909 matches
-
fost scrise în vara anului 1911 într-o primă formă, asupra lor autorul nerevenind ulterior. De aici și impresia de lucru nefinisat. Lectura lor lasă un gol în suflet, G. Ibrăileanu își retrăiește copilăria lipsită de bucuriile elementare vârstei, rememorează vicisitudinile existenței, descrie primele prietenii, lecturile și iubirile, toate platonice, subconștienta nevoie de compensare a lipsei afecțiunii materne. Scrise în jurul vârstei de cincizeci de ani și date la iveală inițial în revistele Însemnări literare și Viața românească, cugetările din volumul Privind
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
p. 228). Se explică astfel, la autorul nostru, penitența, sobrietatea, rezerva. El, un sociabil delicat, ar fi handicapat de lume, dacă s-ar expune. Această contrarietate, acest amour manqué a stârnit amărăciunea viziunii sale despre lume. Morbiditatea sa, lupta cu vicisitudinile unui organism precar au îngreunat plierea la real. În fond, ajungem pe două căi la același rezultat, Ibrăileanu prin datele personalității sale dovedește un deficit de vitalitate și energie, compensat însă de o voință și inteligență puternică. Și lumea, prin
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
corpurilor astrale ale multor ființe umane. Astfel, vom deveni prin experiență directă conștienți despre importanța păstrării permanente a unor stări interioare elevate, frumoase și a unor gânduri curate, luminoase, îndreptate spre a face bine, a ajuta necondiționat și a suporta vicisitudinile vieții de zi cu zi. Vom fi capabili să ne analizăm corpul astral pentru a identifica defectele și problemele noastre interioare care sunt de multe ori insesizabile în plan fizic sau vom ruga o altă ființă din astral să ne
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
avide de vești despre crimă. Credeți că a fost o crimă sexuală? îl întrebă o blondă micuță din primul rând de bănci în timp ce Wilt le înmână exemplarele din Insula asta. Tânărul profesor descoperise că secretarele-șefe erau atrase întotdeauna de capitolul „Vicisitudinile adolescenței“. Avea ca subiecte sexul și violența și era depășit de doisprezece ani, dar - la urma urmei - tot așa erau și secretarele-șefe. Azi nici nu mai aveau nevoie de carte. — Eu nu cred c-a fost nici un fel de crimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vrei să vezi mai profund decât reclamele strălucitoare, hotelurile, restaurantele, iahturile și cazinourile pentru turiști, te poți informa despre trecutul acestor tărâmuri în multe feluri. Istoria locurilor în care au trăit și murit generații întregi de oameni, luptându-se cu vicisitudinile vieții și construind case, poduri, ambarcațiuni, bijuterii, covoare, temple, biserici sau grădini, care supraviețuiesc în timp, uneori sute sau mii de ani, impregnează locurile cu urmele vieților lor. După fiecare secundă trecută, pentru orice om, totul este istorie. De pe un
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
e al tău, dacă nai pe unde intra?! Asta justiție! Bravo! Jos pălăria! Așa dreptate... dar nu pentru căței! Să mai exemplificăm, că exemple din astea se găsesc cu carul și pe toate drumurile. Un tânăr ferit În familie de vicisitudinile vieții vrea totuși să facă ceva, să se Întrețină singur și poate să-i ajute și pe părinți la nevoie. Și Încearcă, și are curajul să pună de-o afacere; și și dorește să câștige cinstit, să-și Încropească o
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
generală a declamațiunii pusă în frunte, ca versul ca atare să nu se audă, și cu toate astea totuși puterea și caracterul ritmului să fie păstrate, această lege își are firește valoarea sa și aicea. Însă multilateralitatea situațiunilor dramatice și vicisitudinea simțămintelor care toate sânt învălite în haina largă a iambului cincviped, toate astea cer ca în declamațiune să i se dea ritmului totdeuna caracteru 1 acela pe care-l pretinde patosul. Ritmul trebuie neapărat ca să-i fie subordonat patosului în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ideei din care pornesc - și, fiindcă prin această procedură se găsește instanța ideei, e lesne ca în urmă din ea să deducem faptele concrete ce ni s-ar prezinta cu alte ocaziuni. Cele două antiteze cari ni se prezintă în vicisitudinea tempoului unui caracter singuratec sânt acelea ale afectului și a reflexiunii. Afectul scoate sufletul din echilibrul său și-i răpește liniștea și circumspecțiunea spiritului. Așadar afectului îi corespunde un tempo relativ mai repede, care să reflecte ca-ntr-o icoană
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a necunoaște cu desăvârșire natura declamațiunii dramatice și de-a o enerva (aplatisa) într-o simplă recitațiune epică. Vrem să pătrundă asupră-ne întregul torent de munte al pasiunilor, întreaga cutezanță fierbătoare a umorului, vrem a însoți caracterele prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei întreagă simplu numai în spiritul și tonul lectorului, și care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuprinsul românesc nu se află, pe un spațiu atât de mic, atâta bogăție de spiritualitate românească, atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Bucovina este țara clasică a trecutului românesc propriu-zis”, remarca istoricul Dimitrie Onciul, în care s-au păstrat, în ciuda vicisitudinilor istoriei, frumoasele și autenticele tradiții și obiceiuri legate de marile sărbători ale creștinătății. La loc de cinste se află sărbătoarea Paștelui. “Paștele este cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusa românilor de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
dintre Petronius și Doinaș este greu de surprins. Cel dintâi pledează ironic pentru plecarea în exil. Să fi fost aceasta și atitudinea lui Doinaș, care ar sugera o anumită animozitate față de cei plecați din țară pentru a nu fi supuși vicisitudinilor regimului comunist ? Petronius anticipează comportamentul viitor al celor angajați în conflict, de pildă schimbarea de atitudine a lui Rullianus care afirmă că nu a lovit vreodată pe cineva pe la spate (nu vei muri fără să încerci și figura asta - I
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Jacinta, ceea ce ai văzut tu e cetatea Barcelonei, marea fermecătoare și tempul ispășitor al Sfintei Familii...“. Două săptămîni mai tîrziu, Jacinta o pornea spre Barcelona, convinsă că tot ce Îi descrisese Îngerul avea să devină realitate. Trecură luni de grele vicisitudini pînă cînd Jacinta Își găsi o slujbă fixă Într-unul din magazinele „Aldaya și fiii“, În apropiere de pavilioanele fostei Expoziții Universale a Citadelei. Barcelona din visele sale se transformase Într-un oraș ostil și tenebros, cu palate Închise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mai aleasă între podoabele țării este marea mea familie. Asemenea unui stejar falnic și vânjos, cu rădăcinile adânc înfipte în pământul scump al țării din care-și trage viguroasa sevă, a crescut de-a lungul mileniilor, înfruntând tot mai mândru vicisitudinile sorții. Pretutindeni aici, călătorule străin, munții, grânele și apele vorbesc despre istoria acestui popor și de aceea, te rog, descoperă-ți fruntea în semn de adâncă recunoștință ori de câte ori pașii te poartă pe mândrele plaiuri ale Mioriței. Mona Ramură, clasa a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Mehmet Hamzà. Beșiktaș Mehmet Hamzâ s-a născut la 10 noiembrie 1582 în satul Galatasaray, de pe coastele Anatoliei, într-o familie de turci pașnici, nevoiași (anul. acesta se împlinesc 400 de ani de la nașterea luiî. De mic ia cunoștință cu vicisitudinile vieții, fiind silit, datorită firavei sale constituții, să urmeze școala primară. Este pasionat de istorie și numismatică. în 1601, în urma bătăliei de la Szeghedin, primește o bursă de studii la Viena. Reîntors în țară, înființează „Mișcarea adevăratei propășiri otomane” (MASOKÎ, acționând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Publicate cu subtitlul Poezii de război, volumul este „opera unui poet patriot, care considera drept unica sa datorie îmbărbătarea soldaților și a țării printr-un limbaj de cea mai largă audiență”, scrie Liviu Grăsoiu în prefața la cartea menționată. În ciuda vicisitudinilor și înăspririi vieții, intelectualii și cărturarii grupați în Academia bârlădeană, profesori, medici, preoți, militari și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
miniaturizate în stare să rețină, să stocheze, să trateze și să transmită informația - sunete, imagine și date - cu o viteză foarte mare. De ce „obiecte nomade”? Așa cum s-a văzut, nomazii transportă dintotdeauna obiecte în stare să-i ajute să suporte vicisitudinile călătoriei; primul dintre acestea a fost, fără îndoială, o piatră cioplită, un talisman, apoi au urmat focul, îmbrăcămintea, încălțămintea, uneltele, armele, bijuteriile, relicvele, instrumentele muzicale, caii, papirusurile... Au urmat cartea, primul obiect nomad produs în serie, apoi obiectele ce permit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
ani românești ani faști, prosperi, dătători de mari speranțe (1918-1940) s-au aflat mereu la margine, "la mărgioară" (întocmai cum se spune în cântecul-bocet "La Nistru, la mărgioară...", ți-l amintești, nu?), adică în jeliștea vântului istoriei, în calea tuturor vicisitudinilor sau, în limbajul cronicarului, "a tuturor răutăților". Aceste pământuri au beneficiat o perioadă extrem de scurtă de căldura și protecția Patriei-mame, România, de învelișul embrionar al națiunii române, trecând prin îndelungi și ruinătoare procese de decimare, deznaționalizare, înfometare, mankurtizare. Așa cum spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Împrejurări din viața cotidiană. Descriind drumul anevoios al Destinului său, Pr. Paul Mihail evocă chipul “Mamei Elena care l-a scos la carte”, și cu adâncă recunoștință pomenește de sprijinul și Încurajarea familiei fără de care nu ar fi putut rezista “vicisitudinilor timpului și mediului”. O prezentare a unui capitol din programul didactic din 29 iunie 1975 - Iași se Încheie cu cuvintele: “Având În preajmă pe buna mea mama Elena și ființele vieții mele - soția Eugenia și fiica Zamfira” evocări ce exprimă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din timpul anilor de studenție. Când În 1936 elemente antinaționale insistau pentru desființarea Facultății de Teologie din Chișinău, tânărul preot publică În ”Tribuna tinerimii”(1936ă un protest vehement susținând: ”Facultatea de Teologie a existat 10 ani de zile. În ciuda tuturor vicisitudinilor v-a exista și de acum Înainte chiar dacă nu este pe placul tuturor”. Tânărul tribun felicită tineretul național creștin rugându-l să răspândescă și de acum Înainte, cu mai mult suflet, cultura creștină și națională (”Tribuna tinerimii” 1936ă. În almanahul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mi-a Îngăduit să explorez sertarele mesei de lucru. Am dedicat activității două după-amieze. Puține lucruri voi spune cu privire la manuscrisele pe care le-am transcris, căci Editura Șpalteta tocmai le-a oferit domeniului public. Idila rurală dintre Pofticica și Polichinelle, vicisitudinile Moscardei și necazurile de care a dat doctorul Ox În căutarea pietrei filosofale s-au alăturat indelebil celui mai actualizat corpus al literelor din Río de la Plata, chiar dacă vreun Aristarh a avut câte ceva de obiectat Împotriva prețiozității stilului și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
toată viața noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm...” Ce adânc s-au săpat, în mintea și-n sufletul meu, toate acestea! Mâna atotputernică a divinității le-a dăltuit de-a pururi, ca să rămână așa acolo și să reziste tuturor vicisitudinilor. Și să fie, totodată, reazăm cugetului, în momentele sale grele, când îl încearcă minciuna și-i dă târcoale lăcomia, când e asediată de egoism sau vrea să-l ademenească trufia. Atunci, gândul la Dumnezeu, la Isus Cristos și la Fecioara
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
care ar mișca din loc o cărămidă dintre dărîmături. Activitatea pe care tata o desfășura după război În cadrul Cadastrelor statului, unde se făceau noi măsurători de teren, care ulterior se Înregistrau În alte cadastre, normal, ca după orice perioadă de vicisitudini ale istoriei, era divizată conform următoarelor secțiuni: calitatea terenurilor arabile, forestiere, noile denumiri pentru satele cu populație de limbă germană și pentru așezările coloniștilor. Cred că nimic n-a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cea mai de seamă școală sub raportul învățământului” precizau inspectorii generali de specialitate Gh. Longinescu și I. Mitru. Aprecierile pot continua cu cea a Ministrului C. Angelescu: “Exprim adânca mea recunoștință acestor dascăli, adevărați apostoli ai culturii care cu toate vicisitudinile timpurilor au pus tot sufletul lor de buni români la înălțarea acestei școli”. În activitatea didactică a fost un bun pedagog. Pregătinduse temeinic pentru fiecare lecție, a reușit să transmită elevilor cunoștințele prevăzute de programele școlare, respectând totodată particularitățile de
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
mai există „Muguri”, din anul VI, nr. 6, 2000, p. 5859, consemnează fiecare întâmpinare a aparițiilor sale, ce se constituie într-o adevărată „școală a tinerelor talente” din Bucovina, deschisă generos adolescenților, „o publicație ce nu vrea să moară în fața vicisitudinilor de tot felul”.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
și e zdrobitor când și români...dau mâna vrăjmașilor noștri și vând sentimentele lor naționale și patriotice pentru ambiții mici omenești”, iar în altă parte: „Dumnezeul strămoșilor noștri e cu noi. El ne-a susținut neamul vajnic de-a lungul vicisitudinilor milenare. El ne va ajuta să străbatem și ce mai avem de străbătut”. Vasile Loichiță, exprimându-și regretul pentru moartea colegului său, atrage atenția asupra faptului că activitatea întreprinsă la mitropolie i-au slăbit puterile lui Cotlarciuc și l-au
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]