenda. Facțiunile pot modifica direcția politicilor propuse de către guvern pentru a le ralia propriilor interese. Sistemul de relații de la
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
de la nivel local poate schimba strategia politică și deciziile pe care le ia un partid. De asemenea, autoritățile locale pot fi compuse din membri ai partidelor de opoziție, lucru care crește posibilitatea de conflict între actori. De aceea, puterea de veto trebuie luată în calcul în cadrul oricărei discuții referitoare la competiția politică. Este importantă capacitatea de a lua decizii și de a trasa liniile generale ale politicilor publice, dar la fel de importantă este și capacitatea de implementare a deciziilor și soluțiilor propuse
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
îl au de asemenea mecanismele instituționale care funcționează la nivelul societății. Procesul de guvernare presupune existența unui număr ridicat de actori instituționali care se influențează reciproc și care pot bloca sau, din contră, pot întări/sprijini acțiunile guvernului. Puterea de veto este asigurată și de modalitatea în care este construit sistemul de adoptare a deciziilor sau de tipul de majoritate. Relațiile instituționale pot influența capacitatea politică. Mirela Vlăsceanu aplică aceste idei la cazul administrației locale și argumentează că identificarea actorilor cu
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
și de modalitatea în care este construit sistemul de adoptare a deciziilor sau de tipul de majoritate. Relațiile instituționale pot influența capacitatea politică. Mirela Vlăsceanu aplică aceste idei la cazul administrației locale și argumentează că identificarea actorilor cu putere de veto permite o înțelegere mai bună a competiției politice la acest nivel. În capitolul 7 al volumului, Dinu Guțu și Andrei Vlăducu testează modul în care schimbarea regulilor de vot modifică ierarhia preferințelor alegătorilor. În urma experimentului derulat în contextul alegerilor de la
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
încercări din literatura de specialitate autohtonă de a analiza, prin apelul la instrumente bazate pe cea mai influentă paradigmă actuală din știința politică - teoria alegerii raționale - aspecte ale fenomenelor politice din România. Termeni precum votant median, proximitate, direcționalitate, putere de veto, partid cartel - pentru a da doar câteva exemple -, deși esențiali pentru cercetarea științifică a fenomenelor politice, nu se numără printre conceptele cele mai utilizate de către cei care susțin azi că practică știința politică în România. Nu ne rămâne decât să
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
coalițiilor: cele care afectează formarea cabinetului, cele care privesc regulile de operare ale cabinetului, cele care privesc regulile legislative, cele care se referă la politicile de coalizare a partidelor și cele care se referă la jucătorii externi cu drept de veto. Printre constrângerile care afectează formarea cabinetului autorii disting între instituțiile care afectează mărimea și compoziția cabinetului, regulile de învestitură și regulile de recunoaștere. Regulile de operare ale cabinetului se referă în special la regulile de luare a deciziilor în cadrul acestuia
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
Ele vor avea în comun, din acel moment, Comisia europeană, Consiliul Comunităților Europene, Curtea Europeană de Justiție și Adunarea Parlamentară. Compromisul de la Luxemburg din 1966, provocat de Franța, a statuat că oricare dintre cele șase state membre are drept de veto doar atunci când problemele puse în discuție afectau interesele lor majore. Actul deschidea calea spre o mai mare flexibilitate a instituțiilor și politicilor comunitare. În 1973 avea loc prima extindere a comunității europene. Amânată de două ori din cauza opoziției președintelui francez
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
în Lituania, rezistența URSS este mult mai puternică. în decembrie 1989, PC lituanian se desprinde de PCUS și renunță la monopolul puterii. Pe 12 ianuarie 1990 Gorbaciov se deplasează la Vilnius și refuză orice idee de independență, dar, în ciuda acestui veto, în februarie 1990 sunt organizate alegeri libere; ele sunt câștigate de mișcarea independentistă Sajudis. Gorbaciov reacționează violent: el instituie blocada Lituaniei, își reduce cu 85% livrările sale de gaze naturale și, pe 13 ianuarie 1991, partizanii URSS încearcă să reia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
manifestă prin crearea unei zone tampon, zona sa de influență întinzându-se în Europa de Est până la Berlin. în sfârșit, pe plan diplomatic, conferința constitutivă a ONU, organizată la San Francisco pe 25 aprilie 1945 îi concede trei fotolii și dreptul de veto în Comitetul de securitate. De fapt, Stalin a câștigat foarte riscantul său pariu de pe data de 23 august 1939: semnând pactul germano-sovietic care a precedat declanșarea războiului, el a obținut distrugerea Germaniei, slăbirea foarte pronunțată a Franței și a Marii Britanii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de chiar identitatea poporului tibetan; mai recent, atacă secta Falugong care îndrăznește să critice puterea. în Vietnam*, religiile creștine și budiste au fost persecutate, dar astăzi guvernul comunist caută mai degrabă un control global, cerând, de exemplu, un drept de veto în cazul numirii episcopilor. și Cuba* a trecut printr-o perioadă de expulzări - fiind 700 în 1959, preoții au rămas 125 în 1961 -, înaintea stabilirii unui compromis instituțional: deși Biserica nu era nici măcar recunoscută în Constituție, astăzi statul recunoaște, respectă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
inaugurează o serie de atacuri împotriva organizațiilor democratice și a partidelor de centru. Extrema stângă se bazează pe șeful guvernului, Vasco Gonșalves, și pe comandamentul trupelor de elită deținut de Carvalho. încă de la 22 februarie 1975, MFA revendică dreptul de veto asupra oricărei decizii politice importante. în martie, guvernul începe naționalizarea sectoarelor-cheie ale economiei* - finanțe, transporturi, industrie -, însoțită de o reformă agrară bazată pe ocupări de pământuri în centrul și sudul țării. Junta salvării naționale este înlocuită de un Consiliu al
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
incită participanții să facă niște compromisiuri ai căror termeni nu vor avea același înțeles pentru fiecare dintre ei. Principiul creării ONU este agreat, însă Stalin obține ca membrii permanenți ai Consiliului de Securitate să poată uza de dreptul lor de veto în toate situațiile, inclusiv atunci când sunt implicați într-un conflict. Aliații îi conced, de asemenea, în această instanță, un loc pentru Ucraina și unul pentru Bielorusia, care nu sunt decât republici sovietice, și deci nu state independente. Cum Roosevelt ținea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o coaliție poate primi aprobarea juridică și politică, precum și sprijinul activ al Națiunilor Unite. Cu greu însă își va pierde caracterul inițial și se va transforma într-o acțiune de forță sub îndrumarea reală a Consiliului de Securitate. Dreptul de veto Cheia adevărată a sistemului de forță al Organizației Națiunilor Unite, afectând fiecare acțiune ce trebuie luată de către Consiliul de Securitate sub prevederile capitolului VII, este articolul 27, paragraful 3, din Cartă. El stipulează că „deciziile Consiliului de Securitate... vor trebui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
unuia dintre membrii permanenți este suficient pentru a face imposibilă îndeplinirea oricărei măsuri de forță chiar și atunci când toți ceilalți paisprezece membri ai Consiliului de Securitate au fost de acord. Cu alte cuvinte, fiecare dintre membrii permanenți are drept de veto în ceea ce privește orice măsură de forță care trebuie luată conform capitolului VII al Cartei. Astfel, dreptul de veto reintroduce în sistemul ONU de aplicare a legii principiul descentralizării, prin aceea că face ca funcționarea sistemului să fie dependentă de voința fiecăruia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
atunci când toți ceilalți paisprezece membri ai Consiliului de Securitate au fost de acord. Cu alte cuvinte, fiecare dintre membrii permanenți are drept de veto în ceea ce privește orice măsură de forță care trebuie luată conform capitolului VII al Cartei. Astfel, dreptul de veto reintroduce în sistemul ONU de aplicare a legii principiul descentralizării, prin aceea că face ca funcționarea sistemului să fie dependentă de voința fiecăruia dintre membrii permanenți. Prevederile capitolului VII, care, așa cum am văzut, constituie în sine un pas important către
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o mare parte a efectului lor centralizator. Mai ales le face incapabile să îndeplinească funcția care ne interesează aici mai presus de orice - și anume, să impună limite eficiente luptei pentru putere de pe scena internațională. Trei consecințe ale dreptului de veto merită subliniate astfel în mod special. Mai întâi de toate, dreptul de veto elimină orice posibilitate ca măsurile centralizate de aplicare a legii să fie aplicate împotriva oricăruia dintre membrii permanenți. Un membru permanent, ca potențială victimă a unor asemenea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îndeplinească funcția care ne interesează aici mai presus de orice - și anume, să impună limite eficiente luptei pentru putere de pe scena internațională. Trei consecințe ale dreptului de veto merită subliniate astfel în mod special. Mai întâi de toate, dreptul de veto elimină orice posibilitate ca măsurile centralizate de aplicare a legii să fie aplicate împotriva oricăruia dintre membrii permanenți. Un membru permanent, ca potențială victimă a unor asemenea măsuri de forță, s-ar opune simplu prin veto stabilirii, cerute de Consiliul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de toate, dreptul de veto elimină orice posibilitate ca măsurile centralizate de aplicare a legii să fie aplicate împotriva oricăruia dintre membrii permanenți. Un membru permanent, ca potențială victimă a unor asemenea măsuri de forță, s-ar opune simplu prin veto stabilirii, cerute de Consiliul de Securitate prin articolul 39, existenței „vreunei amenințări la adresa păcii, o încălcare a păcii sau un act de agresiune” și, prin urmare, existenței vreunui temei juridic pentru luarea măsurilor de forță. Chiar și ridicarea problemei unor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a pune în funcțiune mașinăria de forță a Cartei, acesta poate proceda astfel doar în ceea ce privește puterile mici și mijlocii, adică acelea care nu se află printre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate și, de aceea, nu pot face imposibile prin veto măsurile centralizate de forță. Totuși, dat fiind dreptul de veto al marilor puteri, asemenea măsuri vor fi aplicate chiar și împotriva puterilor mici și mijlocii doar în circumstanțe extraordinare. Așa cum este constituită în prezent politica internațională, multe dintre puterile mici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate proceda astfel doar în ceea ce privește puterile mici și mijlocii, adică acelea care nu se află printre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate și, de aceea, nu pot face imposibile prin veto măsurile centralizate de forță. Totuși, dat fiind dreptul de veto al marilor puteri, asemenea măsuri vor fi aplicate chiar și împotriva puterilor mici și mijlocii doar în circumstanțe extraordinare. Așa cum este constituită în prezent politica internațională, multe dintre puterile mici și mijlocii sunt strâns aliniate cu una sau cu alta
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]