2,248 matches
-
Crucii grănicer nu-s prieten - măre - cu nimeni sus-pus sângerez învățul - tot - cât se cuvine drumu-mi este unul: răsărit-apus cu o stea deasupra - care treaz mă ține ...El, Nazarineanul, frate-umil, sublim: împărțim și sânge, și stea împărțim! *** MARTIE VICLEANUL martie vicleanul - martie de soare prin vine-nlumină - ochiului dă rugă: martie de soare,-mpunsături de floare și vii revoluții printre aștri-alungă! martie vicleanul - martie de soare: din zăpezi Hristosul - înalță făclie și astfel în lume nimeni nu mai moare tot mai
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
deasupra - care treaz mă ține ...El, Nazarineanul, frate-umil, sublim: împărțim și sânge, și stea împărțim! *** MARTIE VICLEANUL martie vicleanul - martie de soare prin vine-nlumină - ochiului dă rugă: martie de soare,-mpunsături de floare și vii revoluții printre aștri-alungă! martie vicleanul - martie de soare: din zăpezi Hristosul - înalță făclie și astfel în lume nimeni nu mai moare tot mai mulți la focuri încep ca să știe! martie de soare - suflet de femeie chemat din pâraie - vrăjit din oglinzi: la toate-ale lumii se
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
spectacol: țâșnirile de sânge turbat - vampiric - delicii noi - saloane cu-orgii și vome: nu mai ai când plânge... ...doar în pridvor ceresc Maica suspină: „Fiule, seacă-izvorul lor de vină!” *** ADEVĂRAT ȘI MERITAT e fariseică lumină-n casă Paștele-i nou viclean prilej de vomă: nu mai e sfântă nicio masă - se-apropie porunca de Sodomă! Hristosul e uitat - de toți - pe Cruce: cioplim - din fapte - răstigniri moderne... se zguduie pământul și se duce: nebunii hohotesc - deschid caverne... nebuni se suie toți
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
căzut. Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat
EUGEN DORCESCU, AVATAR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343046_a_344375]
-
în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți
PLÂNSUL DINTÂI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343346_a_344675]
-
a înălțat suflet la Domnul. Eu scriu ce știu din cărțile citite, de Domnitorul Ștefan-Voievodul. În istorie intrând biruitor, e-ntâmpinat cu trâmbițe și torțe. Dangăt de clopot bătând răsunător, anunță noi mobilizări de forțe. Dar nu să lupte cu trupe viclene, ci pentru cinstirea lui Ștefan cel Sfânt. Că pelerinaj sacru va fi-n vreme, la sfânt din icoană, cu oase-n mormânt. Din vremuri legendare, el revine în conștiințe de noi generații. Când la moaște vin să i se închine
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015. Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
uimire ochii deschiși a mirare și'ntrebându'ne confuz: Fericirea'nseamnă plâns!?" Citește mai mult Plânsul dintâiAm aterizat se paredin luminile'ancestrale gângurind a fericire...cu fața scăldată'n soare:vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta parenecuprins de'nșelatoarerea, vicleană, profitoare;când în neguri abisaleîși îngroapă propriul soare...Dar; gândim că ni se pare,și în semn de'ntâmpinare,încercăm o salutare!Însă ce să vezi!? Stupoare!În jur se'aude rumoareiară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimireochii
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare.” „E noapte și e frig, seniori”, clama cândva Laurențiu Fulga. E noapte, într-adevăr, și frigul aciuat prin ungherele sufletelor din ce în ce mai goale ne ademenește cu amorțeala-i vicleană. „Albastru-ndoliat”, scria Adrian Păunescu la înălțarea la cer a genialului pictor Sabin Bălașa, și el, iată, intrat în conul de umbră al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru/ Al unei lumi cu pumnii strânși,/ Era nevoie de seninul,/ Cu
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
LOVIȚI ÎN CUBURI DE CATRAN Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului E ziua-n care îmi doresc zăgazul punctului de fugă să mi-l însușesc. Departe în aglomerări aztece un drum viclean străbate șerpuind din sânul Evei tot venind, apocalipsa molfăită, amprenta implementării crucii-n ziduri, ruine, incubatoare în lume ca ultimul avort! Păcatul, vâsla corăbiilor vikinge e ne învins de vinul care curge amintind de potop. Din pâinea orcilor odată ruptă
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
ființării ultime și definitive întru Taina Nuntirii q.e.d. ***** Consecința-reciprocă propoziție universală și existențială: sau puteam direct să afirmăm : -- & I = † !!! cam atâta tot dar... să nu uităm încă ceva: Axioma finală a evidenței: De vom auzi în lume grai viclean ce povest.ește drago.stea ce nu iub.Este - cr.ește : Ev.angelia iubirii pure să ne fie azi 9 deșer.t.ăciune a.m.i.n. Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă mântuirea ce nu vrea să vină Și se pierde-n negura viciilor murdare. Până când, Doamne... vom mai înghiți gălușca credinței false? Până când ne mai zbatem între balaurul viclean și Tatăl ceresc? Până când mai stăm așa, cu-n picior în iad și cu celălalt în rai? Vrem să fim iubiți mereu, să fim înțeleși tot timpul, Să avem tot ce ne dorim, să fim stăpâni ai materiei cosmice... Dar
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
lâna de pe oi Și îndulcind la târg al meu limbaj... - Iți mulțumesc, preavrednicule paj! In fine, cel de-al treilea din eroi, Pălind la față, dat-a înapoi: - Am îngropat talantul sub pavaj Să nu gândească nimenea să-l fure ... - Vicleană slugă a lui Belzebut Adu comoara din cotloane-obscure Și dă-i-o celui vrednic, priceput: Vocațiile nu sunt sinecure; Dispari din față-mi, leneș decăzut! ----------------------------------------------- BALACI Pașcu, născut la Sebiș de Beiuș, județul Bihor, la 8 mai 1956. Scriitor, jurnalist
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
acest gest. Nu mi-a cerut nimic în schimbul vieții lui, doar să îndeplinesc vrerea Destinului, spre binele altor ființe, nu al lui. Oare nu-i mai vrednic decât oricare viteaz? - Tu nici nu știi, copilă naivă care ești, ce vrăjitor viclean, ascuns și mincinos este acest Mărțișor! Primăvara făcu ochii mari, iar Soare-Împărat continuă: - El este un periculos spion al Iernii, nemernica dușmancă! În ura ei față de mine și invidia ce-o roade pe frumusețea ta, dorește să te atragă cu
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
să cred că adevăr e-n vorbele ce-mi spui! Eu am încredere în Mărțișor, în omul care mi-a dăruit inima. - Cum poți să ai încredere într-un spion? Ce garanție au vorbele lui și gesturile deșarte de vrăjitor viclean! - Mărțișor nu-i vrăjitor! El este un om cinstit, simplu și generos! Și e în stare să se sacrifice pentru amărâții care suferă, care merită iubirea noastră, tată! - Amărâții muritori? Tu nu-i cunoști de ce sunt ei în stare! Răi
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
lume mii de ani. El poate ști mai multe despre acești muritori. Așa să fie, oare, iubitul ei, Mărțișor? - Nu, tată, eu nu cred! Respect îndelungata-ți experiență, dar nu-i vrăjitor acela ce face un gest suprem. Și nici viclean ademenitor nu putea să fie în suprema jertfă! Tu-mi spui cum sunt acele ființe muritoare? Dacă fața ți-ai întors de la ei, cum vrei să fie buni și înțelepți? Suferințele și disperarea lor s-au agățat de firavul fir
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
sabia nu-l taie”) ca să scape cu viață. Care îi dăruiește dușmanului ce are mai bun ca să fie acceptat de Dușman (de aici proverbul „Pupă-l în bot și papă-i tot), gest repetat care ne-a învățat să fim vicleni, dedublați. Din aceste patologii centrale ale psihologiei poporului român s-au format alte „scheme adaptative” secundare, cum ar fi șmecheria, demagogia, lenea, lăudăroșenia („Prostul până când nu este fudul nu e prost destul”), trădarea. Toate aceste patologii, „scheme atitudinale și comportamentale
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
Necinstite interese. Nu-s în lume, nici în vis, Nici în iad atâția draci La câti zilnic i-au trimis Cu obida cei săraci. 36 Liniștită pare strada La câte are de-ndurat Da-i ușor să-și bage coada Și vicleanul necurat. Dumnezeu să ne ferească. Dar ține-ți minte ce vă spun, Mămăliga românească Fierbe iarăși în ceaun. Emil Șușnea Sept.2012 *Expresii folosite în public de Ion Iliescu pe când avea călitatea de președinte al FSN, practic președinte al țării
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
glorii, Să strâng comori alese...să-mi fie tot mai bine Dar mi-ai ieșit în cale și mi-ai vorbit de cruce Și-atunci am hotărât să Te urmez pe Tine! Și chiar de uneori o șoaptă ce-i vicleană Încearcă să mă-abată și cu ispite vine Spunând: "ai fi putut" eu n-o ascult Isuse Ci merg cu sârg pe cale căci mă încred în Tine! De ce să te-ntristezi? De ce să te-ntristezi că anii Se duc ca
OMAGIU DIVIN 16 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377623_a_378952]
-
oseminte! Un clopot liniștea destramă Cu al lui vaier de aramă... Pe culmi se-nalță cruci semețe Sfidând albastrul cu a lor tristețe. Răsună toaca pe la mănăstiri Chemând la rugă ale noastre firi; În ceruri oștile se-adună Pe cel viclean ca să răpună. Clopotnițele răscolesc văzduhul Purtând către înalturi stihul, Natura cu destinul se împacă Atunci când se aude glas de toacă. Cântec de lemn răstignit în uitare, Între cer și pământ tu aduci alinare! Cu glas vestitor de alte-nceputuri Lumea
TOACA de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378385_a_379714]
-
fac sângele să fiarbă sus e luna-mpodobită iarba-n rouă e gătită stelele-mpletesc cunună, iar jos lacrimi se adună, tânguiri de vânt prin fluier și din limbi de șarpe șuier nemilosul Belzebuth îngerul dintâi căzut și-a făcut pofta vicleană cu obraz de Cosânzeană prinsă-n gheare strânsă-n clești și în tropot de calești lasă-n urma lui vârteje colb uscat și-n față mreje prin prundiș de râu prin vaduri spre palatul lui din iaduri ... *** II. Tu știi
DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381869_a_383198]
-
Buna, ștergând pe furiș o lacrimă călătorită spre coada ochiului, îi desluși din cele aflate demult de la Zain: -Nu erau bătrâni... doar la mijlocul vieții... Au căzut pe loc trăzniți în plină vară... Veniseră pe coastă să-ntoarcă fânul... când norul viclean i-a săgetat... Le-au rămas mici două perechi de gemeni... băieții, mai mari cu doi ani decât fetele... Dintr-una din fete, măritată mai apoi tot în neam de ungureni, se trage Zain. -Hai, nu plânge, c-au murit
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
după căsătorie Vanda Drăgescu și-a atins scopul în viață. A reușit să se bucure de necazul Darianei, s-a căsătorit într-o familie bogată, cu un bărbat care-i cigulea din palme crezând orice sunet rosteau buzele acelei femei viclene. Peste câțiva ani Firuț a înțeles că acel copil ce i-a destrămat prima căsnicie nu este copilul lui biologic, ci copilul lui Bela Văcaru, un cioban stabilit în Glimboca în urmă cu zece ani, slugă la familia Codreanu. Bela
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
arătător”, exprima scriitorul indonezian Toba Beta. Aroganța are semnificația de „dominator, îngâmfat, insolent”. Unii consideră Aroganța ca fiind una dintre trăsăturile prostiei, reprezentând conștiința de sine a propriului sentiment de inferioritate - trecut oarecum în rezervă. Mai curând, cred, ascunde modul viclean al persoanei care urmărește să scape de pedeapsă, în urma comiterii unor infracțiuni și de absolvirea de pedepse a celorlalți mafioți întemnițați, fiind dintr-o dată îngrijorați de condițiile grele cu care se confruntă condamnații în închisori. Teama ascunsă și dorința persuasivă
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
a trădat natura lui inițială, răul a pus stăpânire pe el, și moartea vine să curme acest rău. Ea este necesară, venind ca o binefacere pentru om, făcând deci să înceteze răul. Dacă omul corupt de ispititor, înrăit de cel viclean, ar fi rămas totuși nemuritor, așa cum l-a creat Dumnezeu, ar fi fost o calamitate veșnică. Dumnezeu, în bunătatea Lui, a vrut totuși să-l scape pe om de acest rău veșnic. El a trimis moartea ca o pedeapsă, dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]