1,369 matches
-
promovarea binelui obștesc. Patriotismul "nobil" propovăduit de Aaron, nefiind condiționat de etnicitate, este o categorie inclusivă: "Un asemenea patriotism [silința pentru fericirea concetățenilor] nu se cere numai de la cetățenii născuți și crescuți într-aceeași țară; ci și de la străini care, viind dintr-alte părți, intră în trupul societății, și se bucură de toate foloasele ei (Aaron, 1843, pp. 4-5). Avem astfel de a face cu un patriotism civic de tip renanian. Cu totul altfel stau lucrurile la patriotismul propagat cu patos
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cari o guvernează: o mișcare violentă. Dar aceasta ar constitui totdeuna un pericol internațional și țara legală e prea patriotică pentru a apuca o asemenea cale. Când elementele roșii sunt în opoziție, atunci altceva. Dar bată războiul la ușă, dar vie pieirea a doua zi, puțin le pasă patrioților de meserie. Din contra, se pun în înțelegere cu străinătatea ca să răstoarne guvernul, căci când dumnealor nu sunt la putere orice mijloc de-a parveni e bun, chiar amenințări de asasinare adresate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară și pentru rasa română, e ca d-voastră, cari faceți politică pentru a face avere, d-voastră, pentru cari manoperele demagogice sunt un mijloc de trai, să determinați soarta acestei țări, să fiți elementele ei hotărâtoare. Au căzut boierii? Vie alți români în locul lor. Dar români get - beget, de coada vacii cum se zice. Vie Ion Frunte Lată, ori Terinte Țără - lungă să puie trebile la cale, iar nu Giani, Cariagdi, Carada, Flevs, Chirițopol, C. A. Rosetti și alții de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai importante Înfăptuiri ale sale rămân: crearea școlii de pericultură la Iași, a școlii de pediatrie și puericultură la Timișoara, organizarea sanatoriului de tuberculoză pentru copii „J. Clunet” la Iași și sanatoriile postcură Mircești, Eforie Nord și Techirghiol. Încetează din viată la 24 iulie 1979, la vârsta de 86 de ani, fiind Înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. Prin Întreaga sa activitate; didactică, științifică, organizatorică și medico-socială, profesorul Emil Hurmuzache și-a Înscris numele În cartea de aur a Învățământului medical
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rotatorie, ca la Eminescu, bunăoară, ci introduce perspectiva cea mai optimistă în lume, echivalând cu o creație continuă. Adică nihilismul inițial, dus până la capăt, e cu adevărat singura chance a lumii, cum zicea Vattimo, căci numai refuzând Identicul, centrul, lumea viază cu adevărat. Un Dumnezeu, presupun filosofii diferenței, s-ar fi comportat "tiranic", n-ar fi lăsat lumea liberă, împreună cu omul, să se repete în noi ipostaze la nesfârșit. Or, adevărul e tocmai contrariul, încât sofistica cea mai dezolantă se insinuează
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a situa OMUL într-un „punct omega” îndep]rtat ce urmeaz] s] glorifice idealurile umane ale Occidentului contemporan. Aceast] noțiune nu are nici o bâz] în teoria pur biologic] a zilelor noastre (Midgley, 1985). Biologia de ast]zi descrie formele de viat] foarte diferit, dup] modelul propus de Darwin în Originea speciilor, ca ramificații ale unui tufiș care pornesc de la o r]d]cin] comun] cu scopul de a umple eventualele nișe, dar f]r] o anumit] direcție ascendent]. Imaginea piramidei a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se întâmpl], asemenea tr]s]turi pot s] se dezvolte și s] se r]spândeasc] prin „selecția familiei”, într-o manier] de neconceput în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avut același timp la dispoziție pentru a inventa și experimenta diferite soluții culturale că și str]moșii noștri și noi. Nu ii analiz]m aici în calitate de relicv] a Epocii de Piatr], ci ca o populatie contemporan] cu un stil de viat] foarte diferit de al nostru, dar care ilustreaz] totuși caracterul comun al temelor culturale umane în contextul unor comunit]ți de dimensiuni foarte mici ce tr]iesc în condițiile aspre ale deșertului. Ei au reușit s] fac] fâț] aceastor condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
validitatea. Principiul și obiectivul își p]streaz] astfel, coerentă, iar absurdit]țile sunt evitate sau, în orice caz, ameliorate în ceea ce privește gradul lor, frecvență sau ambele. Multe valori sunt exprimate sub forma virtuților ce trebuie s] ne c]l]uzeasc] în viat] și a viciilor ce trebuie evitate. Se știe c] acestea sunt simplific]ri. Toți membrii tribului Shona sunt înv]tați c] trebuie s] spun] adev]rul și c] nu este bine s] minți. Dar nu toat] lumea are dreptul s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vite la îndemână unui copil. Nu ar fi deci corect s] spunem c] morală G/wi are origini religioase. Oamenii își aleg singuri calea, la fel ca orice alt] creatur] vie, spun ei. N!adima a creat toate formele de viat], inclusiv omenirea, fiecare cu caracteristicile ei; depinde de fiecare specie s] își exploreze posibilit]țile și s] își proiecteze un modus vivendi în funcție de acestea. Cu alte cuvinte, N!adima nu le-a dictat cum ar trebui s] tr]iasc]. Populația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe exploatarea celui slab de c]tre cel care este vremelnic puternic, care se abține de la eliminarea complet] deoarece și mâine va avea nevoie de cel slab pentru a-l exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țile de mici dimensiuni. Silberbauer, G.B.: Hunter and Habitat în the Central Kalahari Deșert (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). 3 Etică în Antichitate Gerald A. Larue În perioada dintre mileniile al XII-lea și al X-lea î.Hr., stilurile de viat] ale oamenilor din Orientul Apropiat antic au început s] se schimbe, trecând de la o existent] migratoare sau traiul în peșteri la conviețuirea în comunit]ți stabile. În aceste împrejur]ri noi, oamenii și-au produs propria hran], și-au însușit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu-ți lipseasc] de pe cap! Gust] viața cu nevasta, pe care o iubești în tot timpul vieții tale deșarte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în aceast] vreme trec]toare; c]ci această îți este partea în viat], în mijlocul trudei cu care te ostenești sub soare. Tot ce g]sește mâna ta s] fac], f] cu toat] puterea ta! C]ci în locuința morților în care mergi nu este nici lucrare, nici chibzuial], nici științ], nici înțelepciune.” (Eccl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a respectului fâț] de Lege, el va fi r]spl]țiț în viața de apoi. Dac] oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții și autoritate, cei pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast] viat] nu însemn] nimic în lumea care va veni. Cei drepți știu c] sfârșitul este iminent - tot ce trebuie s] fac] este s] cread] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii r]i se bucur] de prosperitate, cap]ț] putere, bog]ții și autoritate, cei pioși știu c] aceștia vor fi pedepsiți în cealalt] viat] în raport cu faptele s]vârșite, c]ci toat] puterea, bog]ția și autoritatea câștigate în aceast] viat] nu însemn] nimic în lumea care va veni. Cei drepți știu c] sfârșitul este iminent - tot ce trebuie s] fac] este s] cread] în continuare în ciuda persecuției, a torturii și a morții. Iahve a fost o zeitate etic], regulile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iminent. Doar în viața de dup] moarte, în împ]r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]ția celor drepți poate lua ființ] societatea etic] în adev]râtul sens al cuvântului. Pentru a face parte din acea societate idealizat], individul trebuie s] prețuiasc] drumul drept în aceast] viat]. Dac] iudaismul susținea o conduit] etic] în aceast] viat] între respectarea regulilor înțelegerii solemne și obținerea binecuvânt]rii divine a individului și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Hegel (ordinea etic] efectiv] care normeaz] conduită individului, a familiei, a vietii civile și a statului), mai mult decat reușește concepția ideal] despre Legea Moral] a lui Kant. Cu toate acestea, pentru un hindus, dharma sugereaz] o „form] de viat]” a c]rei sancțiune dep]șește preferințele individuale sau colective. Legiuitorii au concretizat noțiunea de dharma prin crearea unui sistem comprehensiv de reguli sociale și morale pentru fiecare grup și diviziune a acestuia (caste, conduc]tori etc.) în cadrul sistemului social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii filosofi hinduși, cum ar fi Shankara (secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inteligent] și practic] (adic] adaptat] din punct de vedere social), merintându-și autoritatea moral]. În afara acestor înv]ț]turi, adev]rul, st]pânirea și nonviolentă (ahimsa), (16.2; 17.14), precum și „bun]starea tuturora” și „dorința binelui pentru fiecare creatur] în viat]” sunt subliniate în Gita (3.20; 5.25). Modelul unei persoane etice descrise în Gita este, redat prin cuvintele lui Krishna: lipsit de ur] împotriva vreunei creaturi, prietenos și plin de compasiune, lipsit de setea de st]pânire și mîndrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian contrastant. îi. Etică Jaina Etică Jaina face parte din tradițiile etice indiene mai puțin cunoscute. Jainismul, care este atât un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat cu acesta. Jainismul este, în mod categoric, ateist, respingând, ca și buddhismul, credința într-un „suprem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eticii Jaina împ]rt]șește o mare parte din gândirea hindus] și budist] (Jaini, 1979, pp. 111-114). Substratul etic al acestei perspective „spirituale” asupra lumii este de a instaura o discipin] rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic] (samgha) este modelul preferat, deși poate fi acceptat] și o viat] social] care și-ar propune s] se ghideze dup] acest principiu într-un mediu laic. Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]r]șea reședința regal] la vârsta de 29 de ani pentru a se dedica vieții ascetice, reg]sim profilul dual al rebelului și al filosofului. Pe lang] preocuparea pentru aceste probleme, Siddhartha a experimentat, de asemenea, diverse stiluri de viat]. S-a adâncit în felurite tehnici meditative ale vremii. A înv]țâț de la maeștrii în arta meditației practicile menite a duce la st]ri de meditație contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bine închegat în materie de etic] filosofic], discursurile conțin abord]ri teoretice asupra unor probleme etice fundamentale. Ins], dincolo de analiză rațional] a acestor probleme, Buddha a dovedit un interes consecvent și pentru aspectele practice ale eticii, privit] ca mod de viat] și că traiectorie bine conturat], a c]rei finalitate o reprezint] eliberarea de suferinț]. Pe lang] evidențierea dimensiunii sociale a eticii, Buddha a observat și asocierea acesteia cu des]vârșirea personal], concretizat] într-un mod de viat] decent, în practicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca mod de viat] și că traiectorie bine conturat], a c]rei finalitate o reprezint] eliberarea de suferinț]. Pe lang] evidențierea dimensiunii sociale a eticii, Buddha a observat și asocierea acesteia cu des]vârșirea personal], concretizat] într-un mod de viat] decent, în practicarea virtuților și a meditației. Practică meditației a evidențiat importantă atenției acordate oric]rei activit]ți individuale pe întreg parcursul ei, f]r] a permite influență ideilor perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]